BusinessMagazin

Tag: ONU

  • Agenţiile umanitare ale ONU au primit în 2022 cele mai mici finanţări din istorie

    Proiectele umanitare ale ONU se confruntă cu un deficit record de finanţare în acest an, doar o treime din cele 48,7 miliarde de dolari necesare fiind asigurate până în prezent. Subfinanţarea apare în condiţiile în care nevoile globale sunt în creştere, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Biroului Naţiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA).

    Banii sunt necesari pentru a ajuta aproximativ 204 milioane de persoane din întreaga lume. Acestea au nevoie de ajutor din cauza conflictelor armate şi schimbărilor climei, cum ar fi războiul din Ucraina şi seceta din Cornul Africii.

    „La mai mult de jumătatea anului, deficitul de finanţare este de 33,6 miliarde de dolari, cel mai mare deficit de finanţare pe care l-am înregistrat vreodată. Nevoile din lume cresc mult mai repede decât fondurile donatorilor”, a declarat Jens Laerke, purtătorul de cuvânt al OCHA, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Până în prezent au fost colectate 15,2 miliarde de dolari până la jumătatea anului, de asemenea un record, a spus Laerke, într-un an în care nevoile umanitare au crescut vertiginos.

    Potrivit site-ului OCHA, Statele Unite sunt principalul donator, contribuind cu puţin peste 8 miliarde de dolari, în timp ce Programul Alimentar Mondial a fost cel mai mare beneficiar.

    Cele aproape 50 de miliarde de dolari necesare includ toate programele coordonate de ONU la nivel mondial.

  • Ambasadorul Rusiei la ONU a vorbit despre o eventuală catastrofă nucleară la Zaporojie. România, printre cele mai afectate ţări de contaminarea radioactivă

    “I-am avertizat în repetate rânduri pe colegii noştri occidentali că, dacă nu vor face regimul de la Kiev să redevină raţional, atunci acesta va lua cele mai monstruoase şi iraţionale măsuri, ale căror consecinţe se vor răsfrânge mult dincolo de graniţele Ucrainei”, a declarat Vasili Nebenzia într-un discurs în faţa Consiliului de Securitate al ONU.

    “Din păcate, asta este ceea ce se întâmplă acum”, a spus el.

    Potrivit acestuia, întreaga responsabilitate pentru o eventuală catastrofă nucleară la centrala nucleară din Zaporojie va cădea pe umerii sponsorilor occidentali ai Kievului.

    “Dacă atacurile forţelor armate ale Ucrainei continuă, această catastrofă se poate întâmpla în orice moment. Atunci, sub ameninţarea contaminării radioactive se vor afla teritoriile regiunilor Kiev, Zaporojie, Harkov, Poltava, Herson, Odesa, Nikolaev, Kirovograd, Vinniţa, RPD şi RPL, zonele de frontieră ale Rusiei şi Belarusului, precum şi Moldova, Bulgaria şi România“, a declarat diplomatul, citat de TASS.

    “Şi acestea sunt cele mai optimiste previziuni ale experţilor. Dimensiunea reală a dezastrului nuclear de la centrala nucleară din Zaporojie este greu de imaginat. În acest caz, toată responsabilitatea pentru aceasta va cădea pe umerii sponsorilor occidentali ai Kievului” a conchis Vasili Nebenzia. 

  • Ambasadorul Rusiei la ONU a vorbit despre o eventuală catastrofă nucleară la Zaporojie. România, printre cele mai afectate ţări de contaminarea radioactivă

    Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgenţă joi la solicitarea Rusiei pentru a dezbate situaţia de la Centrala nucleară ucraineană Zaporojie.

    Ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite a acuzat Ucraina de “atacuri criminale” asupra centralei, controlată de Rusia, care “împing lumea în pragul unei catastrofe nucleare”. România a fost menţionată de către Vasili Nebenzia printre ţările cele mai afectate de un eventual dezastru nuclear.

    “I-am avertizat în repetate rânduri pe colegii noştri occidentali că, dacă nu vor face regimul de la Kiev să redevină raţional, atunci acesta va lua cele mai monstruoase şi iraţionale măsuri, ale căror consecinţe se vor răsfrânge mult dincolo de graniţele Ucrainei”, a declarat Vasili Nebenzia într-un discurs în faţa Consiliului de Securitate al ONU.
    “Din păcate, asta este ceea ce se întâmplă acum”, a spus el.

    Potrivit acestuia, întreaga responsabilitate pentru o eventuală catastrofă nucleară la centrala nucleară din Zaporojie va cădea pe umerii sponsorilor occidentali ai Kievului.

