BusinessMagazin

Tag: muzeu

  • MISTERUL vechi de 500 de ani al Vaticanului a fost rezolvat

    Experţii sunt de părere că ambele lucrări au fost realizate în perioada de dinaintea morţii premature a marelui artist, care a decedat la 37 de ani, în 1520. „Este o experienţă uluitoare”, a spus restauratorul şef al acestui proiect, Fabio Piacentini.

    „Ideea cî acestea au fost ultimele opere realizate, aproape că te face să simţi prezenţa maestrului”, adaugă Fabio Piacentini.
    Fiecare dintre cele două opere ilustrează câte un personaj feminin, una dintre ele Justiţia şi cealaltă Prietenia; se crede că au fost realizate în 1951, dar artistul a murit înainte de a putea finaliza şi cealaltă parte a încăperii. După moartea lui Rafael, restul camerei a fost pictat de alţi artişti, iar cele două opere a lui Rafael au fost uitate.

    În 1508, Rafael a fost angajat de Papa Iulius al II-lea pentru a picta apartamentele sale private. Artistul a realizat în întregime imaginile din trei camere, cunoscute acum drept Camerele lui Rafael, unde se găsesc celebrele opere Şcoala Atenei.

    Apoi a început să lucreze la a patra cameră, cea mai mare din apartament, o sală de bal pe care el a denumit-o Sala lui Constantin. Plănuia să picteze încăperea folosind ulei mai degrabă decât tehnica tradiţională pentru realizarea frescelor.

    O carte care datează din 1550, scrisă de Giorgio Vassari, Viaţa celor mai buni pictori, sculptori şi arhitecţi, atestă că Rafael a început să lucrez la cele două opere folosind o tehnică experimentală. Acest indiciu a fost de o importanţă crucială şi a condus la această descoperire.

    Când restauratorii au început să lucreze la cea de a patra cameră, au curăţat pereţii şi şi-au dat seama că doar două imagini din întreaga încăpere au fost realizate în ulei, iar restul ca fost decorat folosind tehnica frescei.

    Fotografii realizate cu infraroşu şi ultraviolete au confirmat bănuielile experţilor: cele două opere sunt complet diferite de celelalte.

  • De ce a fost folosită o copie şi nu orginalul COROANEI de oţel pentru funeraliile REGELUI Mihai. Explicaţiile directorului Muzeului de Istorie

    În timpul funeraliilor Regelui Mihai este folosită o copie a Coroanei de Oţel, cea originală fiind cea purtată pentru prima dată de regele Carol I. Replica face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX directorul Muzeului de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.
     
     

  • De ce a fost folosită o copie şi nu orginalul COROANEI de oţel pentru funeraliile REGELUI Mihai. Explicaţiile directorului Muzeului de Istorie

    În timpul funeraliilor Regelui Mihai este folosită o copie a Coroanei de Oţel, cea originală fiind cea purtată pentru prima dată de regele Carol I. Replica face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX directorul Muzeului de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.

    Întrebat de MEDIAFAX dacă au fost făcute demersuri din partea Casei Regale pentru ca la ceremonii să fie folosită Coroana de Oţel originală, Oberländer-Târnoveanu a declarat: “Evident că nu s-au făcut. Dar sigur că nu s-au făcut”.

    Acesta a explicat că, din punct de vedere legal, originalul nu poate fi folosit în astfel de ceremonii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este obiectivul turistic din România iubit de străini. Peste 200.000 de turişti străini l-au vizitat

    Muzeul este vizitat în proporţie tot mai mare de către turiştii străini. Astfel, aproape 35% (peste 200.000) din totalul vizitatorilor sunt din afara ţării. Se constată că mulţi dintre românii care lucrează în afara României revin în ţară alături de prieteni din ţara adoptivă şi împărtăşesc cu aceştia atmosfera muzeală, tradiţiile şi obiceiurile româneşti pe care le regasesc la Muzeul ASTRA.

