BusinessMagazin

Tag: Netflix

  • Noul show pregătit de fosta echipă a “Top Gear” ar putea fi difuzat pe platforma online Netflix

    În cursa pentru a difuza show-ul pregătit în prezent de Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May se mai află televiziunea privată britanică ITV şi platforma online Hulu.

    Negocierile pentru difuzarea noului show realizat de fosta echipă a “Top Gear” se apropie de final. Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May au discutat săptămâni întregi despre acest proiect care va concura cu show-ul “Top Gear”, care va fi difuzat de radiodifuzorul public britanic (BBC) într-o versiune relansată, care-l va avea ca prezentator principal pe Chris Evans.

    Din echipa noului show realizat de Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May ar urma să facă parte şi Andy Wilman, care a fost producător al “Top Gear”.

    Platforma online Netflix ar fi făcut “o ofertă considerabilă”, pentru difuzarea mai multor sezoane din noul show al fostei echipe a “Top Gear”. Platforma americană Netflix, care în ultima perioadă şi-a intensificat eforturile de expansiune la nivel european, a difuzat şi în trecut mai multe sezoane ale show-ului “Top Gear”.

    La rândul său, platforma Hulu, care de asemenea a difuzat în trecut “Top Gear”, s-ar afla în negocieri pentru a difuza noul show. Însă, Hulu ar putea fi o posibilitate mai puţin atractivă pentru Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May, comparativ cu televiziunea privată britanică ITV şi cu Netflix, care dispun de o mai mare capacitate de distribuţie la nivel internaţional.

    BBC a anunţat, pe 25 martie, că a decis să nu reînnoiască contractul lui Jeremy Clarkson pentru “Top Gear”, după ce starul acestui show fusese suspendat pe 10 martie, ca urmare a unei dispute violente a acestuia cu producătorul Oisin Tymon.

    Potrivit lui Tony Hall, directorul general al corporaţiei britanice de media, această decizie nu a fost luată cu uşurinţă. Hall a precizat însă că “a fost depăşită o limită” şi acest lucru nu poate fi “trecut cu vederea”, potrivit bbc.com.

    La fel ca în cazul lui Jeremy Clarkson, contractele lui James May şi Richard Hammond cu BBC s-au încheiat şi ar fi trebuit renegociate. Însă aceştia au refuzat să revină în postura de prezentatori ai “Top Gear” fără Clarkson.

    Jeremy Clarkson este celebru pentru remarcile sale explicite şi atitudinea acerbă împotriva conceptului de “corectitudine politică”.

    Anul trecut, Jeremy Clarkson a primit un avertisment final din partea BBC, după ce a fost acuzat că a folosit o expresie rasistă în timp ce filma un episod din emisiunea “Top Gear”. Acel incident a fost cel mai recent dintr-o serie mai lungă de momente controversate – intens comentate şi criticate – în care a fost implicat starul britanic.

    Pe de altă parte, pe 16 iunie, BBC a anunţat oficial că prezentatorul de radio şi televiziune Chris Evans va prezenta emisiunea “Top Gear”, în locul lui Jeremy Clarkson.

    Chris Evans a semnat un contract pe trei ani şi va începe filmările pentru noul sezon “Top Gear” peste câteva săptămâni, a precizat BBC.

    Versiunea relansată a “Top Gear” va fi difuzată la BBC începând din 2016.

  • Serialul “House of Cards” va avea un al patrulea sezon. Netflix a anunţat că îl va difuza în 2016 – VIDEO

    Producătorii “House of Cards”, primul serial difuzat exclusiv online care a fost recompensat cu Primetime Emmy, au confirmat continuarea producţiei cu un al patrulea sezon, printr-un mesaj pe Twitter care a conţinut o frază celebră rostită de protagonistul show-ului, personajul Frank Underwood: “I will leave a legacy”.

    Avându-l în distribuţie pe actorul Kevin Spacey, care îl interpretează pe abilul politician Frank Underwood, serialul “House of Cards” a contribuit la apariţia unei noi tendinţe în ceea ce priveşte modul de vizionare a producţiilor de televiziune – favorizând, potrivit unor studii recente, vizionarea compulsivă a unor seriale -, deoarece Netflix pune la dispoziţia abonaţilor săi toate episoadele dintr-un sezon într-o singură zi.

