BusinessMagazin

Tag: norvegia

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Banca Mondială anunţă ÎNCEPUTUL petrecerii în România: Dragnea poate deschide ŞAMPANIA. Anunţul BOMĂ a venit

    Atât în 2016, cât şi în 2017, media de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în România, de aproximativ 2.000 de dolari pe an. În 2016, de exemplu, PIB-ul era de 22.370 de dolari (+1.990 comparativ cu 2015), iar în 2017 indicatorul urcase la 24.510 (+2.140 comparativ cu 2016).

     
    Conform Băncii Mondiale, în 2020, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 29.820 de dolari – puţin mai mult decât avea Elveţia în 1989. Iar până în 2023, ultimul an acoperit de estimările Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă până la 35.120 de dolari.
     
    Prin comparaţie, în plină „Epocă de Aur” comunistă, PIB-ul pe cap de locuitor al României era de doar 4.770 de dolari. Iar în 1989 acesta urcase la 7.490 de dolari.
     
    Cele mai mari sume reprezentând PIB-ul pe cap de locuitor din Europa sunt în Luxembourg (110.870 de dolari), Irlanda (79.920 de dolari), Norvegia (74.070 de dolari) şi Elveţia (63.380 de dolari), Iar cele mai mici, de sub 30.000 de dolari, au fost înregistrate în Bulgaria (26.500 de dolari), România, Croaţia (25.810), Letonia (29.4900) şi Federaţia Rusă (28.960).
     
    De altfel, sumele reprezentând PIB pe cap de locuitor din Luxembourg, Norvegia şi Irlanda sunt cele mai mari la nivel mondial. Cifre foarte mari mai sunt înregistrate în Emiratele Arabe Unite (68.660 de dolari), Statele Unite (62.150 de dolari), Suedia (53.080 de dolari) sau Olanda (56.440 de dolari).
     

  • Incredibil: “regii” de partid din PSD au pus mâna şi pe cel mai frumos eveniment al oamenilor obişnuiţi

    Marţi s-au pus în vânzare biletele la această finală şi, bineînţeles, casele au fost luate cu asalt. Au fost oameni care s-au aşezat la rând încă de azi-noapte. La ora deschiderii caselor de bilete, la coadă erau deja câteva sute bune de oameni şi bineînţeles că au apărut şi momentele tensionate, obişnuite pentru astfel de situaţii.

    Fiecare persoană a avut dreptul la maximum două bilete, motiv de supărare pentru cei care au fost în faţă. Frustrarea a fost mare în momentul în care s-a anunţat că nu mai sunt bilete. Mulţi oameni au rămas cu ”ochii în soare”. La vânzare au fost scoase doar câteva sute de bilete, în condiţiile în care capacitatea sălii este de 4.000 de locuri. Surse ProSport susţin că multe bilete s-au distribuite la regii de partid din localitate!

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cum să mâni vacile de pe smartphone

    Au apărut, prin urmare, scrie Wall Street Journal, firme care propun dotarea vacilor cu zgărzi inteligente, care să permită determinarea poziţiei acestora şi îmboldirea lor în direcţia dorită prin semnale audio şi şocuri electrice uşoare.

    Fermierul client nu ar mai trebui astfel să deplaseze în teren oameni, câini, cai ori vehicule, ci doar să comande zgărzile prin intermediul unei aplicaţii de pe telefonul mobil.  Printre companiile care-şi propun să schimbe modul de mânare a vitelor se numără Vence (California), Halter (Noua Zeelandă), Nofence (Norvegia) ori Agersens (Australia).

    Agersens, spre exemplu, comercializează zgărzi pentru vaci la preţul de 155 de dolari americani, investiţie pe care spune că fermierii o pot recupera în doi ani. Vitele dotate cu asemenea gadgeturi inteligente, susţine firma, învaţă să se lase mânate de ele după o zi sau două.

  • La doar 25 de ani a transformat un singur hotel într-un imperiu de 19 miliarde de dolari

    Conrad Nicholson Hilton s-a născut pe 25 decembrie 1887, în San Antonio, New Mexico. Numele de Hilton vine de la ferma Hilton din Kløfta, Norvegia, unde s-a născut tatăl său.

