BusinessMagazin

Tag: nisip

  • Un bucureştean a construit un castelul de lut în Valea Zânelor. Vezi cum arată construcţia inspirată din poveştile Fraţilor Grimm

    Inspirat din poveştile Fraţilor Grimm, un român a construit un castel din lut la 35 de km de Sibiu, în Valea Zânelor.

    Castelul de lut Valea Zânelor îi aparţine lui Răzvan Vasile, un bucureştean care şi-a petrecut verile copilăriei la bunici, în satul  Mândra din Ţara Făgăraşului, scrie Descoperă.

    Pensiunea este construită doar din materiale naturale, iar zona aleasă este una de poveste. Castelul-pensiune are zece camere şi se întinde pe 320 mp. A fost construit de meşteri şi muncitori din Maramures, pe baza unui proiect realizat de arhitectul Ileana Mavrodin.

    Până acum a investit în construcţie 230.000 de euro, dar mai are nevoie de încă pe atât pentru a putea primi turişti. La ridicarea casei s-a lucrat aproximativ un an, iar de curând au fost terminate şi finisajele exterioare. Pentru ca proiectul să ajungă la forma finală a fost nevoie să schimbe mai mulţi arhitecţi, şi nici cu muncitorii lucrurile n-au mers mai uşor.

    Fundatia este realizata din beton si pietre, structura este din lemn, iar peretii sunt construiti din cob (buştean de olid şi apoi acoperit cu cob), un amestec de pamânt, apa, paie, argila si nisip. Pereţii exteriori au 60 cm grosime iar cei interiori 45 cm.

    „Tencuiala exterioara este de var şi nisip şi turnurile sunt din piatra de rau, zidite cu var şi nisip”, a explicat Razvan Vasile, pentru casenaturale.org.

    Pentru încălzire, au fost montate două centrale pe lemne. Pensiunea e pe două nivele, parter şi mansardă, are 6 camere duble şi 4 apartamente etajate, toate diferite şi fiecare cu intrare proprie, din exterior, din dorinţa ca turiştii care ajung aici să aibă cât mai multă intimitate.

    Pensiune urmează să fie inaugurată până la finalul anului.

    Sursă fotografii: travelgeni.com / Rodica Avram şi facebook.com/casteluldelut 

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • Reportaj din ţara dopurilor de plută – GALERIE FOTO

    Primul contact pe care l-am avut cu Portugalia a fost în urmă cu şase ani şi nu credeam că ţara are mai multe de oferit decât oraşul de pe malurile râului Douro, Porto, sau decât Lisabona, despre care am auzit că este „the state of the art“ al celei mai vestice ţări din Europa. Însă sudul ţării nu este deloc mai prejos. Pentru că în această perioadă nu există nicio cursă directă din Otopeni către aeroportul din Faro, capitala regiunii Algarve, am zburat către aeroportul din Malaga, oraşul spaniol din apropierea graniţei cu Portugalia.

    Am ajuns la Malaga atunci când soarele începea să se ascundă după dealurile cu măslini şi portocali ce înconjoară Costa del Sol. Practic Algarve este o continuare a regiunii Costa del Sol pe teritoriul Portugaliei. După câteva ore cu maşina, am ajuns în Albufeira – una dintre cele mai importante staţiuni din regiunea Algarve. O altă alternativă pentru a ajunge în sudul Portugaliei este aceea cu zboruri spre Lisabona şi de acolo cu un alt mijloc de transport. Cu siguranţă Portugalia este o ţară pe care vrei s-o descoperi de la nord la sud.

    Însă pe piaţa locală sunt câteva agenţii care vor avea în această vară chartere spre Faro. Dis-de-dimineaţă am pornit în descoperirea celor mai importante atracţii din Albufeira, o staţiune care se întinde pe o porţiune de 30 km pe coasta Oceanului Atlantic şi găzduieşte peste 20 de plaje. Inevitabil, toate drumurile duc la plajă, iar staţiunea are câteva astfel de petice de nisip, care intră în topul celor mai bune din Portugalia. Un exemplu este Falesia, a treia cea mai bună plajă din Algarve, după Dona Ana din Lagos sau Praia da Marinha din Lagoa. Falesia are o lungime de circa 6 kilometri.

    De altfel, regiunea Algarve are mai mult de 100 de plaje, dintre care peste jumătate au blue flag, clasificare pentru care o primesc plajele în funcţie de calitatea nisipului sau a apei. Algarve este una dintre cele mai bune zone pentru a face plajă chiar începând din aprilie şi până toamna târziu. În plus, aici soarele este prezent 300 de zile pe an. Iarna temperaturile variază între 10 şi 18 grade, în timp ce vara pot trece de 32 de grade Celsius. Algarve este aleasă de multe ori de străini cum sunt germanii sau englezii, care petrec chiar şi câteva luni, pe perioada iernii, aici.

