Tag: operatiuni

  • ING Tech: Proiectul Casy (Central Aggregation Service leveraging Yolt)

    Proiectul Casy reprezintă poarta de acces globală a ING către datele tuturor clienţilor care au conturi şi la alte bănci.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Odată cu directiva Uniunii Europene privind serviciile de plată PSD2 (Payment Services Directive) prin care se urmăreşte deschiderea sectorului bancar către companii fintech şi alte organizaţii interesate, toate băncile sunt în prezent nevoite să îşi expună datele şi informaţiile relevante pentru a îmbunătăţi serviciile financiare online oferite clienţilor. Pornind de la acest context, ING Tech România a dezvoltat proiectul Casy prin care, folosind datele expuse, creează un serviciu de agregare a tuturor datelor şi conturilor, direct în aplicaţia de internet banking a ING (odată ce clientul şi-a oferit consimţământul). În câteva cuvinte, proiectul Casy îşi propune ca toate datele financiare privind operaţiunile bancare ale unui client (de la băncile şi fintech-urile unde acesta are deschis un cont bancar), să fie agregate direct în aplicaţia de mobile sau internet banking a ING. Acest aspect îi oferă utilizatorului o centralizare a tuturor conturilor şi operaţiilor financiare. Faza iniţială a proiectului Casy permite clientului să vizualizeze în aplicaţia de internet banking a ING toate tranzacţiile şi operaţiunile din conturile pe care acesta le deţine (indiferent de bancă sau fintech). Ulterior acestei prime etape, clientul va putea să efectueze toate tranzacţiile şi operaţiunile bancare din conturile sale într-o singură aplicaţie, cea a ING. Această inovaţie a mers mai departe de atât, oferind posibilitatea clientului să aducă într-un singur loc conturi de la diferite bănci din mai multe ţări din Europa. Rolul ING Tech România în dezvoltarea acestei inovaţii a pornit de la extinderea proiectului PSD2 şi a ideii de a centraliza toate tranzacţiile folosite prin aplicaţia Yolt, la a reuşi să integreze toţi providerii bancari (din România şi Europa), care intră sub efectul directivei PSD2. În prezent, soluţia tehnică este testată ca pilot cu utilizatori din Spania, iar începând cu primele luni din anul 2021 va fi integrată pentru toţi clienţii din această ţară, urmând apoi ca treptat, soluţia să fie integrată în toate ţările în care ING este prezent.

     

    Elementul de noutate:

    Această soluţie tehnică permite clienţilor să îşi centralizeze într-o singură aplicaţie nu doar conturile de la toate băncile din România, cât şi posibilitatea să integreze conturi deschise la bănci şi fintech-uri din Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, Casy permite odată ce clientul şi-a dat acordul să integreze conturile sale bancare în aplicaţie, sa nu mai fie nevoit să reintroducă sau să reconfirme datele deja adăugate, timp de 90 de zile.

     

    Efectele inovaţiei:

    Această inovaţie tehnică oferă clienţilor serviciilor bancare o flexibilitate şi mobilitate crescută, dându-le posibilitatea ca dintr-o singură aplicaţie să îşi coordoneze toate operaţiunile bancare care înainte trebuiau operate separat din aplicaţia fiecărei bănci. De asemenea, Casy oferă oportunitatea utilizatorilor care lucrează în mai multe ţări, poate chiar cu mai multe valute, să beneficieze de toate aceste aspecte integrate, oferind şi o experienţă unică clientului, fie că acesta se află în Olanda, România sau Spania. În câteva cuvinte, este vorba de o flexibilitate mai mare, centralizare a informaţiilor şi mobilitate crescută în cadrul Uniunii Europene pentru clienţii băncilor şi fintech-urilor.

  • Vânzarea operaţiunilor TikTok din SUA, pusă pe pauză. Administraţia Biden revizuieşte poziţia oficială faţă de Beijing

    Administraţia Biden a semnalat că va relaxa eforturile prin care americanii îi obligă pe chinezii de la ByteDance să vândă operaţiunile din SUA ale popularei aplicaţii TikTok – o iniţiativă lansată de Donald Trump în ultima parte a mandatului său, potrivit Bloomberg.

    Noul preşedinte american i-a cerut miercuri unui judecător federal să pună pe pauză procesul deschis în legătură cu interdicţia aplicată de fostul preşedinte Trump pentru TikTok.

    Casa Albă a transmis că TikTok face parte dintr-o reexaminare la scară largă a poziţiei guvernului american faţă de politicile Beijingului. Revizuirea va cuprinde şi această temă, a modului în care datele americanilor pot fi protejate online.

