BusinessMagazin

Tag: nuclear

  • Ambasadorul Rusiei la ONU a vorbit despre o eventuală catastrofă nucleară la Zaporojie. România, printre cele mai afectate ţări de contaminarea radioactivă

    Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgenţă joi la solicitarea Rusiei pentru a dezbate situaţia de la Centrala nucleară ucraineană Zaporojie.

    Ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite a acuzat Ucraina de “atacuri criminale” asupra centralei, controlată de Rusia, care “împing lumea în pragul unei catastrofe nucleare”. România a fost menţionată de către Vasili Nebenzia printre ţările cele mai afectate de un eventual dezastru nuclear.

    “I-am avertizat în repetate rânduri pe colegii noştri occidentali că, dacă nu vor face regimul de la Kiev să redevină raţional, atunci acesta va lua cele mai monstruoase şi iraţionale măsuri, ale căror consecinţe se vor răsfrânge mult dincolo de graniţele Ucrainei”, a declarat Vasili Nebenzia într-un discurs în faţa Consiliului de Securitate al ONU.
    “Din păcate, asta este ceea ce se întâmplă acum”, a spus el.

    Potrivit acestuia, întreaga responsabilitate pentru o eventuală catastrofă nucleară la centrala nucleară din Zaporojie va cădea pe umerii sponsorilor occidentali ai Kievului.

    “Dacă atacurile forţelor armate ale Ucrainei continuă, această catastrofă se poate întâmpla în orice moment. Atunci, sub ameninţarea contaminării radioactive se vor afla teritoriile regiunilor Kiev, Zaporojie, Harkov, Poltava, Herson, Odesa, Nikolaev, Kirovograd, Vinniţa, RPD şi RPL, zonele de frontieră ale Rusiei şi Belarusului, precum şi Moldova, Bulgaria şi România”, a declarat diplomatul, citat de TASS.

    “Şi acestea sunt cele mai optimiste previziuni ale experţilor. Dimensiunea reală a dezastrului nuclear de la centrala nucleară din Zaporojie este greu de imaginat. În acest caz, toată responsabilitatea pentru aceasta va cădea pe umerii sponsorilor occidentali ai Kievului” a conchis Vasili Nebenzia.

  • Coreea de Nord este gata de conflict: Kim Jong-un anunţă că ţara este pregătită să mobilizeze forţele nucleare

    Coreea de Nord este pregătită să-şi mobilizeze mijloacele de descurajare a războiului nuclear, a susţinut liderul său, Kim Jong-un, potrivit BBC.

    Prezent în cadrul unui eveniment de aniversare a Războiului Coreean, Kim a adăugat că ţara este „pe deplin pregătită pentru orice confruntare militară” cu SUA, a informat agenţia de presă de stat KCNA.

    Comentariile vin pe fondul îngrijorării că liderul corean ar putea pregăti un al şaptelea test nuclear.

    SUA au avertizat luna trecută că Phenianul ar putea efectua oricând un astfel de test.

    Cel mai recent test nuclear al Coreei de Nord a fost în 2017. Cu toate acestea, tensiunile au crescut în peninsula coreeană.

    Reprezentantul special al SUA în Coreea de Nord, Sung Kim, spune că ţara a testat un număr fără precedent de rachete în acest an – 31 faţă de 25 pe parcursul ultimului an record, 2019.

    În iunie, Coreea de Sud a răspuns lansând opt rachete proprii.

    Deşi Războiul Coreean din 1950-1953 s-a încheiat cu un armistiţiu, Coreea de Nord îl revendică drept o victorie împotriva SUA. Sărbătoarea anuală denumită „Ziua Victoriei” este marcată întotdeauna de o paradă militară, artificii şi spectacole de dans.

    În discursul său din cadrul evenimentului, Kim a declarat că ameninţările nucleare din partea SUA cer Coreei de Nord să realizeze „sarcina istorică urgentă” de a-şi consolida autoapărarea.