    Această dramă politică, inspirată dintr-o carte şi o miniserie TV omonimă produsă de BBC, a avut de asemenea un impact pozitiv în ceea ce priveşte creşterea numărului de abonaţi ai platformei Netflix, potrivit reprezentanţilor acesteia.

    “House of Cards” a intrat în istoria televiziunii americane în 2013, după ce a câştigat trei premii Primetime Emmy, inclusiv unul pentru David Fincher, la categoria “cel mai bun regizor pentru un serial-dramă”.

    Netflix a devenit prima companie exclusiv online care câştigă aceste premii prestigioase. Kevin Spacey şi Robin Wright au fost şi ei nominalizaţi la Primetime Emmy pentru rolurile din acest serial.

    Kevin Spacey a fost recompensat, în 2015, cu un Glob de Aur pentru rolul din acest serial. Partenera sa de pe micul ecran, Robin Wright, a câştigat, la rândul său, un Glob de Aur, pentru rolul soţiei lui Frank Underwood.

    Pătrunderea platformei Netflix în domeniul conţinuturilor originale şi popularitatea de care se bucură serialele sale, precum “House of Cards” şi “Orange is the New Black”, au remodelat industria televiziunii şi felul în care consumatorii privesc producţii de divertisment.

    Gigantul american al streaming-ului, înfiinţat în 1997, care a început cu închiriere de DVD-uri, s-a implantat progresiv pe continentul american şi, din 2012, în câteva ţări din Europa – Marea Britanie, Irlanda, ţările scandinave şi Olanda. În 2014, serviciul a fost lansat în Franţa, Germania, Austria, Elveţia, Belgia şi Luxemburg.

     

  • Leonardo DiCaprio a încheiat un parteneriat cu Netflix pentru a lansa un documentar şi un serial

    Leonardo DiCaprio, care a colaborat deja cu Netflix la documentarul nominalizat la Oscar “Virunga”, un film despre gorilele de munte din Republica Democrată Congo, va fi producător sau producător executiv pentru aceste două proiecte, care vor avea ca temă principală mediul înconjurător şi conservarea lui.

    Contractul încheiat cu Leonardo DiCaprio se înscrie în eforturile depuse de Netflix – compania online care produce serialul politic “House of Cards”, premiat cu Emmy, dar şi extrem de populara comedie “Orange Is the New Black” -, care doreşte să producă tot mai multe programe originale, cu scopul de a atrage o audienţă mai largă.

    Leonardo DiCaprio, care a primit de-a lungul anilor cinci nominalizări la premiile Oscar, se alătură astfel unei liste impresionante de actori celebri care au încheiat în ultimii ani diverse parteneriate cu Netflix.

    Pe lângă deja celebra colaborare cu Kevin Spacey şi Robin Wright – actorii principali din serialul “House of Cards” -, compania americană a anunţat, în octombrie 2014, că actorul de comedie Adam Sandler va fi protagonist şi producător pentru patru filme care vor fi difuzate în regim de exclusivitate pe această platformă online, care are deja mai mult de 57 de milioane de abonaţi în 50 de ţări.

    Netflix a comandat deja cel puţin două sezoane pentru un nou serial, “Unbreakable Kimmy Schmidt”, o producţie de comedie cu Tina Fey şi Robert Carlock, care va avea premiera în această lună.

    Fraţii Mark şi Jay Duplass, cunoscuţi din producţia “Jeff, Who Lives at Home”, au încheiat şi ei un acord în virtutea căruia vor realiza patru filme exclusiv pentru serviciul online Netflix. Cei doi artişti au reuşit totuşi să impună o clauză specială, potrivit căreia cele patru producţii vor avea mai întâi premiere de gală în cinematografe.

    Leonardo DiCaprio este considerat unul dintre cei mai talentaţi actori de la Hollywood. A debutat devreme, fiind considerat în epocă un copil minune al cinematografiei americane. Printre primele sale filme se numără “What’s Eating Gilbert Grape” (1993), în care a jucat alături de Johnny Depp, şi “Jurnalul unui baschetbalist” (1995). A avut mare succes la public după ce a jucat în “Romeo şi Julieta”, în 1996, şi, mai ales, în blockbusterul “Titanic”, în 1997.