    În urma analizei, administraţia Biden va pregăti o soluţie „decisivă şi eficientă”, deşi nicio acţiune nu este iminentă, a declarat Jen Psaki, secretarul de presă de la Casa Albă.

    Această evoluţie arată că vânzarea forţată a operaţiunilor americane ale TikTok nu stă foarte sus în lista de priorităţi a noului preşedinte american, deşi compania rămâne încă în discuţii cu autorităţile de reglementare. Până acum, noul preşedinte şi-a dedicat timpul unor noi pachet de sprijin economic pentru a atenua impactul pandemiei.

    Dincolo de TikTok, administraţia Biden a pus pe pauză mai multe acţiuni care au fost etichetate de Trump drept priorităţi de securitate naţională legate de China, inclusiv o serie de tarife comerciale şi delistarea companiilor chineze de pe bursele americane.  

  • O nouă schimbare: Suedezii de la Medicover, al treilea jucător din piaţa locală de servicii medicale private, o numesc pe Florinela Cîrstina la conducerea operaţiunilor

    Medicover România, al treilea jucător din piaţa de servicii medicale private, a numit-o pe Florinela Cîrstina la conducerea operaţiunilor. Ea îl înlocuieşte pe Radu Gorduza Lupu, care a preluat şefia instituţiei la jumătatea lunii noiembrie 2019, după ce a condus timp de şapte ani, din 2012, operaţiunile clinicilor de imagistică medicală Affidea România.

    De profesie medic, cu specializare în chirurgie vasculară, absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş din Timişoara, Florinela Cîrstina a ocupat anterior poziţia de director operaţional Medicover România, companie în care lucrează de peste cinci ani.

    Înainte de a se alătura Medicover, a implementat politici şi standarde medicale internaţionale în ţări în curs de dezvoltare sau în zonele de război, cu misiunea de a răspunde situaţiilor de criză.

    „Experienţa internaţională şi colaborarea cu mai multe industrii mi-a permis să dezvolt şi implementez de-a lungul timpului politici şi sisteme la cele mai înalte standarde medicale. Anul trecut Spitalul Pelican din Oradea a devenit spital suport Covid-19. Ne dorim să rămânem partener important al autorităţilor în măsurile de stopare a pandemiei, inclusiv în pocesul de vaccinare, punând la dispoziţie resurse umane şi materiale şi expertiza specifică reţelei Medicover”, spune Florinela Cîrstina.

    Medicover are o prezenţă de 24 de ani în România, pe piaţa serviciilor medicale private, şi are 36 de clinici în total şi două spitale la Bucureşti şi Oradea.

    În ultimii ani, operatorul medical a mizat pe dezvoltare prin achiziţiile unor businessuri locale, de obicei de talie mică, pentru a intra pe o anunită piaţă. În total, Medicover acoperă 14 judeţe ale ţării, cu cea mai importantă prezenţă în Bucureşti.

    Compania a avut venituri de 565 mil. lei la nivel de grup în România în 2019, sumă care include veniturile din servicii medicale şi din cele de laborator generate de Synevo România. Grupul are 3.500 de angajaţi în total.

  • Cea mai mare surpriză a guvernării Cîţu, ascunsă în 10 cuvinte

    Programul de guvernare Cîţu, care va fi supus aprobării Parlamentului, include la pagina 6 o prevedere extrem de interesantă: “reorganizarea Trezoreriei: partea de operaţiuni să se transfere către mediul privat, partea de datorie publică şi de statistici să devină departament al Ministerului de Finanţe”.

    Practic, ceea ce vrea guvernul Cîţu este să incredinţeze administrarea operaţiunilor de piaţă cu titluri de stat către sectorul privat, mai ales că programul de guvernare prevede şi posibilitatea de intrare pe piaţa secundară a tilturilor de stat prin cumpărarea acestor instrumente de datorie; posibilitatea “introducerii operaţiunilor cu instrumente financiare derivate sau apelarea la finanţări de tipul plasamentelor private – în funcţie de oportunităţi”. (pagina 4).

    În acest moment, datoria publică a României este de 457 miliade lei, în creştere cu 83 miliarde lei faţă de inceputul anului.

    Datoria publică este formată din datoria internă, adică titluri de stat în lei vândute în România către bănci sau populaţie, şi titluri de stat în valută, de tipul obligaţiunilor în euro sau dolari.