    SUA au „denaturat exerciţiile militare regulate ale Coreei de Nord, calificându-le drept gesturi provocatoare”, a adăugat el.

    De asemenea, Kim a părut să abordeze rapoartele potrivit cărora Coreea de Sud se îndreaptă spre reînvierea unui plan de contracarare a ameninţării nucleare nord-coreene prin organizarea de lovituri preventive în cazul unui atac iminent.

    Aşa-numita strategie „Kill Chain”, elaborată pentru prima dată în urmă cu un deceniu, solicită atacuri preventive împotriva rachetelor Phenianului şi, eventual, a conducerii sale superioare.

    În cadrul sărbătorii, Kim Jong-un a declarat că guvernul şi armata preşedintelui sud-coreean Yoon Suk-yeol vor fi „şterse” dacă ar efectua lovituri preventive.

  • Nuclearelectrica a semnat primul contract cu Candu Energy pentru retehnologizarea Unităţii 1 CNE de la Cernavodă. „Retehnologizarea va asigura României încă 30 ani de energie în bandă”

    Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a anunţat avansarea Proiectului Retehnologizarii Unităţii 1 prin semnarea primului contract cu Candu Energy, membră a grupului SNC-Lavalin şi Autoritatea de Proiectare a Unităţii 1 şi OEM (producător de echipamente originale) pentru tehnologia CANDU, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    „Suntem mândri să semnăm primul contract cu Candu Energy care avansează Proiectul Retehnologizării Unităţii 1 de la CNE Cernavodă. România are nevoie de capacităţi nucleare de producere de energie curată, stabilă şi accesibilă, ca soluţie pentru atingerea securităţii energetice şi protejarea consumatorului. Avem o misiune pe termen lung de a genera energie curată la standarde de excelenţă, iar Retehnologizarea Unităţii 1 va asigura României încă 30 ani de energie în bandă”, spune Cosmin Ghiţă, CEO al Nuclearelectrica.

    În cadrul contractului, Candu Energy va oferi servicii de inginerie pentru elaborarea documentaţiei tehnice pentru achiziţionarea componentelor cu ciclu lung de fabricaţie ale reactorului, care vor fi înlocuite la Retehnologizarea Unităţii 1, în cadrul procesului numit „retubare reactor”, adică înlocuire Canale Combustibil, Tuburi Calandria şi Fideri – ICCTCF.

    De asemenea, Candu Energy va oferi şi servicii de inginerie pentru evaluarea stării setului de scule specializate ce se vor utiliza la înlocuirea componentelor reactorului şi elaborarea documentaţiei pentru achiziţionarea componentelor ce necesită înlocuire/modificare.

    Reactoarele CANDU au o durată de viaţă iniţială de 30 de ani, care poate fi prelungită cu încă 30 ani, în urma unui proces de retehnologizare, ceea ce Nuclearelectrica realizează în prezent cu Unitatea 1, aceasta fiind pusă în exploatare comercială în 1996.

    „Având în vedere complexitatea şi importanţa strategică a proiectului, am angajat încă din 2021 peste 100 de colegi noi, care vor face parte din structura organizatorică a proiectului şi care beneficiază de specializare în conformitate cu standardele nucleare. O parte din cei nou angajaţi va fi trimisă pentru specializare în centrale din Canada care au trecut deja prin experienţa retehnologizării unităţilor nucleare”, adaugă Cosmin Ghiţă.

    Conform raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA)1, în colaborare cu Agenţia pentru Energie Nucleară (OECD-NEA), realizat în 2020 cu privire la costurile energiei electrice, retehnologizarea unităţilor nucleare are cel mai scazut cost al electricităţii dintre toate sursele de energie – în medie 32 USD/MWh (comparativ cu 50 USD/MWh pentru energia eoliană; 56 USD/MWh pentru panourile solare; 91 USD/MWh pentru centralele pe cărbune). Costul energiei generate de capacităţi nucleare noi, de mari dimensiuni, este 69 USD/MWh, menţionează compania.

    Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă reprezinta unul dintre principalele proiecte de investitii derulate de Societatea Nationala Nuclearelectrica S.A. („SNN”) si a fost aprobat de actionarii SNN prin Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor SNN nr. 27/23.12.2013.

    „CNE Cernavoda are peste 25 de ani de expertiză în operare nucleară la cele mai înalte standarde de siguranţă. Avem un personal înalt calificat, iar proiectul retehnologizării Unităţii 1 valorifică această expertiză. Retehnologizarea unei unităţi nucleare este un proces foarte complex, similar construcţiei de noi unităţi nucleare, proiect pentru care echipa de retehnologizare a CNE Cernavodă este pregatită. Suntem încântaţi să demarăm colaborarea pentru acest proiect strategic cu Candu Energy”, spune Sorin Ghelbereu, Director Proiecte Strategice, CNE Cernavodă.

    Proiectul Retehnologizarii Unitatii 1, demarat in 2017, este implementat in trei etape, in conformitate cu experienta si practica internationala din domeniu.

    Faza I a Proiectului Retehnologizarii a fost demarat in urma Hotararii nr. 9/28.09.2017, prin care actionarii SNN au aprobat Faza I a Strategiei de retehnologizare a Unitatii 1 CNE Cernavoda. Faza I, derulata in perioada 2017-2022 a constat in: Demonstrarea capabilitatii componentelor actuale ale reactorului Unitatii 1 de a functiona peste 210.000 de ore la putere nominala, pana cel putin la sfarsitul anului 2026, definitivarea scopului lucrarilor Proiectului de retehnologizare, precum si demonstrarea fezabilitatii Proiectului de retehnologizare, etapa care s-a finalizat in februarie 2022 cu aprobarea AGA a Studiului de fezabilitate si a deciziei de investitie.

    Faza a II-a a Proiectului Retehnologizarii Unitatii a fost demarata in urma aprobarii in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor din data de 23 februarie 2022, a deciziei de investitie in proiectul Retehnologizarii Unitatii 1 CNE Cernavodă. Costul estimat al investitţei este de 1,85 de miliarde de euro.

    Faza a II-a se va derula în perioada 2022-2026 şi are în vedere următoarele activităţi principale: Asigurarea resurselor financiare pentru derularea Proiectului de Retehnologizare a Unităţii 1; Negocierea şi atribuirea Contractelor de Inginerie, Procurare şi Construcţie (EPC); Procurarea echipamentelor cu ciclu lung de fabricaţie; Obţinerea Opiniei Comisiei Europene – Articolul 41 Tratat Euratom; Obţinerea tuturor autorizaţiilor şi avizelor necesare demarării proiectului etc.

    Faza a III-a, care se va derula în perioada 2027-2029, începe odată cu oprirea Unităţii 1 şi constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a Unităţii 1 în instalaţiile unităţii, precum şi repunerea acesteia în funcţiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcţionare de 30 de ani, după anul 2029.

    „În calitate de administrator şi producător de echipamente originale ale tehnologiei CANDU, noi cunoaştem cel mai bine acest tip de reactor şi cum se realizează cu succes o retehnologizare a acestuia. Ne dorim să proiectăm un viitor mai bun pentru planeta noastră şi pentru oameni şi suntem mândri că tehnologia noastră CANDU va continua să contribuie la prosperitatea României şi a românilor: furnizând energie electrică fără emisii de carbon, în bandă, pe care economia să se poată baza în orice condiţii meteorologice şi independent de contextul geopolitic, pentru următorii 30 de ani”, afirmă Joe St. Julian, preşedinte pentru energie nucleară în cadrul SNC-Lavalin.