    În ultima vreme, DiCaprio s-a specializat în biografii ale unor mari personalităţi. Astfel, el a jucat rolul pionierului aviaţiei Howard Hughes, în “Aviatorul”, care i-a adus, în 2005, a doua dintre cele patru nominalizări la premiile Oscar, iar în 2011 l-a interpretat pe fostul director al FBI-ului J. Edgar Hoover, în filmul “J. Edgar”, regizat de Clint Eastwood. Actorul a mai jucat în “Bandele din New York” (2002), “Cârtiţa” (2006) şi “Shutter Island” (2010), regizate de Marin Scorsese, dar şi în filmul lui Christopher Nolan – “Începutul/ Inception”, lansat în cinematografe în 2010. Actorul a putut fi văzut în 2013 în cinematografe în filmul “Marele Gatsby”, o ecranizare de excepţie a romanului omonim scris de Francis Scott Fitzgerald, în regia lui Baz Luhrmann, şi în “Lupul de pe Wall Street”, în regia lui Martin Scorsese, într-un rol care i-a adus cea de-a patra nominalizare la Oscar.

  • Netflix şi NBC anulează emisiunile lui Bill Cosby după acuzaţiile de viol aduse actorului

    Televiziunea americană NBC a anulat un proiect alături de actorul de comedie Bill Cosby, după apariţia, în ultimele săptămâni, a acuzaţiilor de viol la adresa vedetei americane în vârstă de 77 de ani.

    Decizia NBC a venit la o zi după ce serviciul video la cerere Netflix a anunţat că amână show-ul de stand-up comedy “Bill Cosby 77”, care trebuia lansat pe 28 noiembrie.

    Avocaţii lui Bil Cosby au catalogat acuzaţiile de agresiune sexuală drept “defăimătoare”.

    Reprezentanţii actorului nu au oferit niciun comentariu referitor la deciziile NBC şi Netflix.

    Acuzaţiile care i se aduc lui Cosby afectează chiar şi reluările unor show-uri TV mai vechi, cum este “The Cosby Show”, un serial de comedie de succes, produs de NBC, în care actorul joacă rolul faimos al unui tată de familie, calm şi prietenos, Dr Cliff Huxtable.

    Un purtător de cuvânt al televiziunii prin cablu TV Land, deţinut de Viacom Inc, a anunţat că nu va mai difuza serialul “The Cosby Show”, refuzând să facă alte comentarii.

    Bill Cosby se află în centrul unei lupte pentru protejarea uneia dintre cele mai mari cariere în domeniul televiziunii şi al spectacolelor de stand-up comedy. Actorul are programat un spectacol vineri, în Florida, iar organizatorii au anunţat că au fost vândute toate biletele.

    Acuzaţiile potrivit cărora Cosby ar fi drogat şi violat mai multe femei, în urmă cu mai multe decenii, au reintrat în atenţia publicului după ce actorul de stand-up comedy Hannibal Buress l-a numit violator pe Cosby în timpul unui spectacol din luna octombrie.

    NBC şi Netflix nu au făcut nicio referire la aceste acuzaţii în declaraţiile privind anularea show-urilor.

    Într-un interviu acordat în trecut pentru Associated Press, dar difuzat pentru prima dată miercuri, Cosby a refuzat să comenteze declaraţiile lui Buress. Aceasta a fost prima dată când Cosby a avut un răspuns privind aceste întrebări. În trecut, actorul a tăcut de fiecare dată când a fost întrebat.

    “Nu vorbesc despre asta”, a declarat Cosby, în interviul acordat pe 6 noiembrie, alături de soţia sa, Camille.

    După interviu, dar în timp ce camerele încă filmau, Cosby a cerut ca răspunsul său să nu fie folosit. “Aş aprecia dacă răspunsul meu ar fi scos”, a spus actorul.

    Marţi seară, modelul Janice Dickinson a devenit cea mai cuunoscută acuzatoare a lui Cosby, declarând pentru Entertainment Tonight că crede că a fost agresată sexual de Bill Cosby în 1982.

    Într-un mesaj transmis Reuters, avocatul actorului, Martin Singer, a catalogat acuzaţiile lui Dickinson ca “invenţii” şi “o minciună sfruntată”.

    Reprezentanţii lui Bill Cosby au amplificat scandalul pe platforma online Twitter, săptămâna trecută, după ce au cerut fanilor să creeze “un meme” viral despre actor (o imagine reprezentativă pentru o atitudine, mod de a gândi, reacţiona, n.r.) şi, în schimb, au fost asaltaţi, pe internet, de “meme-uri” privind acuzaţiile de viol.