    Deşi cei mai mulţi dintre turiştii străini provin din ţările europene, se remarcă o creştere a pieţei de peste ocean (SUA şi Canada), Australia şi a celei asiatice (Japonia şi China), dar şi din Ţările Arabe.

    Din Europa continuă să sosească la Muzeul ASTRA cele mai multe grupuri organizate, acestea fiind cu predilecţie din ţări precum Germania, Austria, Ungaria, în timp ce turiştii din Franţa, Italia şi Marea Britanie optează pentru grupurile restrânse, în principal prieteni şi familie. Totodată, vizitatorii din Polonia, Israel, Cehia, Olanda şi Ţările Scandinave prezintă interes pentru muzeul sibian.

    „Ne bucură foarte mult de această creştere uriaşă de 31% a numărului de turişti din cadrul Muzeului ASTRA din Dumbrava Sibiului şi ne bucurăm, de asemenea, că astfel sunt răsplătite eforturile noastre de a organiza frecvent evenimente pentru public, de promovare şi de păstrare a identităţii româneşti în cea mai pură formă la muzeul nostru. Însă ne dorim tot mai mult şi ambiţia noastră este ca, în viitor, să vorbim despre creşteri de cel puţin 2 cifre anual.”, a declarat Ciprian Ştefan, directorul general al Muzeului ASTRA.


     

  • Muzeul Iluziilor, locul unde ”realitatea se deformează”, ajunge într-un oraş din România

    Muzeul Iluziilor va fi deschis în perioada 7-24 noiembrie, la Casa de Cultură Oradea şi va avea trei zone. În Sala oglinzilor, cei mici vor deveni, pentru câteva minute, subţiri ca o sfoară sau rotunzi ca un balon, vor avea burta până la nas sau vor deveni pitici, scrie Rador.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     

  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     

  • Comună din România, în top 10 al unui renumit site de călătorii. Zona, declarată un muzeu în aer liber

    Comuna Ciocăneşti din Bucovina se clasează pe locul 6 într-un clasament al celor mai colorate destinaţii turistice din Europa. Conform Lonely Planet, comuna se remarcă atât prin arhitectura neschimbată a locului, cât şi prin tradiţia de încondeiere a ouălor din zonă.

    Încondeierea ouălor este o tradiţie care datează de secole în regiune, dar din 1950 locuitorii au început să picteze cu unele dintre aceleaşi motive şi casele. Ornamentele au devenit atât de populare, încât autorităţile au decretat în 2014 ca toate casele să fie decorate cu motive tradiţionale.

    Topul îndeamnă turiştii să viziteze atât satul, cât şi mănăstirile din zonă construite în secolele XV-XVI.

    Pe primul loc în top se situează insula Burano din Veneţia.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

  • Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu

    Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
     
    Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.
     
    Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.
     

  • Artă de toamnă în Europa

    Lista mai include şi o expoziţie cu 100 de lucrări realizate de Pablo Picasso între anii 1915 şi 1925, găzduită de Scuderie del Quirinale (fostele grajduri ale Palatului Quirinal din Roma) şi rezultat al colaborării a patru instituţii: Centrul Pompidou din Paris, Muzeul Picasso din Barcelona, Guggenheim şi Muzeul Metropolitan de Artă din New York, precum şi una dedicată artistului sud-african William Kentridge de la Museum der Moderne din oraşul austriac Salzburg, care grupează instalaţii multimedia şi cinematice pe teme ca revoluţia şi colonialismul ori singurătatea şi tragedia comică.

    Tot în Austria, se pregăteşte de redeschidere fostul Muzeu de Etnologie din Viena, care va funcţiona sub denumirea de Weltmuseum (Muzeul Mondial), care-şi aşteaptă din 25 octombrie vizitatorii cu 200.000 de obiecte, 25.000 de fotografii, 136.000 de lucrări tipărite şi peste 300 de kilometri de peliculă care prezintă cu precădere istoria, cultura, arta şi viaţa de zi cu zi a popoarelor