    Hilton a urmat Goss Military Academy, colegiul St. Michael’s, colegiul de agricultură şi arte mecanice Mexico şi a fost membru în frăţia internaţională Tau Kappa Epsilon. În timpul primului război mondial a servit doi ani în Armata Statelor Unite.
    Încă din adolescenţă, Hilton a dat dovadă de bune abilităţi antreprenoriale, în timp ce lucra în magazinul tatălui său din Socorro County, New Mexico, transformat parţial într-un hotel cu zece camere.

    În 1919, la 25 de ani, cu gândul de a deveni bancher, a plecat în Texas, să cumpere o bancă. În schimb, s-a decis să achiziţioneze hotelul Mobley, cu 40 de camere, din Cisco. Deoarece noua afacere a avut succes, a continuat să cumpere şi să construiască hoteluri în tot Texasul. Primul hotel care i-a purtat numele a fost Dallas Hilton, deschis în 1925, iar prima unitate construită în afara Texasului a fost inaugurată în 1939, în Albuquerque, New Mexico, cunoscută astăzi ca Hotel Andaluz. În timpul Marii Crize, Hilton aproape a fost forţat să falimenteze după ce a pierdut câteva dintre hotelurile pe care le deţinea. În cele din urmă însă, a redobândit controlul asupra celor opt unităţi rămase.

    De-a lungul deceniilor următoare, s-a extins în regiunea vestică, spre California, şi în est, spre Chicago şi New York. Şi-a încoronat achiziţiile cu cel mai mare hotel din lume, Stevens Hotel din Chicago, redenumit Conrad Hilton, precum şi cu legendarul Waldorf-Astoria din New York.

    În 1946, investitorul american a pus bazele corporaţiei Hilton Hotels, iar în 1948 a fondat Hilton International Company. Între anii 1950 şi 1960, expansiunea mondială a companiei Hitlon, primul lanţ hotelier din lume, a facilitat atât turismul american, cât şi afacerile corporaţiilor americane din afara graniţelor. A fost şi prima companie de profil care a stabilit un anumit standard mondial pentru serviciile oferite în hotelurile sale.

    Ulterior, Hilton a preluat compania de credit Carte Blanche şi un procent din compania americană Crystal Sugar Company, precum şi din alte întreprinderi.

    În 1954, în hotelul Caribe Hilton din Puerto Rico a fost creat, de către Ramon Monchito Marrero, cocktailul care avea să devină celebrul Piña Colada. În 1958 Hilton şi-a publicat autobiografia, intitulată Be My Guest (Fii invitatul meu).
    O serie de universităţi i-au acordat antreprenorului diplome de onoare, printre care se numără Universitatea din Detroit şi Universitatea Sofia din Tokio. Hilton a avut trei soţii: Mary Adelaide Barron, actriţa Zsa Zsa Gabor şi Mary Frances Kelly, cu ultima fiind căsătorit până la moartea sa. Din prima căsnicie a avut trei fii: Conrad Nicholson Nicky Hilton Jr., William Barron Hilton şi Eric Michael Hilton, iar din cea de-a doua, o fiică – Constance Francesca Hilton.

    Hilton a murit din cauze naturale pe 3 ianuarie 1979, la 91 de ani. Moştenirea a împărţit-o între rude, fiica şi nepoţii săi, iar cea mai mare parte din acţiunile lanţului hotelier au fost lăsate fundaţiei Conrad N. Hilton, înfiinţată în 1944. În urma unei înţelegeri, fiului său, Barron Hilton, care îşi petrecuse cea mai mare parte a carierei ajutând la construirea lanţului hotelier, i-au revenit 4 milioane de acţiuni în cadrul companiei.

    În prezent, Hilton Hotels Corporation numără în jur de 570 de hoteluri răspândite la nivel mondial (fiind incluse şi proprietăţi temporare), peste 856.000 de camere şi aproape 170.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut s-a ridicat la 18,7 miliarde de dolari.