    Una dintre acuzatoarele lui Cosby este Barbara Bowman, care dorea să devină actriţă, şi care a publicat un articol în Washington Post în care a spus că Bill Cosby a agresat-o sexual de mai multe ori, în 1985, când avea 17 ani. Bowman a spus că nu a mers niciodată la poliţie de teamă că nu va fi crezută.

    Bill Cosby nu a fost acuzat niciodată în mod oficial de agresiune sexuală sau viol.

    Serialul TV “The Cosby Show” a fost difuzat iniţial de NBC, în perioada 1984 – 1992, a înregistrat audienţe remarcabile, fiind considerat important în ceea ce priveşte accelerarea adoptării tolerenţei rasiale şi chiar având un rol în alegerea primului preşedinte american de culoare.

  • Amazon mizează pe un serial cu tematică transgender pentru a face concurenţă platformei Netflix

    Serialul “Transparent”, al cărui titlu reprezintă un joc de cuvinte între anunţarea în public a propriei homosexualităţi şi faptul de a fi un părinte “transgender”, este o comedie cu accente dramatice despre o familie americană şi peripeţiile sexuale ale membrilor acesteia, putând fi considerată din acest punct de vedere o combinaţie între serialele “Modern family” şi “Queer as folk”.

    Lansarea a avut loc luni seară, la Los Angeles, însă primul sezon va fi disponibil integral spre vizualizare în streaming pe 26 septembrie, promiţând internauţilor multe ore de “binge watching” – termen care poate fi tradus prin sintagma “vizualizare compulsivă”, ce desemnează vizualizarea mai multor episoade dintr-un serial, fără pauză, unul după celălalt.

    Serialul “Transparent” este scris şi regizat de Jill Soloway, coproducătoare a seralului cult “Six Feet Under”, şi îi are ca protagonişti pe Jeffrey Tambor şi Gaby Hoffman.

    “Este un serial pentru toţi aceia care se simt diferiţi şi excluşi. Este amuzant, vorbeşte despre iubire şi despre nevoia de a fi iubit aşa cum eşti în realitate”, a declarat Jill Soloway.

    Episodul pilot al serialului îl prezintă pe Mort Pfefferman, un tată de familie care doreşte să devină femeie şi care încearcă să îşi mărturisească dorinţele ascunse în faţa celor trei copii ai săi, care au şi ei propriile lor probleme sexuale.

    “Eu interpretez o femeie care îşi explorează identitatea sexuală, o mamă şi sunt probabil o fiinţă la fel de complicată ca şi ceilalţi membri ai acestei familii”, a declarat actriţa Amy Landecker.

    Cu scene de nuditate integrală, subiecte sociale arzătoare şi nevroze familiale amuzante, primul episod al serialului “Transparent” a fost lăudat de criticii de specialitate atunci când a fost distribuit online, pe 6 februarie.

    Amazon a reţinut acest proiect şi a produs apoi un sezon cu 10 episoade, alături de alte cinci seriale, dintre care se remarcă “Mozart in the jungle”, “Bosch” şi “After”, care vor fi difuzate în lunile următoare.

    Însă “Transparent” a ieşit în evidenţă în cel de-al doilea “sezon de episoade-pilot” al grupului Amazon şi ar putea să ofere astfel imperiului lui Jeff Bezos, care s-a diversificat în domeniul online, un titlu capabil să rivalizeze cu “regele streaming-ului” Netflix şi serialele sale celebre – “House of Cards” şi “Orange Is The New Black”.

    Precaută pentru unii, inovatoare pentru alţii, strategia grupului Amazon se află la polul opus faţă de cea a marelui său rival Netflix.

    În contextul în care Netflix a ales să producă doar două seriale, dar cu nume celebre de la Hollywood (Kevin Spacey şi David Fincher), acceptând pariul de a investi de la bun început pentru a lansa 26 de episoade, Amazon a lansat în 2010 un sistem darwinian şi interactiv.

    Amazon a lansat mai întâi un apel de scenarii, a selectat câteva, producând apoi un episod pilot pentru unele dintre proiectele reţinute.

    Plasate online gratuit, episodele-pilot sunt analizate şi comentate de internauţi. Cele mai populare dintre ele sunt alese pentru a sta la baza unui întreg prim sezon.