    Până acum Ministerul Finanţelor nu avea posibilitatea de a intra pe piaţa secundară a titlurilor de stat, să cumpere titlurile deja emise la un cost mai redus sau mai mare. In timpul ministrului Orlando Teodorovici s-au efectuat doar câteva operaţiuni de răscumpărare de datorie.

    În această criză, BNR şi-a stabilit ca instrument de politică monetară intrarea pe piaţa secundară şi achiziţia de titluri de stat. În martie- aprilie, când a izbucnit criza, titlurile de stat româneşti au avut o scădere, randamentul ajungând la 6,3%. Doar intevenţia BNR, prin achiziţia titlurilor de stat, a dus la creşterea preţurilor şi reducerea randamentului la 4%, ceea ce a permis Ministerului de Finanţe să vândă titluri de stat noi, la dobânzi mai bune.

    Piaţa secundară a titlurilor de stat este deschisă băncilor sau clienţilor acestora, iar valoarea zilnică poate să crească sau să scadă în funcţie de evenimentele din economie. De obicei, când sunt crize, economice, de lichiditate, de curs valutar, preţul titlurilor de stat scade, ceea ce duce la creşterea dobânzilor. Creşterea dobânzilor înseamnă un risc mai mare.

    Florin Cîţu, care preia conducerea guvernului, a fost şeful Trezoreriei ING şi cunoaşte foate bine modul cum funcţionează piaţa primară şi secundară a titlurilor de stat.

    Peste tot în lume, această piaţă a titlurilor de stat este cea mai mare, sumele implicate fiind imense.

    În România ar însemna o piaţă de peste 500 miliarde lei având în vedere că Guvernul va continua programul de împrumturi.

     

     

  • Asigurătorul olandez Aegon vrea să vândă operaţiunile din Europa de Est, inclusiv pe cele din România

    Asigurătorul olandez Aegon a pus la vânzare business-ul din Europa de Est pentru a putea face faţă situaţiei actuale în contextul pandemiei de COVID-19, conform Reuters.

    Aegon lucrează cu JPMorgan la acest proces şi a purtat discuţii preliminare cu jucătorii din industrie pentru a vinde unitatea, care se concentrează în principal pe Ungaria, dar este activă şi în Polonia, România şi Turcia, au spus surse anonime pentru Reuters.

    Compania ar putea fi evaluată la aproximativ 650 mil. de euro şi este vândută ca parte a unui proces de licitaţie.

    Asigurătorul olandez NN Group şi KBC din Belgia studiază posibilele oferte, în timp ce rivalul german Allianz şi-a exprimat interesul, susţin aceleaşi surse pentru Reuters..

    Aegon, Allianz şi NN Group au refuzat să comenteze, în timp ce KBC nu era disponibil imediat.

    Directorul executiv al Aegon, Lard Friese, care a preluat conducerea în luna mai şi a fost anterior CEO al NN Group, a declarat în august că va revizui operaţiunile companiei în unele din cele 20 de pieţe unde operează ca parte a eforturilor sale de conservare a capitalului.

    În 2018, firma olandeză şi-a vândut operaţiunile în Republica Cehă şi Slovacia către NN Group pentru 155 de milioane de euro.

    Aegon se concentrează în principal pe asigurările de viaţă, pensii şi gestionarea activelor şi se situează ca al cincilea cel mai mare furnizor de asigurări de viaţă din Ungaria.

    În prima jumătate a anului 2020, a suferit o scădere cu 30% a câştigurilor din cauza mortalităţii mai mari şi a ratelor mai mici ale dobânzii în Statele Unite, unde deţine marca Transamerica şi îşi desfăşoară două treimi din afacere.

  • Nu risipi cât poţi iubi

    Nestlé

    Motivaţie:
    În iunie 2020, Nestlé a lansat campania „Nu risipi cât poţi iubi”/ „Less Waste More Love”, un demers de responsabilitate socială menit să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător şi a resurselor naturale, ca parte a pilonului său de sustenabilitate. Nestlé România a demarat acţiuni dedicate informării şi conştientizării cu privire la trei aspecte semnificative pentru sustenabilitate: protejarea şi utilizarea apei în mod conştiincios, colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor şi reducerea emisiilor de carbon.