    “Dacă atacurile forţelor armate ale Ucrainei continuă, această catastrofă se poate întâmpla în orice moment. Atunci, sub ameninţarea contaminării radioactive se vor afla teritoriile regiunilor Kiev, Zaporojie, Harkov, Poltava, Herson, Odesa, Nikolaev, Kirovograd, Vinniţa, RPD şi RPL, zonele de frontieră ale Rusiei şi Belarusului, precum şi Moldova, Bulgaria şi România”, a declarat diplomatul, citat de TASS.

    “Şi acestea sunt cele mai optimiste previziuni ale experţilor. Dimensiunea reală a dezastrului nuclear de la centrala nucleară din Zaporojie este greu de imaginat. În acest caz, toată responsabilitatea pentru aceasta va cădea pe umerii sponsorilor occidentali ai Kievului” a conchis Vasili Nebenzia.

  • ONU îi îndeamnă pe ruşi şi ucraineni să se retragă de la centrala nucleară Zaporojia

    Şeful ONU îndeamnă părţile să retragă personalul şi echipamentele militare de la centrala nucleară din Zaporojia, potrivit CNN.

    Secretarul general al Naţiunilor Unite a declarat joi că este „grav îngrijorat” de situaţia de la centrala nucleară Zaporojia din sudul Ucrainei,

    Informaţiile privind „alte incidente profund îngrijorătoare” din ultimele zile ar putea „duce la un dezastru”, a declarat António Guterres.

    El a cerut părţilor implicate să retragă orice personal şi echipament militar de la centrală şi „să se abţină de la orice altă desfăşurare de forţe sau echipamente la faţa locului”.

    „Trebuie să fie clar că orice potenţială avarie la Zaporojia sau la orice altă instalaţie nucleară din Ucraina, sau de oriunde altundeva, ar putea duce la consecinţe catastrofale nu numai pentru vecinătatea imediată, ci şi pentru regiune şi dincolo de ea”, a adăugat el.

    „Acest lucru este total inacceptabil”, a precizat şeful ONU, António Guterres.

  • ONU cere acces internaţional la centrala nucleară Zaporojie după un nou atac

    Secretarul general al ONU Antonio Guterres a cerut luni ca inspectorii internaţionali să aibă acces la centrala nucleară din Zaporojie, după un nou atac, informează Reuters. 

    „Orice atac la o centrală nucleară este un lucru sinucigaş”, a declarat Guterres într-o conferinţă de presă în Japonia, unde a participat sâmbătă la ceremonia de comemorare a 77 de ani de la primul bombardament atomic din lume, la Hiroshima.

    Ucraina a anunţat că noi bombardamente ruseşti de sâmbătă au avariat trei senzori de radiaţii şi au rănit un muncitor de la centrala din Zaporojie.

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că desfăşoară o „teroare nucleară” care justifică noi sancţiuni internaţionale, de data aceasta asupra sectorului nuclear al Moscovei.
    „Nu există nicio naţiune în lume care să se simtă în siguranţă atunci când un stat terorist trage asupra unei centrale nucleare”, a declarat Zelenski duminică.

    Forţele ruseşti au capturat centrala din sud-estul Ucrainei la începutul lunii martie, dar aceasta este în continuare condusă de tehnicieni ucraineni.

    Autoritatea instalată de Rusia în zonă a anunţat că forţele ucrainene au lovit situl cu un lansator multiplu de rachete, avariind clădirile administrative şi o zonă din apropierea unei instalaţii de depozitare.

    Antonio Guterres a spus că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) are nevoie de acces la centrală.

    „Susţinem pe deplin AIEA în toate eforturile sale în legătură cu crearea condiţiilor de stabilizare a centralei”, a declarat Guterres.

    Şeful AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avertizat sâmbătă că ultimul atac „subliniază riscul foarte real al unui dezastru nuclear”.

  • Secretarul general al ONU critică lăcomia firmelor de petrol şi gaze naturale, cere supraimpozitare

    Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ca firmele de petrol şi gaze să fie impozitate suplimentar, în contextul în care creşterea preţurilor la energie, provocată de războiul din Ucraina, duce profiturile industriei la noi maxime, scrie BBC.

    Guterres a declarat că este “imoral” ca firmele să profite de pe urma crizei.

    Invazia Rusiei în Ucraina în februarie a agravat o penurie globală de petrol şi gaze, perturbând accesul la petrol şi gaze din Rusia – un furnizor important – şi determinând creşterea preţurilor.

    În timp ce gospodăriile se luptă cu facturi mai mari la energie, companiile culeg beneficiile.