    Nuclearelectrica notează că beneficiile proiectului Retehnologizarii Unităţii 1 sunt încă 30 de ani de operare începând cu anul 2029, aproximativ 5,5 mil. MWh de energie curată, netă livrată anual în SEN, la cel mai mic cost dintre toate sursele de energie, sute de noi locuri de muncă, contribuţii în economie şi peste 5 milioane de tone de CO2 evitate anual.

    Unitatea 1 a CNE Cernavoda, cu o putere instalată de 700 MW a fost pusă în funcţiune în 1996 şi a livrat până în prezent peste 127 milioane MWh, ceea ce reprezintă 9% din consumul la nivel naţional în 25 de ani. De asemenea, Unitatea 1 a evitat eliberarea în atmosferă a 125 de milioane de tone de CO2, ceea ce reprezintă echivalentul emisiilor produse de toate autoturismele din România timp de peste şase ani, mai menţionează compania.

    Nuclearelectrica are 13,4 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 82,5% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNN se tranzacţionează în scădere cu 5,6% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 300 mil. lei, conform datelor BVB.

    Producătorul de energie nucleară a încheiat primele trei luni din 2022 cu un profit net de aproape 820 de milioane de lei, în creştere cu 249% faţă de rezultatul de 234 mil. lei din acelaşi trimestru din 2021 şi venituri de 1,86 miliarde de lei, în urcare cu 165%, potrivit datelor din raportul trimestrial.

     

  • Rusia face execiţii cu rachetele cu capacitate nucleară – minister

    Rusia a anunţat că forţele sale au exersat ieri lovituri simulate cu rachete cu capacitate nucleară în enclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania de-a lungul coastei baltice, scrie The Guardian.

    Rusia a exersat simulări de “lansări electronice” ale unor sisteme mobile de rachete balistice balistice Iskander cu capacitate nucleară, a precizat Ministerul Apărării într-o declaraţie.

    Forţele ruse au exersat lovituri simple şi multiple asupra unor ţinte care imitau lansatoare de sisteme de rachete, aerodromuri, infrastructuri protejate, echipamente militare şi posturi de comandă ale unui inamic fictiv.

    După efectuarea lansărilor “electronice”, militarii au efectuat o manevră de schimbare a poziţiei pentru a evita “o eventuală lovitură de ripostă”, a adăugat Ministerul Apărării. Exerciţiile ar fi implicat peste 100 de militari.

    Rusia a plasat forţele nucleare în stare de alertă maximă la scurt timp după invazia Ucrainei, la 24 februarie, iar preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat să se înţeleagă că ar putea desfăşura arme nucleare tactice, avertizând asupra unei represalii “fulgerătoare” în cazul în care Occidentul intervine direct în conflictul din Ucraina.

     

  • Serghei Lavrov, despre pericolul unui război nuclear: „Este real şi nu poate fi subestimat”

    Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spune că pericolul unui război nuclear este „real”, dar susţine că ţara sa încearcă să reducă riscurile, anunţă CNN.

    Ministrul de externe al Rusiei a insistat că ţara sa face eforturi pentru a reduce riscul unui război nuclear, dar a declarat că acesta reprezintă un pericol real şi serios.

    „Este real şi nu poate fi subestimat”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu difuzat luni seară la televiziunea rusă.

    Făcând referire la o faimoasă declaraţie comună a lui Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov, când liderii de atunci ai Statelor Unite şi ai Uniunii Sovietice au convenit că „un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie să fie purtat niciodată”, Lavrov a declarat că „inadmisibilitatea războiului nuclear” rămâne „poziţia de principiu” a Rusiei.

  • Ce este scutul antirachetă de la Deveselu şi ce pericole poate intercepta. Este România protejată în faţa unui atac nuclear?

    Acţiunile lui Vladimir Putin învie în sânul lumii occidentale imaginea celei mai întunecate himere ale istoriei recente: pericolul declanşării unui nou război mondial. În mod aproape inevitabil, un război total la nivel global ar include şi folosirea armelor nucleare, episod ale cărui consecinţe trebuie să rămână veşnic teoretice.