    Însă plajele din Algarve nu înseamnă doar nisip fin sau apa albastră a Oceanului Atlantic, ci şi stânci, peşteri sau spărturi în stânci. La reflux în multe dintre aceste spărturi se poate intra. În rest, se poate vedea de sus cum apa spală stâncile.
    De la Praia dos Pescadores (Plaja Pescarilor), de lângă centrul vechi al Albufeira, şi până dincolo de Praia Falesia, oceanul a creat şi plaje în miniatură, înconjurate de stânci abrupte, unde poţi intra doar atunci când apa se retrage pentru câteva ore. 

    Deşi este cunoscut în principal pentru nisipul fin şi plajele spectaculoase, Albufeira şi întreaga regiune Algarve oferă mai multe opţiuni de agrement, de la sporturi nautice la safari, drumeţii şi evident viaţă de noapte. Dar golful este, de departe, sportul pentru care cei mai mulţi oameni preferă Algarve, aici existând mai bine de 30 de terenuri cu diferite grade de dificultate. Turişti din toate colţurile Europei vin aici pentru a practica golful aproape tot anul, pentru că vremea este bună.
    De altfel, Algarve atrage anual câteva milioane de turişti. Turismul este o sursă de venit importantă pentru localnici, mulţi dintre ei investind în hoteluri, vile sau în plantaţii de portocali sau mandarini, fructele fiind vândute turiştilor, localnicilor sau, în cazul plantaţiilor mari, comercializate în supermarketuri.

     

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • 20 de locuri tropicale pe care trebuie să le vizitezi

    Deşi la noi încă nu se simte cu adevărat iarna, poate te-ai săturat de deja de geacă, căciulă sau mânuşi aşa că noi ţi-am făcut o listă cu câteva plaje tropicale pe care să le vizitezi iarna asta.

    1. Plaja Bamboo, Tailanda – Insulă tropicală izolată şi plaje cu nisip alb. În plus, aici s-a turnat filmul „The Beach” cu Leonardo DiCaprio

    2. Eleuthera, Bahamas – Bahamas este un loc ideal pentru relaxare, iar Eleuthera este atracţia principală, nu este foarte aglomerată, apa este incredibilă, iar nisipul roz.


    3. Plaja Ipanema, Brazilia – locul favorit al vedetelor şi supermodelelor


    4. Jobsons Cove, Insulele Bermude – O altă destinaţie departe de ochii lumii, o plajă cu nisip rozaliu, apă curată şi puţin adâncă.


    5. Plaja Kadmat, India. India este cunoscută pentru templele vechi şi mâncarea incredibilă, însă ţara se poate lăuda cu unele dintre cele mai frumoase plaje, iar Kadmat este una dintre ele.


    6. Plaja Matira, Polinezia franceză – Este descrisă de mulţi ca fiind cea mai frumoasă plajă din lume, acest loc este cel mai popular loc de vacanţă din Bora Bora.


    7. Plaja Navio, Puerto Rico – Destinaţie ideală pentru iubitorii de sporturi nautice.


    8. Insulele Perhentian, Malaezia – Palmieri, nisip alb, clima perfectă şi ape albastre cristaline.


    9. Plajele Tulum, Mexic – Cele mai frumoase plaje din Mexic, cu nisip alb şi privelişti minuntate. Un adevărat paradis pentru iubitori de plajă.


    10. Insula Yasawa, Fiji – Mai puţin cunoscută ca plaja din Mamanucas, Yasawa este o destinaţie ideală pentru călătorii care caută o plajă fără turişti şi cu privelişti fantastice


    11. Plaja Eagle, Aruba – destinaţia perfectă pentru „spring break”, plină de petreceri şi multe locuri pentru relaxare


    12. Plaja Punalu’u, Hawaii – Recunoscută în lume pentru nisipul negru, dar şi pentru natura sălbatică


    13. Bias Tugal, Bali – Mai puţin aglomerată decât plaja Kuta, dar la fel de frumoasă, Bias Tugal este o destinaţie perfecta pentru cei care adoră să lenevească la soare


    14. Porto Marie, Curacao – Un loc perfect pentru cei care vor să facă snorkeling


    15. Bikini Beach, Uruguay – Bikini Beach este situată în Punta del Este, are o plaja întinsă şi este foarte populară în rândul turiştilor