    BP a raportat recent cel mai mare profit din ultimii 14 ani, în timp ce profiturile Shell în perioada aprilie-iunie au atins un nivel record.

    Împreună, patru dintre cele mai mari firme energetice – Exxon, Chevron, Shell şi TotalEnergies – au câştigat aproape 51 de miliarde de dolari în cel mai recent trimestru – aproape dublu faţă de ceea ce au câştigat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    “Această lăcomie grotescă îi pedepseşte pe cei mai săraci şi mai vulnerabili oameni, distrugând în acelaşi timp singura noastră casă comună”, a declarat Guterres. “Îndemn toate guvernele să impoziteze aceste profituri excesive şi să folosească fondurile pentru a sprijini persoanele cele mai vulnerabile în aceste vremuri dificile.”

    Luna trecută, Marea Britanie a aprobat o “taxă excepţională” de 25% pentru firmele din domeniul energiei, o taxă unică despre care guvernul spune că va strânge aproximativ 25 de miliarde de lire sterline pentru a ajuta la compensarea facturilor la energie ale gospodăriilor, care au crescut vertiginos.

    Alte ţări, precum Italia, au impus măsuri similare.

    Însă parlamentarii francezi au respins recent o astfel de măsură, iar în SUA există un impuls politic redus, în ciuda unei propuneri de impozit pe profit din partea unor membri ai Congresului.

    Frank Macchiarola, un vicepreşedinte senior al grupului de lobby pentru petrol şi gaze American Petroleum Institute a declarat că apelurile pentru o taxă pe profit sunt greşite. “Factorii de decizie politică ar trebui să se concentreze pe creşterea ofertei de energie şi pe reducerea costurilor pentru americani. Impunerea de noi taxe asupra industriei noastre va face exact opusul şi nu va face decât să descurajeze investiţiile într-un moment în care este cea mai mare nevoie de ele”, a declarat acesta.

    Guterres a avertizat că preţurile ridicate la energie vor avea consecinţe de amploare, deoarece gospodăriile şi guvernele din întreaga lume vor ceda sub presiune. “Multe ţări în curs de dezvoltare – înecate în datorii, fără acces la finanţare şi care se străduiesc să se refacă în urma pandemiei Covid-19 – ar putea să ajungă pe marginea prăpastiei”, a spus el. “Vedem deja semnele de avertizare ale unui val de convulsii economice, sociale şi politice care nu vor lăsa nicio ţară neatinsă”.

  • Naţiunile Unite: Populaţia mondială va ajunge la 8 miliarde de locuitori. Care va fi cea mai populată ţară din lume

    Populaţia lumii ar urma să ajungă la opt miliarde de locuitori la 15 noiembrie, a prognozat luni ONU într-un raport în care arată că India va depăşi China drept cea mai populată ţară de pe glob în 2023.

    Această bornă demografică globală “este un memento al responsabilităţii noastre comune de a avea grijă de planeta noastră şi un moment pentru a reflecta asupra domeniilor în care nu ne respectăm încă angajamentele pe care ni le-am luat unii faţă de alţii”, a declarat secretarul general Antonio Guterres, fără a oferi detalii.

    “Aceasta este o ocazie de a ne sărbători diversitatea, de a ne recunoaşte umanitatea comună şi de a ne minuna de progresele în domeniul sănătăţii care au prelungit durata de viaţă şi au redus dramatic ratele mortalităţii materne şi infantile”, a adăugat el.

    Previziunile Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU arată că populaţia lumii creşte în cel mai lent ritm din 1950 încoace.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Naţiunile Unite: Populaţia mondială va ajunge la 8 miliarde de locuitori. Care va fi cea mai populată ţară din lume

    Populaţia lumii ar urma să ajungă la opt miliarde de locuitori la 15 noiembrie, a prognozat luni ONU într-un raport în care arată că India va depăşi China drept cea mai populată ţară de pe glob în 2023.

    Această bornă demografică globală “este un memento al responsabilităţii noastre comune de a avea grijă de planeta noastră şi un moment pentru a reflecta asupra domeniilor în care nu ne respectăm încă angajamentele pe care ni le-am luat unii faţă de alţii”, a declarat secretarul general Antonio Guterres, fără a oferi detalii.

    “Aceasta este o ocazie de a ne sărbători diversitatea, de a ne recunoaşte umanitatea comună şi de a ne minuna de progresele în domeniul sănătăţii care au prelungit durata de viaţă şi au redus dramatic ratele mortalităţii materne şi infantile”, a adăugat el.

    Previziunile Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU arată că populaţia lumii creşte în cel mai lent ritm din 1950 încoace.