    Descrierea proiectului:
    „Less Waste More Love” face parte din pilonul Nestlé for a Waste Free World, care reuneşte toate acţiunile prin care compania urmăreşte ca, până în 2030, să aibă impact zero asupra mediului în toate operaţiunile sale. Pentru 2025, compania Nestlé reconfirmă angajamentul de a utiliza 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile. Inovaţia în domeniul ambalajelor, incluzând materialele noi, sistemele de reutilizare a recipientelor şi soluţiile de reciclare, reprezintă una dintre provocările principale pentru un viitor fără deşeuri. Pe lângă cercetările proprii realizate în cadrul Institutului Nestlé de Ştiinţe al Ambalajelor, compania a lansat anul acesta un fond de investiţii pentru start-up-uri care se concentrează pe dezvoltarea de soluţii sustenabile de ambalare, în valoare de 250 de milioane de franci elveţieni. La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025.
    Campania „Less Waste More Love” a cuprins trei componente de conştientizare derulate pe parcursul lunilor iunie-august: 1) reducerea consumului de apă în bucătărie, prin reţete inventive şi trucuri pentru reutilizare şi valorificare a fiecărei picături de apă; 2) reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi prin colectare selectivă şi reciclare şi 3) reducerea amprentei de carbon a fiecărui individ printr-o reinterpretare a modului în care ne raportăm la tehnologie, trafic şi stil de viaţă. În cadrul acestei componente de conştientizare compania a colaborat cu mai mulţi influenţatori, care au trasmis mesajele campaniei. Compania organizează toamna şi cea  mai amplă activitate de plantare, în cadrul căreia va fi lansat şi un raport extins de monitorizare a biodiversităţii în cadrul unor zone deja ecologizate în 2019 de către Nestlé. Această acţiune are loc în continuarea proiectelor iniţiate în 2019, când Nestlé România a desfăşurat mai multe acţiuni de ecologizare în Parcul Naţional Cozia – pe mai multe trasee turistice, pe malurile Dunării, precum şi de-a lungul râului Olt. Cu implicarea a peste 900 de voluntari, au fost colectate peste 50 de tone de deşeuri care au fost trimise către reciclare sau valorificare. În cadrul campaniei, Nestlé a pus la dispoziţia consumatorilor săi recipiente dedicate pentru colectarea selectivă a ambalajelor produselor Nestlé, urmând ca acestea să fie trimise către reciclare către partenerii autorizaţi. Aceste recipiente de colectare selectivă au fost amplasate în cadrul galeriilor Cora şi Carrefor din magazine selecţionate din Bucureşti şi Cluj.

    Efecte:
    Compania lansează produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură menite să contribuie la absorbţia carbonului şi prin promovarea tranziţiei către energie 100% regenerabilă în operaţiunile sale. Din 2010 şi până în prezent, Nestlé a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 30% pe tona de produs. În acelaşi timp, la nivel global, Nestlé derulează peste 500 de proiecte de economisire a apei în fabricile sale, economisind 3,7 milioane de metri cubi de apă pe an, echivalentul a 1.500 de bazine olimpice de înot. Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri şi o scădere de 72% în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon.

  • Ce vrea să facă Uber după ce a aflat că poluează mai mult decât şoferii care îşi folosesc maşinile personale ca să ajungă la destinaţie

    Reprezentanţii Uber au declarat că „încep să concureze” cu proprietarii de maşini când vine vorba de poluarea cu carbon,  şi adaugă că emisiile de la cursele Uber  sunt în continuare cu 41% mai mari prin comparaţie cu gradul mediu de ocupare al vehiculelor – din cauza timpului petrecut fără pasageri în maşină, spre exemplu atunci când şoferii călătoresc pentru a prelua un client.
    Reprezentanţii companiei au declarat că speră să ajungă la performanţa ca până în 2025, cel puţin 50% dintre călătoriile electrice din Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Lisabona, Madrid şi Paris să fie efectuate cu vehicule cu zero emisii, în timp ce ţinta pentru Londra este să ajungă la 100% curse operate cu maşini electrice până în perioada respectivă,  după cum anunţaseră anterior.

    „Acesta este începutul şi ne aşteptăm să fim judecaţi în ciuda acţiunilor noastre. Succesul suprem al afacerii noastre depinde de abilitatea noastră de a face tranziţia spre energia curată în parteneriat cu şoferii, inovatorii din industrie şi cu autorităţile.” Dara Khosrowshahi, CEO Uber

  • TikTok confirmă că va da în judecată administraţia Trump în condiţiile în care preşedintele american i-a ordonat companiei-mamă ByteDance să îşi vândă operaţiunile din Statele Unite

    TikTok a confirmat că va da în judecată administraţia Trump, care i-a ordonat companiei-mamă ByteDance să îşi vândă operaţiunile din Statele Unite, potrivit The New York Post.

    Preşedintele Donald Trump a semnat un ordin executiv la începutul lunii august prin care îi oferă conglomeratului chinez un termen de 90 de zile pentru a vinde filiala din SUA a reţelei de socializare TikTok.