  • Cum arată cea mai tânără miliardară din lume. De doi ani îşi menţine primul loc în top-ul Forbes

    Potrivit top-ului Forbes, tânăra din Norvegia se află pe primul loc, alături de sora sa Kathrina deţinând 42% din compania familiei sale, Ferd. Averea sa este estimată la 1,4 milioane de dolari, fiind moştenită de la tatăl său, Johan F. Andresen.

    Prima oară când a apărut în catalogul Formes a fost în anul 2016 şi, încp de atunci ocupă an de an prima poziţie. Alexandra Andersen şi sora sa se află pe locul 1475 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Familia lor şi-a construit averea în industria tutunului, stră-stră-străbunicul tinerelor înfiinţând cea mai mare companie producătoare de ţigări din Norvegia.

    Compania a fost vândută în 2005 pentru 500 de milioane de dolari, bani care au fost investiţi în proprietăţi şi în diferite fonduri hedge. Doi ani mai târziu, tatăl lor le-a dăruit celor două fiice 80% din acţiunile companiei Ferd Holdings, scrie Realitatea TV.

  • Cine este Yngve Slyngstad şi cât de influent este conducătorul celui mai mare fond suveran de investiţii din lume: „Când Yngve Slyngstad ia o decizie, investitorii din întreaga lume îşi iau notiţe”

    Slyngstad are o diplomă în Drept obţinută la Universitatea din Oslo, având de asemenea un master în Economie la Universitatea Santa Barbara din California, precum şi un master în ştiinţe politice obţinut la Universitatea din Paris.

     
    A fost inclus pe lista Forbes a celor mai influenţi oameni din lume în 2013 şi 2014, clasându-se pe locul 70, respectiv 72.
     
    Yngve Slyngstad a fost numit şeful executiv al Fondului Suveran de Investiţii al Băncii Centrale a Norvegiei pe 1 ianuarie 2008. Acesta s-a alăturat organizaţiei în 1998. A ocupat poziţia de director de investiţii între 1998 şi 2007.
     
    Înainte să lucreze pentru Banca Centrală a Norvegiei, Slyngstad ocupat poziţia de director de investiţii pentru acţiuni din zona Asiei la Storebrand Asset Management.
     

  • Cine este Yngve Slyngstad şi cât de influent este conducătorul celui mai mare fond suveran de investiţii din lume: „Când Yngve Slyngstad ia o decizie, investitorii din întreaga lume îşi iau notiţe”

    Slyngstad are o diplomă în Drept obţinută la Universitatea din Oslo, având de asemenea un master în Economie la Universitatea Santa Barbara din California, precum şi un master în ştiinţe politice obţinut la Universitatea din Paris.

     
    A fost inclus pe lista Forbes a celor mai influenţi oameni din lume în 2013 şi 2014, clasându-se pe locul 70, respectiv 72.
     
    Yngve Slyngstad a fost numit şeful executiv al Fondului Suveran de Investiţii al Băncii Centrale a Norvegiei pe 1 ianuarie 2008. Acesta s-a alăturat organizaţiei în 1998. A ocupat poziţia de director de investiţii între 1998 şi 2007.
     
    Înainte să lucreze pentru Banca Centrală a Norvegiei, Slyngstad ocupat poziţia de director de investiţii pentru acţiuni din zona Asiei la Storebrand Asset Management.
     

  • Unde găseşti cele mai ieftine locuri de cazare din Europa

    Vouchercloud a analizat ofertele de pe Airbnb şi a stabilit că Islanda, Suedia şi Norvegia sunt cele mai scumpe ţări. În Islanda, o cameră pentru două persoane pe noapte te costă în medie 125 de euro, în timp ce în Suedia şi Norvegia preţul se apropie de 100 de euro.

    La capătul celălalt, Macedonia, Albania şi Moldova sunt cele mai ieftine destinaţii. În cele trei ţări preţul unei camere pentru două persoane pe noapte depăşeşte puţin suma de 25 de euro. În România preţul se învârte în jurul sumei de 50 de euro pe noapte pentru cupluri şi puţin peste 75 de euro pentru grupuri.

