BusinessMagazin

Tag: nato

  • Zelenski, nemulţumit de lipsa de angajament a NATO /Surse:G7 va oferi Ucrainei capabilităţi militare

    Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a reafirmat, miercuri, nemulţumirea privind lipsa de angajament din partea NATO, insistând că Ucraina ar fi trebuit să primească perspective clare de aderare, iar, conform unor surse, Grupul G7 va oferi doar angajamente de capabilităţi militare.

    “Rezultatele summitului NATO sunt bune, dacă ar fi fost şi o invitaţie de aderare la NATO, ar fi fost perfect. Ucraina înţelege că nu poate fi membră NATO în cursul unui război”, a afirmat Volodimir Zelenski în conferinţa de presă organizată alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

    Referindu-se la presupusul plan al Grupului G7, anunţat marţi de cancelarul german Olaf Scholz, privind oferirea de garanţii de securitate Ucrainei, Zelenski a precizat că ar vrea garanţii privind admiterea în NATO. “Garanţiile de securitate sunt foarte importante pentru poporul ucrainean, dar sunt necesare garanţii adresate Ucrainei spre o aderare la NATO, nu în locul aderării la NATO. Cea mai bună garanţie pentru Ucraina este să fie în NATO. Sunt încrezător că după război Ucraina va fi membră NATO. Vom face tot posibilul în acest sens”, a insistat Zelenski, potrivit cotidianului Le Monde şi postului France24.

    Alianţa Nord-Atlantică a stabilit, în principiu, că Ucraina va putea deveni membră la un moment dat, precizând însă că aderarea se va produce după încheierea războiului cu Rusia, când toate statele aliate vor fi de acord şi când Kievul va îndeplini criteriile politice şi militare.

    Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunţat marţi, cu ocazia summitului NATO de la Vilnius, că Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) – SUA, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada şi Japonia – vor face o declaraţie comună privind “angajamente de securitate” pentru Ucraina. Însă, conform unor surse citate de agenţia DPA şi de site-ul Tagesschau.de, Grupul G7 nu va oferi Ucrainei garanţii de securitate propriu-zise pentru a descuraja viitoare atacuri ale Rusiei, ci vor fi asumate angajamente privind modernizarea forţelor militare ucrainene prin furnizarea de capabilităţi aeriene şi navale.

  • Rusia urmăreşte “foarte atent” summitul “antirus” de la Vilnius

    Rusia urmăreşte “foarte atent” summitul NATO din Lituania, care are un “puternic caracter antirus”, a afirmat marţi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în contextul în care liderii statelor din Alianţa Nord-Atlantică analizează noi modalităţi de susţinere a Ucrainei.

    “Urmărim foarte atent summitul NATO. În mod foarte clar, este vorba de un summit care are un puternic caracter antirus. Rusia este percepută ca inamic, adversar, iar discuţiile se vor derula în această optică”, a afirmat Dmitri Peskov, citat de cotidianul Le Monde.

    Statele din cadrul NATO oferă asistenţă militară masivă Ucrainei, în contextul invaziei militare ruse. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că, la summitul de la Vilnius, liderii ţărilor aliate vor transmite “mesaj clar privind necesitatea aducerii Ucrainei mai aproape de NATO”.

    Eventuala admitere a Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică ar genera efecte “negative” pentru securitatea Europei, iar Rusia va avea o reacţie “fermă”, a avertizat luni Administraţia de la Moscova.

  • Olaf Scholz respinge sugestia condiţionării admiterii Suediei în NATO de integrarea Turciei în UE

    Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a părut să condiţioneze, luni, ratificarea admiterii Suediei în NATO de relansarea negocierilor privind integrarea Turciei în Uniunea Europeană. “Turcia a aşteptat la poarta Uniunii Europene de peste 50 de ani, iar acum aproape toate statele NATO sunt membre ale Uniunii Europene. Adresez un apel ţărilor care au ţinut Turcia să aştepte la porţile UE peste 50 de ani: deschideţi drumul pentru admiterea Turciei în UE! Când veţi deschide drumul admiterii Turciei în UE, vom deschide drumul admiterii Suediei în NATO, aşa cum am făcut cu Finlanda”, a afirmat Erdogan, citat de agenţia The Associated Press.

    Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a respins condiţionalităţile sugerate de Recep Erdogan. “Eu nu cred că cele două teme trebuie înţelese împreună”, a afirmat Olaf Scholz, potrivit site-ului Tagesschau.de, subliniind că Suedia îndeplineşte toate criteriile pentru a deveni membră a NATO. “Eu sper că se va reuşi în curând ca Suedia să devină membră a NATO”, a insistat Olaf Scholz.

    Turcia şi Ungaria nu au ratificat încă tratatul privind admiterea Suediei în NATO. Administraţia de la Ankara este nemulţumită că Suedia le oferă azil unor membri ai grupurilor separatiste kurde, iar Ungaria denunţă criticile frecvente ale Guvernului de la Stockholm privind situaţia politică de la Budapesta. Atât Turcia, cât şi Ungaria menţin relaţii apropiate cu Rusia.

  • Stoltenberg: NATO îşi va consolida apărarea, inclusiv în zona Mării Negre, şi vrea anvergură globală

    “La summitul de la Vilnius, vom aplica noi măsuri majore pentru consolidarea descurajării militare şi a apărării, prin trei noi planuri de apărare regională, pentru a contracara două ameninţări principale la adresa Alianţei noastre: Rusia şi terorismul. Un plan va fi pentru zona de nord, la Atlantic şi în zona Arctică europeană. Un plan pentru centru, acoperind regiunea Baltică şi Europa Centrală. Şi un plan sudic, pentru Mediterană şi pentru Marea Neagră. Pentru a implementa aceste planuri, NATO plasează 300.000 de militari într-un nivel mai ridicat de alertă, inclusiv prin capabilităţi substanţiale la nivel aerian şi naval”, afirmat Jens Stoltenberg, conform unui comunicat postat pe site-ul NATO şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    Secretarul general al NATO a precizat că, la summitul de la Vilnius, liderii statelor aliate “vor fixa un angajament mai ambiţios în materie de investiţii în apărare, pentru a investi cel puţin 2% din PIB anual în apărare”.

    Jens Stoltenberg a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică va intensifica parteneriatele de securitate cu ţări din zona Asia-Pacific. “Ni se vor alătura la summit liderii Australiei, Noii Zeelande, Japoniei şi Coreei de Sud, întrucât securitatea noastră nu este regională, este globală. Colaborăm mai apropiat în probleme precum securitatea cibernetică, securitatea maritimă şi noile tehnologii”, a subliniat Stoltenberg.

    “Vom saluta şi prezenţa reprezentanţilor Uniunii Europene la summitul de la Vilnius. Parteneriatul nostru a atins niveluri fără precedent şi ne angajăm să facem mai multe împreună. Acesta va fi primul summit NATO pentru Finlanda în calitatea de stat membru. Şi aşteptăm ca Suedia să ni se alăture cât mai curând”, a insistat Stoltenberg.

  • Jens Stoltenberg crede că aliaţii vor reafirma că Ucraina va deveni la un moment dat membră a NATO-2

    “Şefii de stat şi de guvern se vor reuni la Vilnius, săptămâna viitoare, într-un moment critic pentru securitatea transatlantică. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă. De 500 de zile, Moscova a adus moarte şi distrugeri în inima Europei, încercând să distrugă Ucraina şi să divizeze NATO. Summitul nostru va transmite un mesaj clar: Alianţa Nord-Atlantică este unită, iar agresiunea Rusiei nu va da rezultate”, afirmă Jens Stoltenberg, conform unui comunicat postat pe site-ul NATO şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “La acest summit, vom face Ucraina mai puternică şi vom stabili o viziune pentru viitorul său. Mă aştept ca liderii statelor aliate să aprobe un pachet care să conţină trei elemente, să aducă Ucraina mai aproape de NATO. În primul rând, vom conveni asupra unui program multianual de asistenţă, pentru a asigura interoperabilitate deplină între forţele militare ucrainene şi NATO. În al doilea rând, vom intensifica relaţiile politice, prin constituirea unui Consiliu NATO-Ucraina. În al treilea rând, mă aştept ca liderii aliaţi să reafirme că Ucraina va deveni membră NATO şi să ajungă la o poziţie unitară pentru a aduce Ucraina mai aproape de acest obiectiv”, a precizat Jens Stoltenberg.