    Indicatorul ar trebui să ajungă la 8,5 miliarde în 2030 şi la 9,7 miliarde în 2050, atingând un vârf de aproximativ 10,4 miliarde de persoane în anii 2080, înainte de a se stabiliza la acest nivel până în 2100.

    În timp ce în mai multe ţări în curs de dezvoltare se observă o scădere netă a ratei natalităţii, mai mult de jumătate din creşterea prognozată a populaţiei mondiale în următoarele decenii va fi concentrată în opt ţări, se arată în raport – Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania.

  • Foametea mondială este în creştere. Agenţiile ONU avertizează asupra unei “catastrofe iminente”

    Nivelul de foamete la nivel mondial s-a agravat din nou anul trecut, după ce în 2020 crescuse vertiginos din cauza pandemiei COVID-19, iar războiul din Ucraina şi schimbările climatice ameninţă cu foametea şi migraţia în masă la o “scară fără precedent” în acest an, potrivit agenţiilor ONU, citate de Reuters.

    Până la 828 de milioane de persoane, adică aproape 10% din populaţia lumii, au fost afectate de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 şi cu 150 de milioane mai mult decât în 2019, au precizat agenţiile, inclusiv Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, Programul Alimentar Mondial şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ediţia 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară şi nutriţia.

    Nivelul foametei la nivel mondial a rămas relativ neschimbat între 2015 şi 2019.

    “Există un pericol real ca aceste cifre să urce şi mai mult în lunile următoare”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley, adăugând că preţurile majorate la alimente, combustibil şi îngrăşăminte, generate de războiul dintre Rusia şi Ucraina, ameninţă să împingă ţările în foamete.

    “Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acţionăm astăzi pentru a evita această catastrofă iminentă”, a adăugat el.

    Rusia şi Ucraina sunt al treilea şi, respectiv, al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil şi îngrăşăminte.

    Războiul a perturbat exporturile, a împins preţurile mondiale ale alimentelor la niveluri record şi a declanşat proteste în ţările în curs de dezvoltare care se confruntă deja cu preţuri ridicate ale alimentelor din cauza întreruperilor lanţului de aprovizionare legate de COVID-19.

    Raportul ONU publicat miercuri a avertizat asupra implicaţiilor “potenţial îngrijorătoare” pentru securitatea alimentară şi nutriţie, în condiţiile în care conflictele, fenomenele climatice extreme, şocurile economice şi inegalităţile continuă să se intensifice.

    Raportul a estimat că, la nivel mondial, în 2020, 22% dintre copiii sub 5 ani aveau un retard de creştere, în timp ce 6,7% sau 45 de milioane sufereau de epuizare, o formă mortală de malnutriţie care creşte riscul de deces de până la 12 ori.

    Îndemnând la o revizuire a politicilor agricole, raportul arată că sectorul alimentar şi agricol mondial a primit aproape 630 de miliarde de dolari pe an sub formă de sprijin care, de multe ori, a denaturat preţurile de pe piaţă, nu a ajuns la micii fermieri, a afectat mediul şi nu a promovat producţia de alimente nutritive.

    Acest sprijin include subvenţii care vizează în principal alimentele de bază bogate în calorii, cum ar fi cerealele, zahărul, carnea şi produsele lactate, în detrimentul unor alimente mai sănătoase şi nutritive, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele şi seminţele.

    “În fiecare an, 11 milioane de oameni mor din cauza dietelor nesănătoase. Creşterea preţurilor la alimente înseamnă că această situaţie se va înrăutăţi”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

  • Războiul din Ucraina. ONU: Războiul din Ucraina ar putea împinge milioane de oameni în foamete şi sărăcie

    Conflictul din Ucraina ar putea creşte numărul persoanelor aflate în insecuritate alimentară acută cu 47 de milioane de oameni în acest an, la un total de 323 de milioane, potrivit noilor prognoze ale Naţiunilor Unite, citate de CNN.  Războiul a perturbat producţia şi exporturile agricole vitale şi a crescut preţurile la energie, toate acestea având un impact asupra disponibilităţii şi preţului alimentelor.

    ► Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca Rusia să fie exclusă din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură din cauza impactului pe care l-a avut războiul din Ucraina asupra inse­curităţii alimentare mondiale.

    ► Un oficial ucrainean a acuzat Rusia că a furat aproximativ 600.000 de tone de cereale din Ucraina, despre care a susţinut că au fost transportate ulterior în Orientul Mijlociu.

    ► Denys Marchuk, vicepreşedintele Uniunii Publice a Consiliului Agrar din Ucraina, a susţinut că cerealele au fost furate din regiunile ocupate din sudul ţării.

    Vezi pagina 2