    Conform datelor, cele mai bune ţări pentru cupluri sunt Grecia, Elveţia şi Germania, iar cele mai bune destinaţii pentru grupuri sunt Andorra, Liechtenstein şi Georgia.

    Capitalele cele mai scumpe sunt: Amsterdam (+143%), San Marino (+134%),  Roma (+123%), Moscova (+120%) sau Lisabona (+116%). Pe când cele mai ieftine capitale sunt Ankara, Podgorica, Nicosia, Helsinki sau Bucureşti. 

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

     + Norvegia a anunţat un proiect prin care va interzice armele automate până în anul 2021, la câţiva ani după ce extremistul de dreapta Anders Breivik a ucis 69 de persoane, a anunţat un deputat norvegian.

    + Comisia Europeană vrea să impoziteze marile companii de tehnologie precum Amazon, Google şi Facebook, în funcţie de locul în care sunt utilizatorii, nu de cel al sediului, cu o cotă cuprinsă între 1 şi 5%.

    + Alba Iulia este singurul oraş din România, şi printre puţinele din Europa, care apare pe lista celor peste 100 de oraşe care folosesc mai mult de 70% energie electrică provenită din surse regenerabile, conform unui studiu al Carbon Disclosure Project (CDP).

    + Modius, prezentat la Târgul Internaţional de Telefonie şi Comunicaţii din Barcelona, este un dispozitiv care promite să revoluţioneze slăbitul. Montat pe cap, acesta transmite creierului implusuri electrice care stimulează metabolismul. Dispozitivul trebuie purtat doar 60 de minute pe zi, fie în repaos, fie în timpul unei activităţi.

    + Asistentul vocal Google va fi disponibil în peste 30 de limbi până la sfârşitul anului. Primele limbi vor fi daneza, olandeza, hindi, indoneziana, norvegiana, suedeza şi thailandeza, urmând ca restul să fie adăugate în cursul anului.

    + Senatul a adoptat un proiect de lege prin care elevii din învăţământul preuniversitar vor beneficia de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul local în comun şi cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, teatru, operă, film şi alte mnaifestări culturale.

    – Peste 60% din valoarea gazoductului BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria – n.red.) din sectorul românesc va fi finanţată de consumatorii de aici, chiar dacă gazul transportat prin această conductă va ajunge din Ungaria în regiune. Două firme maghiare deja au rezervat întreaga capacitate de transport al gazului pe direcţia România-Ungaria pe o perioadă de 15 ani, dar numele acestora este secret, la fel şi celelalte informaţii legate de licitaţia care a avut loc anul trecut.

    – |n timp ce în România s-au înregistrat în ultimele zile temperaturi şi de -22 de grade Celsius, în regiunea arctică a fost înregistrată cea mai călduroasă iarnă din istorie. Valul de căldură a dus în luna februarie la înregistrarea unor temperaturi de 1,7-4,4 grade Celsius.

    – Aproape 5.000 de angajaţi din sănătate au pierdut la salariu între 186 şi 1.000 de lei, din cauza modificărilor fiscale, a declarat Leonard Bărăscu, preşedintele Federaţiei Sanitas.

    – Peste 1.000 de magistraţi au transmis o scrisoare deschisă, în care îl critică pe Tudorel Toader, ministrul justiţiei. Aceştia reclamă faptul că evenimentele recente pun în pericol independenţa justiţiei şi parcursul României în UE.

    – Managerii din România estimează un avans al preţurilor în comerţul cu amănuntul, până în aprilie, şi o creştere moderată a numărului de salariaţi în sectorul serviciilor, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    – Autorităţile chinezeşti au interzis utilizarea literii ”n“ pe internet. Pentru a bloca orice critică adusă lui Xi Jinping, preşedintele ţării, pe internet, autorităţile au decis să interzică litera ”n“, ce poate fi folosită în mai multe combinaţii pentru a-l ataca pe preşedintele chinez. Motivul inflaţiei de nemulţumiri? Planul Chinei pentru ca Xi Jinping să rămână la cârma statului pe un termen nedeterminat.