    Secretarul general al NATO a amintit că statele membre au asumat deja angajamente de 500 de milioane de euro pentru “necesităţi esenţiale”, carburanţi, medicamente, echipamente pentru deminare şi poduri mobile. “Vom ajuta Ucraina să îşi construiască sectorul securităţii şi apărării, inclusiv cu spitale militare. Vom ajuta Ucraina să facă tranziţia de la echipamente din era sovietică la echipamente şi standarde NATO. Preşedintele (Volodimir) Zelenski ni se va alătura la şedinţa inaugurală a noului Consiliu NATO-Ucraina. Va fi o platformă pentru consultări şi criză şi decizii”, a subliniat Stoltenberg.

  • Rusia avertizează Occidentul să nu încerce să profite de situaţie

    Administraţia de la Moscova a avertizat, sâmbătă, ţările occidentale să nu încerce să profite de actuala situaţie din Rusia, în contextul informaţiilor privind rebeliunea Grupului paramilitar Wagner.

    “Avertizăm ţările occidentale asupra oricărei tentative de a profita de situaţia internă din Rusia pentru a-şi atinge obiectivele rusofobe. Astfel de încercări ar fi inutile”, a transmis sâmbătă după-amiază Ministerul de Externe de la Moscova, citat de cotidianul Le Monde.

    “Toate obiectivele operaţiunii militare speciale din Ucraina vor fi atinse”, a subliniat Ministerul rus de Externe.

    Serviciul Federal de Securitate (FSB) le-a cerut membrilor Grupului paramilitar privat Wagner să îl aresteze pe directorul companiei, Evgheni Prigojin, acuzat de trădare, pe fondul disensiunilor cu oficialii militari ruşi care au degenerat în confruntări militare sporadice în zone din sud-vestul Rusiei.

  • Vladimir Putin anunţă că a trimis deja arme nucleare în Belarus

    “Primele ogive nucleare au fost transferate pe teritoriul Belarusului. Acestea sunt doar primele. Până la sfârşitul anului, vom finaliza transferul”, a declarat Vladimir Putin, potrivit cotidianului Le Monde, cu ocazia Forumului Economic de la Sankt-Petersburg.

    “Transferul armelor nucleare tactice este rezultatul acordului cu statul Belarus”, fiind un element de disuasiune “pentru cei care cred că pot aplica Rusiei o înfrângere strategică”, a afirmat Vladimir Putin.

    Liderul de la Kremlin a avertizat, potrivit agenţiei Reuters şi cotidianului The Jerusalem Post, că există un “risc serios” ca Alianţa Nord-Atlantică să fie atrasă mai mult în conflictul din Ucraina, din cauza sprijinului militar acordat Kievului.

    Referindu-se la situaţia de pe frontul din Ucraina, Putin a apreciat că forţele militare ucrainene vor epuiza armamentul fără a avea “nicio şansă de succes” în actuala contraofensivă.

    Administraţia de la Kiev a raportat că forţele militare ucrainene au avansat în ultima săptămână, recăpătând controlul asupra unei suprafeţe de 100 de kilometri pătraţi în estul Ucrainei, dar informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente. “Avansăm gradual, dar sigur, în pofida rezistenţei puternice a forţelor militare ruse”, a declarat vineri Hanna Maliar, adjunct al ministrului ucrainean al Apărării.

    Armata rusă a recunoscut vineri, implicit, că forţele ucrainene au avansat câţiva kilometri pe linia frontului. “(…) Au loc lupte active în localităţile Rivnopil şi Urojaine”, a transmis Ministerul rus al Apărării, ceea ce înseamnă, potrivit cotidianului Le Figaro, împingerea cu câţiva kilometri a liniei frontului de către forţele militare ucrainene.