    “Alpha House” şi “Betas” au fost primele două seriale produse de Amazon, dar ele au trecut aproape neobservate.

    La sfârşitul lunii august, Amazon a lansat al treilea sezon de episoade pilot, cu cinci noi titluri: “The Cosmopolitans”, “Hand of God”, “Hysteria”, “Really” şi “Red Oaks”.

    Cronicile de specialitate sunt mai degrabă amestecate.

    Vorbind despre “Hand of God” şi “Hysteria”, publicaţia The Hollywood Reporter spune că aceste două noi “tentative” ale grupului Amazon nu fac “mare lucru pentru a crea vâlvă” şi “întăresc ideea potrivit căreia e foarte greu să faci televiziune”.

    Amazon mizează însă foarte mult pe “Transparent”, pentru moment singura lui şansă de a-şi obţine un loc în curtea marilor producători de televiziune, în plin “război” al conţinuturilor create de giganţii media şi internetului.

    Deşi persoanele transgender nu reprezintă o noutate în acest domeniu (transsexuala Laverne Cox este una dintre vedetele serialului “Orange Is The New Black”), este pentru prima dată când un serial este centrat pe o astfel de persoană, care, pe deasupra, este şi un tată de familie.

    Potrivit editorilor de la revista Time, “Transparent” este dovada faptului că “nu doar Maura Pfefferman, ci întreaga industrie de gen este pe cale să suporte o transformare fantastică”.

  • Netflix a descoperit: conţinutul costă

    Compania a anunţat, într-o scrisoare transmisă acţionarilor săi, că plănuieşte să crească preţurile abonamentelor sale cu “unul sau doi dolari, în funcţie de ţară, până la sfârşitul acestui trimestru, pentru noii abonaţi ai platformei”.

    Preţurile abonamentelor vor creşte în fiecare din cele 41 de ţări în care platforma operează în prezent, a declarat Reed Hastings, chief executive officer (CEO) al Netflix. El a precizat că noile tarife vor fi aplicate doar pentru clienţii noi ai Netflix, în timp ce actualii abonaţi ai platformei vor beneficia de aceleaşi preţuri ca şi până în prezent, pentru încă unu – doi ani. Reed Hastings a spus că Netflix şi-a îmbunătăţit oferta de show-uri TV şi filme oferite abonaţilor săi, făcând totodată referire la seriale originale difuzate pe această platformă, precum “House of Cards”.

    În acest sens, în luna februarie, Netflix a comandat cel de-al treilea sezon al serialului “House of Cards”, cu Kevin Spacey şi Robin Wright în rolurile principale, companiei de producţie Media Rights Capital. Potrivit lui Reed Hastings, creşterea preţurilor abonamentelor va permite Netflix să cumpere drepturile de difuzare pentru mai mult conţinut şi să îl furnizeze utilizatorilor platformei la cea mai înaltă calitate.

    Netflix se afllă în prezent într-un proces de expansiune la nivel internaţional, fiind aşteptată lansarea platformei în acest an şi în Franţa şi Germania. Serviciul a fost taxat după lansarea sa în 2010 la 7,99 dolari, în SUA. În ultimii ani, Netflix a investit în propriul conţinut difuzat, respectiv în seriale precum “House of Cards” şi “Orange is the New Black”, pentru a-şi păstra numărul de abonaţi şi pentru a atrage noi utilizatori. De asemenea, Netflix se luptă pe această piaţă a distribuţiei de conţinut online cu competitori puternici, precum platformele Amazon.com şi Hulu.

    Compania a atras aproape 4 milioane de noi abonaţi în primul trimestru al anului, ajungând la un total de 48,35 milioane de abonaţi la sfârşitul lunii martie. Dintre aceştia, 35,67 milioane de abonaţi sunt din SUA. “House of Cards” a intrat în istoria televiziunii americane anul trecut, după ce a câştigat trei premii Primetime Emmy, inclusiv unul pentru David Fincher la categoria “cel mai bun regizor pentru un serial de dramă”.