    În faţa tuturor acestor ameninţări iraţionale şi nejustificate, se naşte o întrebare fundamentală cu privire la securitatea statului nostru: Este România protejată în faţa unui război nuclear? 

    Găzduirea de către România a site-ului Aegis Ashore este esenţială pentru planurile de apărare antirachetă ale NATO şi esenţială pentru securitatea Alianţei. Scutul antirachetă NATO are scopul de a apăra împotriva posibilelor ameninţări cu rachete balistice din afara zonei euro-atlantice. De asemenea, va proteja forţele desfăşurate din SUA şi va contribui la creşterea apărării Statelor Unite. 

    Iată câteva detalii despre scutul antirachetă, publicate pe pagina oficială a Ambasadei SUA în România:
     

    Aspecte tehnice ale sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România 

    – Site-ul este compus din radarul de control şi suita de comandă, control şi comunicaţii Aegis. Separat, acesta găzduieşte o serie de module de lansare care conţin interceptoare SM-3

    – Interceptoarele SM-3 (Standard Missile 3) au un scop exclusiv defensiv. Acestea nu poartă focoase explozive şi se bazează doar pe energia cinetică pentru a ciocni şi a distruge rachetele balistice inamice. Rachetele SM-3 au o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 de km/h.
     

    Caracteristicile sistemului de apărare antirachetă balistică al Statelor Unite în România

    – Aproximativ 200 de militari, civili guvernamentali şi contractori de asistenţă operează instalaţia SUA de la faţa locului

    – Administraţia a convenit ca interceptoarele SM-3 să nu fie folosite pentru teste de zbor, fiind lansate doar în cazul unui atac
     

    Capacităţi defensive dovedite

    – Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore încorporează zeci de ani de operaţiuni fiabile şi eficiente în programul său de proiectare şi testare

    – Scutul antirachetă şi-a dovedit eficienţa prin teste repetate. Din 2002, sistemul a înregistrat un succes de aproximativ 82% în interceptarea rachetelor
     

    Aşadar, iată-ne ajunşi la întrebarea cheie: Cât de eficient este scutul antirachetă în faţa unui atac nuclear?

    Teoretic, sistemul de apărare Aegis Ashore poate opri un atac cu rachete ICBM (Intercontinental Ballistic Missile). Forţele SUA desfăşoară interceptoare SM-3 care pot distruge, în timpul zborului la mijlocul cursului, rachete balistice cu rază medie de acţiune mai lente, cu o potenţială încărcătură nucleară.  

    Dar SM-3 probabil că nu ar funcţiona împotriva armelor hipersonice, a declarat Kingston Reif, expert în rachete la Asociaţia pentru Controlul Armelor din Washington, D.C., pentru The National Interest.

    „Apărarea noastră actuală nu este capabilă să oprească un atac al vehiculelor cu planare hipersonică”, a spus Reif, „în mare parte pentru că rachetele hipersonice zboară la o altitudine mai mică şi într-o atmosferă diferită de rachetele balistice tradiţionale”. 

    „Traiectoria mai puţin previzibilă şi potenţiala manevrabilitate a rachetelor ar reprezenta, de asemenea, provocări pentru aceste apărări”, a adăugat Reif. „Radarele şi senzorii existenţi ar fi, de asemenea, provocaţi să urmărească rachetele la o altitudine mai mică.”

    În acest fel, rachetele hipersonice sunt similare cu rachetele balistice intercontinentale grele, cu rază lungă de acţiune. ICBM-urile zboară prea sus şi prea repede pentru o interceptare fiabilă la mijlocul cursului, deşi Pentagonul a susţinut un oarecare succes în testele limitate ale unei astfel de interceptări. 