    16. Seven Mile Beach, Insula Grand Cayman – Este cea mai bună plajă din Caraibe, locul unde se găsesc cele mai luxoase hoteluri şi restorturi din regiune


    17. Bird Island, Seychelles – o insula cu peisaje uimitoare, o destinaţie perfecta pentru iubitorii de natură.


    18. Anse du Gouverneur, St. Bart – escapade tropicală pe care ţi-ai dorit-o


    19. Champagne Beach, Vanuatu – Nu degeaba a fost numită aşa. Apele chiar seamănă cu băutura pe care o bem atunci când sărbătorim


    20. Crane Beach, Barbados – nu este pentru toată lumea, ci este un loc perfect pentru înotătorii experimentaţi şi surferi

  • IMAGINI din satelit cu furtuna de nisip din Orientul Mijlociu – FOTO, VIDEO

    O puternică furtună de nisip s-a declanşat marţi, afectând ţări precum Siria, Israelul, Iordania şi Ciprul şi provocând moartea a două persoane şi spitalizarea altor câteva sute în Liban.

    “Am mai avut furtuni de nisip şi înainte, dar nu de o asemenea intensitate. Este foarte neobişnuit pentru această perioadă a anului şi să acopere întreaga regiune”, a declarat un meteorolog din Cipru.

    Potrivit Ministerului Mediului din Israel, în Ierusalim, unde marţi s-a înregistrat cea mai ridicată concentraţie de particule de praf în aer (de 5.000-7.000 de micrograme per metru cub), aceste valori au scăzut miercuri la doar 1.000 de micrograme, însă nisipul din aer reprezenta în continuare o problemă, potrivit www.haaretz.com.

    Două companii aeriene din Israel, Israir şi  Arkia, şi-au anunlat zborurile interne, din cauza furtunii de nisip.

    Mai multe imagini cu modul în care se vede furtuna de nisip din satelit au fost publicate pe mai multe site-uri.

    http://www.haaretz.com

    Potrivit meteorologilor, praful va începe să se risipească joi, dar va dura o perioadă până la revenirea situaţiei la normal.

  • POZA ZILEI: Sculpturi în nisip

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Separatiştii proruşi menţin controlul asupra administraţiei din Doneţk, dar situaţia este cal

    Aproximativ 50 de simpatizanţi proruşi erau reuniţi în jurul impozantei clădiri, ocupată de lideri ai “Republicii Doneţk” autoproclamate şi înconjurată de saci de nisip, pneuri şi mobile răsturnate folosite ca baricade, sub supravegherea unor bărbaţi cu cagule.

    “Continuăm ca de obicei”, a declarat unul dintre aceşti separatişti pentru AFP. “Un preot ortodox este cu noi în interior şi vom sărbători Paştele în această seară”.

    În jurul clădirii, locuitorii se plimbă sau aleargă ca de obicei, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. În afară de câteva clădiri publice controlate de separatişti, oraşul funcţionează normal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comunitatea condamnata sa dispara de pe Pamant. Cum se va transforma planeta in urmatorii ani

     Patru sute de eschimosi traiesc in prezent in satul Kivalina, in cabine de tabla care au inlocuit igluurile, si a caror existenta depinde de vanat si pescuit.

    Marea le-a fost singurul sprijin generatii la rand, dar in ultimii 20 de ani topirea masiva a gheturilor arctice i-a facut extrem de vulnerabili in fata eroziunii coastelor. Nu mai exista nici gheata subtire care le proteja tarmul de puterile distructive ale furtunilor care fac ravagii toamna si iarna, iar bancurile de nisip din Kivalina s-au diminuat semnificativ.

    O furtuna puternica de acum doi ani a dus la evacuarea de urgenta a intregii populatii de pe insula, iar specialistii estimeaza ca, pana in 2025, Kivalina nu va mai putea fi locuita.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • De la nisip la artă: sculpturi impresionante ce nu vor trece testul veacurilor – GALERIE FOTO

    Fie că aleg materiale precum marmura sau granitul, metale preţioase ori chiar lemnul, creaţiile lor au trecut de cele mai multe ori testul timpului iar muzeeele sunt cea mai clară dovadă, afişând exponate cu vârste de mii de ani.

    În acest context, cine s-ar fi gândit că pot fi artişti pasionaţi de sculpturi realizate din nisip, un material îndeobşte cunoscut ca “netrainic”, la fel ca şi gheaţa? Şi totuşi, se organizează chiar şi un Concurs Anual al Sculpturilor în Nisip, iar Mind Junker a făcut o prezentare a celor mai reuşite opere ale acestei ediţii, la care au participat 60 de pasionaţi ai acestei arte, din 17 ţări.