  • Bani din nori

    Despre promisiunile şi entuziasmele create de Cloud Computing am vorbit cu câteva săptămâni în urmă, într-un articol în care aminteam despre flexibilitatea resurselor IT, despre barierele investiţionale reduse şi despre costurile IT previzibile şi controlabile. Menţionam atunci şi iniţiativele Cloud cele mai de succes azi, în special ofertele de “retail” IT (Google Music, Netflix, DropBox, iCloud) şi cele de inchiriere a resurselor hardware şi software (Amazon Elastic Cloud, Microsoft Azure, Google AppEngine).

    Făceam o paralelă între externalizarea serviciilor IT şi sfârşitul istoriei, cel puţin în ceea ce priveşte evoluţia software. Mă gândeam atunci la Nicholas Carr (fost editor executiv al Harvard Business Review) şi la viziunea sa despre o reţea de servicii IT atât de prezentă încât s-ar asemăna prin banalitate şi ubicuitate cu reţeaua electrică ce ne alimentează locuinţele. Ori cu reţeaua telefonică fixă, ori cu televiziunea.

    Această viziune se încadrează în curentul de gândire mai larg şi destul de comun (devenit popular odată cu începutul erei industriale, probabil) conform căruia, datorită tehnologiei, viitorul înseamnă nemijlocit progres şi precizie, iar trecutul obscurantism şi aproximaţie. O inovaţie, o tehnologie apare, se dezvoltă, transformă societatea, ne face viaţa mai bună şi apoi moare (iată exemplul telefoniei fixe) pentru a lăsa locul alteia mai bune care îşi va începe, la rândul ei, ciclul de viaţă în slujba confortului şi evoluţiei. Este, să recunoaştem, un mod optimist si tonic de a concepe viitorul, o viziune luminoasă, dar se aplică ea oare şi la IT?

    Modul de a consuma servicii IT reprezentat de Cloud Computing afectează deocamdată semnificativ utilizatorii individuali ori organizaţiile mici. în mod natural, se crează entuziasm şi promisiunile sunt mai uşor crezute acolo unde riscurile sunt mai scăzute. Stocarea fişierelor personale în Cloud (cu encriptare),
    vizionarea filmelor ori ascultarea muzicii din Cloud sunt noi servicii la care apelăm cu toţii cu uşurinţă, de ce n-am face-o? O mică firmă ce închiriază din Cloud un server virtual, o suită Office sau un serviciu de poştă electronică îşi ia de pe umeri o grijă. şi este astfel mai mult decât mulţumită ca, în loc de a aloca resurse interne pentru servicii care nu au nimic de-a face cu activitatea sa de bază, să plătească chirii lunare unui furnizor extern.

  • Cinema pe consola de jocuri

    Nu demult, Bill Clarkson, student la Stanford, se plangea prietenilor pe blogul sau ca de fiecare data cand vrea sa vada pe televizor un film descarcat de pe internet prin serviciul Netflix, are nevoie de o multime de cabluri care ii invadeaza toata camera. Cablurile respective sunt cele prin care televizorul este conectat la computer astfel incat sa se poata comporta ca un monitor pentru PC. Clarkson este insa unul dintre putinii utilizatori de internet care folosesc aceasta metoda.

    In SUA, spre exemplu, numai 1,5 milioane de consumatori de internet si-au conectat pana acum cel putin odata televizorul la calculator, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Park Associates. Acest dezinteres ar putea fi explicat prin faptul ca metodele de conectare implica fie o multime de cabluri intre cele doua aparate, fie un dispozitiv special, care de multe ori ocupa prea mult spatiu sau este costisitor.

    La o privire de ansamblu, desi au reusit sa obisnuiasca publicul cu filme si programe TV descarcate de pe internet, companiile de media s-au limitat doar la continut. Iar producatorii de echipamente par sa fi scapat din vedere ocazia de a le oferi oamenilor o metoda mai comoda de a urmari filmele descarcate de pe internet decat prin intermediul televizorului conectat la computer, cu ajutorul unor echipamente suplimentare.

    “Poate ca totul se rezuma la faptul ca utilizatorii nu mai vor sa cumpere inca o cutie mare si neagra pe care sa o plaseze undeva in sufragerie sau in dormitor”, spune Kurt Scherf, analist in cadrul Park Associates.

    AppleTV este un bun exemplu de astfel de “cutie neagra” prin intermediul careia utilizatorii pot descarca, contra cost, filme si multe alte programe TV pe care le pot viziona in voie pe ecranul televizorului. Dezavantajele unui astfel de dispozitiv tin nu numai de spatiul necesar depozitarii sale, cat si de spatiul de pe hard disk, care pentru multi este neincapator.