     

  • Ţara din Europa care îşi îndeamnă cetăţenii să îşi pregătească buncărele pentru un posibil dezastru nuclear în Ucraina

    Norvegia se pregăteşte pentru un nou dezastru la Cernobîl. Cetăţenii sunt îndemnaţi să îşi pregătească buncărele şi să îşi facă stocuri de medicamente pentru expunerea la radiaţii, potrivit The Times.

    După invadarea Ucrainei, trupele ruse au ocupat cea mai mare centrală nucleară din Europa, de la Zaporojie, precum şi cea centrala dezafectată de la Cernobîl, scena celui mai grav accident nuclear din istorie în anul 1986.

    Ministrul norvegian al Apărării, Odd Roger Enoksen, şi-a exprimat îngrijorarea că în cazul în cazul unui dezastru nuclear, ţara sa ar putea fi afectată de radiaţiile rezultate, dacă vântul va bate în acea direcţie, scrie stirileprotv.ro

  • Rafila, despre modul în care se va administra iodul în cazul unui atac nuclear

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a spus, marţi, cum se administrează pastilele de iodură de potasiu către persoanele de până la 40 de ani, pentru a nu fi afectate în cazul unui atac nuclear în Ucraina. Acesta face apel la populaţie să nu ia tabletele în mod profilaxic.

    Săptămâna trecută, întreaga cantitate a ajuns deja la direcţiile de sănătate publică şi la Ministerul Sănătăţii se caută acum cea mai bună cale de distribuire încât ele să ajungă la toate persoanele eligibile din România, a spus Alexandru Rafila într-o conferinţă de presă.

    „Administrarea de comprimate sau pastile de iodură de potasiu trebuie făcută în cazul unei urgenţe doar la indicaţia autorităţilor. Nu trebuie luate în niciun caz înainte în mod preventiv şi doar dacă există un astfel de anunţ public că aceste pastile ar trebui luate, dacă există în proximitatea României un incident nuclear, iar acest incident se soldează şi cu creşterea nivelului de radiaţii în România şi există iod radioactive în cadrul acestei radiaţii, altfel nu trebuie luate.
    Dozajele: se administrează în funcţie de fiecare grupă de vârstă. La copiii nou-născuţi până la vârsta de o lună, 1/4 de comprimat, jumătate de comprimat la copiii cu vârsta de până la 3 ani. Între 3 şi 12 ani – un comprimat, la copiii peste 12 ani şi adulţi – două comprimate. La fel femeile gravide sau cele care alăptează”, a spus Rafila.

    Ministrul spune că la adulţii peste 40 de ani nu se recomandă această profilaxie, cu excepţia cazurilor în care expunerea tiroidei la iod radioactiv prin inhalare este extrem de mare şi s-a întâmplat prin expunere directă, adică dacă adultul este exact în zona care se petrece incidentul nuclear. În România nu poate este cazul, a precizat Rafila, discuţiile despre iodura de potasiu fiind aduse în discuţie odată cu apariţia conflictului din Ucraina.

    „Tratamentul se administrează în timpul optim de maxim 8 ore de la anunţul autorităţilor, iar posibilitatea administrării nu trebuie să depăşească 24 de ore, pentru că atunci este inutilă şi n-are rost să administreze o cantitate suplimentară de iod. Administrarea se face în doză unică. Aceste produse se păstrează ambalat, în ambalajul original. O cutie completă are 20 de comprimate şi fiecare va primi câteva comprimate, dar ambalate în blister. Nu sunt pastile individuale. Trebuie păstrat la întuneric şi la temperaturi de maxim 25 de grade Celsius. Nu se lasă la îndemâna copiilor. Ca orice fel de alt medicament, el nu trebuie aruncat ca deşeu menajer ar trebui dus la farmacie pentru neutralizarea”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

  • Cât de ameninţată este România de un posibil atac nuclear. Ciucă: Stocul de iod este insuficient

    Stocul de iod este insuficient şi s-a luat legătura cu producătorii de medicamente din ţară pentru a se asigura stoc. În acelaşi timp, premierul Nicolae Ciucă a spus că nu crede că se va ajunge la un atac nuclear.