  • Statele NATO nu au aprobat încă noi planuri regionale de apărare, dar se apropie de o decizie -2-

    “La summitul de la Vilnius, vom aplica măsuri de consolidare în contiuare a descurajării militare şi a apărării. Vom definitiva tranziţia fundamentală iniţiată după ocuparea Crimeei de către Rusia în 2014. Astăzi, miniştrii au revizuit noile planuri regionale. Pentru prima dată de la Războiul Rece, conectăm total planificarea apărării colective cu planificarea forţelor noastre, a capabilităţilor, centrelor de comandă şi control, precum şi a programelor intense de antrenamente. Drept rezultat, NATO va avea peste 300.000 de militari în stare de disponibilitate sporită, cu sprijin substanţial din punctul de vedere al capabilităţilor aeriene şi maritime, astfel încât să apărăm fiecare centimetru pătrat de teritoriu aliat de orice ameninţare. De asemenea, am stabilit un nou model rotaţional pentru apărarea aeriană şi balistică”, a afirmat Jens Stoltenberg la finalul reuniunii miniştrilor Apărării din statele NATO, conform stenogramelor declaraţiilor, vizualizate de agenţia MEDIAFAX.

    Întrebat concret dacă au fost aprobate planurile regionale de apărare, Stoltenberg a declarat că, deocamdată, au fost revizuite. “Am revizuit planurile regionale, întrucât vor fi o parte foarte importantă a ceea ce ne pregătim să decidem la summitul de la Vilnius. La această reuniune a miniştrilor Apărării, obiectivul principal a fost pregătirea summitului care urmează, să facem posibil ca liderii să ia deciziile mari asupra problemelor mari – planurile, necesităţile de forţe militare, modelul forţelor militare şi alte probleme. (…) Sunt planuri ample şi modifică modul nostru de planificare în NATO într-un sens care nu a mai fost văzut de la Războiul Rece. (…) Da, am revizuit planurile, însemnând că am ajuns foarte aproape de un acord asupra tuturor aspectelor, dar deciziile finale vor fi luate la summit”, a subliniat Stoltenberg.

  • Jens Stoltenberg:NATO urmăreşte activităţile nucleare ale Rusiei, nu e necesară modificarea apărării

    Alianţa Nord-Atlantică urmăreşte atent activităţile Rusiei care implică armament nuclear, a afirmat joi, secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, precizând că, deocamdată, nu este necesară modificarea configuraţiei de disuasiune atomică a Alianţei Nord-Atlantice.

    “Sigur că umărim foarte atent activităţile Rusiei. Deocamdată, nu am observat nicio modificare a configuraţiei armelor nucleare care să necesite o modificare a forţelor noastre de disuasiune”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit site-ului Tagesschau.de, cu ocazia unei reuniuni a Grupului de Planificare Nucleară, desfăşurată la Bruxelles.

    Rusia a suspendat în februarie participarea la Noul Tratat pentru Reducerea Armamentului Strategic (Noul START), pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina. În plus, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia va transfera arme nucleare tactice în Belarus în iulie.

    “Rusia trebuie să ştie că un război atomic nu va putea fi câştigat de nimeni şi că nu trebuie să aibă loc niciodată”, a subliniat Jens Stoltenberg.

    Miercuri, Jens Stoltenberg a anunţat că Grupul de Planificare Nucleară se va reuni “pentru discuţii despre aspecte nucleare ale actualului mediu de securitate şi pentru a analiza adaptarea continuă a configuraţiei forţelor NATO de disuasiune nucleară”. Miniştrii Apărării din ţările NATO poartă discuţii, joi şi vineri, la Bruxelles, pentru a pregăti summitul din iulie. Pe agenda reuniunii figurează intensificarea asistenţei pentru Ucraina, precum şi consolidarea descurajării militare şi apărării, inclusiv printr-o serie de planuri regionale.

  • NATO organizează la Cincu un exerciţiu de apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară

    NATO va organiza joi, în poligonul Cincu din judeţul Braşov, un exerciţiu de apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară. Vor participa zeci de militari din Franţa. Polonia şi România.

    Exerciţiul multinaţional de apărare chimică, biologică, radiologică şi nucleară „Resolute Eagle” se va desfăşura joi, în Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din localitatea Cincu, judeţul Braşov, a anunţat MApN.

    Exerciţiul, al cărui obiectiv este de a „creşte interoperabilitatea între trupele NATO şi de a împărătăşi experienţa în domeniul CBRN, este condus de plutonul francez de CBRN din cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat în România”.

    La exerciţiu vor participa aproximativ 70 de militari români, francezi şi polonezi cu 14 vehicule tactice.

    Plutonul francez CBRN va fi dislocat în premieră la Cincu, în cadrul Grupului de luptă multinaţional şi va asigura decontaminarea personalului şi a tehnicii de luptă, a precizat MApN.