    Avand in vedere ca, din cauza protectiei drepturilor de autor, filmele nu pot fi stocate mai departe pe CD-uri sau alte unitati optice, in ciuda faptului ca au fost platite, echipamentele de genul AppleTV nu sunt cu mult mai apreciate de utilizatori decat hatisul de cabluri si fire care conecteaza televizoarele la computere.

    Nici Microsoft nu a avut mai mult succes cu al sau Media Center, sistem prin intermediul caruia utilizatorii pot inregistra programele sau filmele preferate direct in memoria calculatoarelor personale. Atentia industriei s-a concentrat in ultima perioada intr-o alta directie – posibilitatea de vizionare a filmelor descarcate de pe internet prin intermediul unor echipamente tot mai populare mai ales in SUA si Asia – consolele de jocuri video de ultima generatie.

    Anul trecut, compania Netflix a facut primul pas prin introducerea serviciului “Watch Instantly” in locul vechiului sistem de livrare a filmelor prin posta. Prin acest serviciu, compania le permite tuturor abonatilor sai sa aiba acces gratuit la o baza de date care cuprinde peste 8.000 de filme si emisiuni de televiziune.

    “Acesta este numai inceputul”, comenteaza Reed Hastings, directorul executiv al companiei. Planul companiei presupune colaborari cu marile companii din industria IT&C, precum LG sau Microsoft, Hastings urmarind sa extinda oferta de filme a Netflix pe cat mai multe console de jocuri de ultima generatie – Xbox 360 de la Microsoft, PlayStation 3 a Sony si Nintendo Wii.

    Seful Netflix spera sa extinda serviciul Watch Instantly pentru toate cele peste 23 de milioane de console vandute pana acum pe piata americana. Pentru Microsoft, colaborarea cu Netflix pare la o prima vedere lipsita de sens, dat fiind ca firma fondata de Bill Gates detine deja propriul serviciu de acest gen, Xbox Live, prin care le ofera celor peste 10 milioane de abonati aproximativ 5.000 de ore de filme si programe TV.

    Dar in competitia cu rivalul Sony pe piata consolelor, un avantaj de 75 de milioane de abonati, cati numara in prezent Netflix, justifica strategia Microsoft. Si Sony isi concentreaza atentia catre acest segment. Compania a anuntat de curand lansarea unui serviciu asemanator pentru posesorii de PlayStation care doresc sa descarce filme prin intermediul consolelor PlayStation3 sau PlayStation Portable (PSP).

    Reprezentantii Sony au precizat ca serviciul va fi lansat in cursul lui 2008. Pentru posesorii de console care nu sunt abonati Netflix sau nu folosesc serviciul Xbox Live al Microsoft, o alternativa o reprezinta TVersity, o aplicatie care face legatura intre calculatorul personal si orice tip de consola. Mai exact, TVersity transforma computerul intr-un server media la care se pot conecta toate dispozitivele pe baza de IP (internet protocol) din cadrul retelei locale.

    Serverul media creat de TVersity contine si o gama vasta de servicii de Internet TV si radio streaming. De departe cea mai avantajoasa caracteristica a TVersity este faptul ca este un program gratuit. In plus, TVersity este relativ usor de instalat, iar site-ul contine instructiuni de utilizare.

    Printre dezavantajele aplicatiei se numara insa faptul ca nu poate fi folosita decat pe computere care folosesc sisteme de operare de la Microsoft, precum si interfata saracacioasa, dupa cum spun unii dintre utilizatori. “Poate ca nu arata chiar ca ultimul model de interfata grafica, dar isi face treaba destul de bine. Am reusit sa imi conectez computerul la consola PS3, dar si la Xbox 360 fara nicio problema”, declara unul dintre colegii lui Bill Clarkson, si el impatimit al jocurilor.

    Competitia incepe sa se ascuta insa, TVersity avand deja de putin timp un concurent – aplicatia MyCasting, produsa de Orb Network. Trecand peste asemanarile dintre cele doua programe, MyCasting asigura compatibilitate totala cu toate tipurile de console, in special cu Nintendo Wii, Microsoft XBox 360 si Sony PlayStation 3. Programul este de asemenea gratuit si permite, pe langa accesarea fi sierelor video si audio, si vizualizarea fotografiilor la televizor.