    „În momentul de faţă, din toate datele şi informaţiile pe care le avem, nu putem spune că Rusia intenţionează să atace Alianţa Nord Atlantică sau că Rusia intenţionează să atace ţara noastră. În acest moment, toate datele şi informaţiile pe care le avem ne conduc la concluzia că Rusia doreşte să-şi rezolve aşa-zisa problemă pe care o are – încă o dată – nejustificată cu Ucraina şi îşi continuă acţiunile militare în Ucraina”, a spus, duminică seara, premierul României, Nicolae Ciucă, la Digi 24.

    Ciucă a fost întrebat despre ameninţarea nucleară şi cât de în siguranţă sunt românii în faţa unei astfel de ameninţări transmise de Rusia, iar prim-ministrul a spus că este de părere că demersul Rusiei este „o retorică de descurajare”.

    „Eu am învăţat că aceste capabilităţi nucleare au fost constituite nu pentru a fi întrebuinţate, ci să joace un rol de descurajare. În momentul de faţă, putem să considerăm demersul pe care l-a făcut Rusia ca o retorică de descurajare, specifică situaţiei de război în care se găsesc. Altfel, vă pot spune cu toată tăria mea, că nu cred că se va ajunge la o astfel de situaţie şi nici măcar accidental nu trebuie să se ajungă la o astfel de situaţie”, a spus premierul.

    De altfel, România a luat imediat măsuri, pentru că „în situaţia în care doar a rostit-o”, datoria României este aceea de a lua măsuri de precauţie.

    „În momentul în care a existat inclusiv posibilitatea unui accident la centralele nucleare şi la cea de la Cernobîl şi chiar de la Zaporizhzhya, am fost permanent în contact cu Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. La rândul lor au fost în contact cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi se monitorizează şi se verifică permanent nivelul de radiaţii. Până în acest moment nu există depăşiri ale nivelului de radiaţie. Ca atare, revenind la ceea ce trebuie să facă guvernul. Guvernul este în măsură să ia măsurile care se pretează pentru o astfel de situaţie, măsuri – încă o dată – de precauţie, astfel încât să putem să venim şi să reacţionăm într-o prezumtivă situaţie de acest fel”, a răspuns Nicolae Ciucă.

    Întrebat despre preocuparea românilor de a-şi face stoc de iod, premierul a spus că în momentul de faţă există un anumit număr de pastile de iod, dar insificient.

    „El este insuficient (stocul de pastile de iod – n.r.), motiv pentru care la nivelul Ministerului Sănătăţii s-a luat legătura cu producătorii noştri de medicamente, astfel încât în regim de urgenţă să poată să producă astfel de pastile”, a mai spus Ciucă.

    Momentan lipseşte substanţa activă de care este nevoie şi trebuie adusă în ţară ca să poată să trece imediat la producţie.

    Nicolae Ciucă nu a putut oferi, însă, un răspuns cu privire la momentul în care pastilele de iod ar putea ajunge pentru toată populaţia.

    Pilula de iod trebuie administrată într-o fereastră cuprinsă între 2 şi 6 ore de când norul radioactiv ar veni deasupra României.

  • Incendiu, semnalat la Centrala nucleară Zaporijjea, din cauza atacurilor armatei ruse

    Dmytro Orlov, primarul localităţii Enerhobar, situată în apropierea Centralei nucleare Zaporijjea, a declarat în cursul nopţii că incendiul a izbucnit din cauza “atacurilor continue cu obuze ruse asupra unităţilor complexului nuclear”.

    “O ameninţare la adresa securităţii mondiale”, a adăugat primarul Dmytro Orlov.

    Nu este clar ce sisteme ale centralei sunt afectate de incendiu. Primarul afirmă că pompierii nu au reuşit încă localizarea focului.