    „Chiar dacă suntem în total dezacord cu părerile administraţiei, am încercat în ultimul an să găsim o soluţie constructivă”, a declarat Josh Gartner, un purtător de cuvânt al TikTok, adăugând că firma nu are nicio altă variantă decât să atace ordinul în sala de judecată.

    Trump a scris în ordinul executiv că are „dovezi credibile” care susţin faptul că ByteDance „ar putea lua măsuri ce ar pune în pericol securitatea naţională a Statelor Unite”.

    Anul acesta, TikTok şi-a triplat forţa de muncă din SUA, intenţionând să creeze în următorii trei ani aproximativ 10.000 de locuri de muncă în California, Texas, Florida şi New York, o creştere semnificativă de la cei 1.400 de angajaţi pe care îi are în prezent pe teritoriul ţării.

    La sfârşitul lunii trecute, investitorii din cadrul ByteDance au evaluat aplicaţia video la 50 de miliarde de dolari, cu mult peste rivalul Snap, care înregistrează în prezent o capitalizare de 31,74 miliarde.

  • Tineri manageri de top: Cine este Valentin Mârzac, responsabil de implementarea „asigurărilor viitorului” la Groupama

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Din rolul actual coordonez o echipă de 20 de specialişti în IT, împreună cu care dezvolt soluţii software şi cu ajutorul cărora creez şi administrez bazele de date ale companiei. Activitatea curentă constă în conceperea şi implementarea strategiilor de software şi inovaţie, asigurând adaptarea acestora la cerinţele afacerii, dar şi la mediul economic şi tehnologic din prezent. De asemenea, sunt responsabil de asigurarea coerenţei în dezvoltarea, achiziţionarea şi implementarea noilor aplicaţii IT. Sunt mândru că divizia pe care o conduc a reuşit să inoveze lansând câteva proiecte foarte interesante, cum ar fi automatizarea anumitor operaţiuni prin RPA (robotic process automation) şi folosirea unui asistent virtual în comunicarea internă.
    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Am ocupat succesiv funcţiile de coordonator aplicaţii speciale, manager administrare aplicaţii, şef departament administrare aplicaţii şi director software în domeniul asigurărilor. Am gestionat diverse proiecte de implementare a aplicaţiilor IT, dar şi de dezvoltare a soluţiilor existente, pentru a le optimiza performanţa şi a le adapta la nevoile clienţilor interni şi externi.
    Rolul propus pentru anul 2030: Contextul actual ne-a învăţat să fim mai prudenţi, dar în egală măsură mai conştienţi de impactul pozitiv pe care îl are tehnologia în viaţa noastră. Continuu a mă vedea şi peste 10 ani contribuind activ la inovaţia din domeniul fintech.
    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Sunt multe persoane pe care le admir şi pe care le urmăresc, atât pe plan internaţional, cât şi autohton. Una dintre ele este Daniel Dines, CEO şi fondator al UiPath, pe care îl admir pentru viziunea sa, dar şi pentru că a reuşit să creeze un adevărat trend internaţional în IT (RPA), pornind din România.

    Profilul lui Valentin Mârzac a apărut în cea mai recentă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Femeia care conduce dezvoltarea celui mai mare centru comercial din Braşov

    Raluca Crişan conduce operaţiunile Ceetrus pe piaţa locală, o reţea de 23 de centre comerciale la nivel naţional însumând aproape 220.000 de metri pătraţi de spaţii, printre care şi cel mai mare proiect de regenerare urbană, Coresi Shopping Resort din Braşov.

    Se mândreşte cu 100 de milioane de vizite în centrele comerciale anual, dar şi cu inaugurarea primelor trei locuri de întâlnire, co-working şi evenimente, dedicate comunităţilor unde compania este prezentă, o investiţie de 350.000 euro ce a adus 14.000 de vizitatori la evenimentele organizate în spaţiile denumite Cartier Hub.

    Crede că tratamentul diferit între femei şi bărbaţi şi contextele diferite în care sunt plasate femeile sunt sursa inegalităţilor de reprezentare de astăzi, şi nu neapărat pretinsele diferenţe dintre sexe: „Învăţăm mecanisme, căpătam reflexe pentru că evoluăm în situaţii diferite – femeile la comunicare, bărbaţii la investiţii. Dar dacă le conştientizăm, acestea nu sunt o fatalitate. De aceea, e atât de important să înlăturăm mai ales barierele interne legate de potenţialul propriu”. 

    Profilul Ralucăi Crişan a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.