BusinessMagazin

Tag: Moldova

  • Moldova IT Park – un parc tehnologic virtual unic în lume

    Acesta a fost lansat în Moldova la începutul lui 2018 la iniţiativa Ministerului Economiei şi Infrastructurii, cu sprijinul partenerilor strategici USAID Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională) şi guvernul Suediei.

    Moldova IT Park este o inovaţie guvernamentală nu doar la nivel local, dar şi regional, iar combinaţia unică de facilităţi fiscale, prezenţa virtuală, barierele birocratice diminuate, accesibilitatea, precum şi deschiderea către investitori şi specialişti străini, au făcut oferta parcului atractivă pentru companiile mici şi mari care activează în sectorul IT în diferite state. 

    Una dintre facilităţile acordate de stat rezidenţilor parcurilor IT constă în aplicarea unui impozit unic de 7% pe veniturile din vânzări, dar nu mai puţin de o sumă minimă stabilită per angajat.

    Rezidenţii Moldova IT Park pot obţine uşor permisul de şedere provizoriu pe teritoriul Republicii Moldova pentru cetăţenii străini prin intermediul programului IT Visa. Acesta presupune o procedură simplificată şi un termen redus necesar pentru perfectarea permisului, astfel creând condiţiile necesare şi deschiderea pieţei pentru resursele calificate în domeniul IT care doresc să activeze în sectorul IT din Moldova.

    Numărul de celor care sunt deja rezidenţi indică o creştere constantă a numărului de companii cu capital străin. În acest moment, în Moldova IT Park sunt 87 de companii care au capital străin, investiţii ce provin din 25 de ţări, iar 13 din acestea au capital românesc.

    Reprezentanţii Republicii Moldova, ministrul Economiei şi al Infrastructurii, Chiril Gaburici, directorul general al Agenţiei de Investiţii, Rodica Verbeniuc şi secretarul de stat al ICT, Vitalie Tarlev vor avea, pe 10 decembrie,  o întâlnire de lucru cu reprezentanţii companiilor din România pentru a identifica noi posibilităţi de colaborare.

     

  • Comoara ”nedescoperită” a Moldovei, care se alfă la 20 de kilometri de Chişinău.

    Republica Moldova pare un tărâm mic, a cărui hartă seamănă la prima vedere cu un strugure, după cum îţi arată localnicii. Iar de aici, gândul te duce direct la licoarea lui Bachus: de pe dealurile ţesute cu viţă de vie ale Moldovei, ajung astăzi sticle de vin în peste 60 de ţări, de la România şi până la Canada şi China. 

    Prima interacţiune cu „oraşul din piatră albă”, după cum este supranumit Chişinăul datorită clădirilor deschise la culoare care îl împânzesc, te face să te simţi ca într-o capsulă în care prezentul este amestecat cu trecutul. Adevăratele comori ale Republicii Moldova – şi unul dintre principalele motoare ale economiei – se află însă la o distanţă de mai puţin de 20 km.

    Un drum de circa o oră este astfel suficient ca să poţi uita de agitaţia din cel mai mare oraş al ţării. Bijuterii arhitecturale, galerii subterane, dealuri împânzite cu viţă de vie şi crame care produc de la câteva mii de sticle la câteva milioane – acestea sunt comorile Moldovei, cele care au reuşit să pună ţara pe harta mondială a vinului, o hartă unde trioul Spania, Italia şi Franţa conduce detaşat.

    Republica Moldova se află pe locul 20 în lume şi pe 11 la nivel european în ceea ce priveşte cantitatea produsă de vin, cu un volum estimat pentru anul 2017 la 1,8 milioane de hectolitri, arată datele de la Organizaţia Internaţională a Vinului şi Viei (OIV). Comparativ, România se află pe locul 13 la nivel mondial şi şase în Uniunea Europeană, cu o cantitate de 4,3 miliarde de hectolitri, arată aceeaşi sursă. Însă, dacă ne uităm la suprafaţa cultivată cu viţă de vie, vedem că Republica Moldova este la un nivel similar cu România. Conform datelor OIV, ţara de peste Prut are 140.000 de hectare plantate cu viţă de vie (circa 110.000 conform celor mai recente date de la Biroul de Statistică), în timp ce România are peste 180.000 de hectare.

    Industria vinului este foarte importantă pentru economia Republicii Moldova, reprezentând 7,5% din exporturile totale şi 3,2% din PIB-ul acesteia, conform celor mai recente date. Însă, dacă România este aproape invizibilă pe harta exporturilor, Republica Moldova exportă anual 85% din producţia totală de vin, ceea ce înseamnă peste 85 de milioane de dolari (73 mil. euro), potrivit datelor comunicate anterior de autorităţile de peste Prut. Astfel, vecinii de la est au exporturi de vin de aproape patru ori mai mari decât România. Iar vinurile moldoveneşti ajung în ţări precum China, România, Polonia, Cehia, Rusia sau Canada.

    Practic, vinul reprezintă o adevărată industrie în Republica Moldova, iar acest lucru se vede cu ochiul liber în aproape fiecare colţ al ţării. Cea mai cunoscută cramă din Republica Moldova este Cricova, ale cărei galerii subterane pot fi asemănate cu ale unui oraş, cu străzi, bulevarde şi semne de circulaţie.

    Cricova se află la circa 20 de kilometri de Chişinău, adică la aproximativ 30 de minute de mers cu maşina. Ajungând în faţa cramei, puţine lucruri îţi indică ce urmează să descoperi în interiorul oraşului subteran.

    Un ghid bine îmbrăcat şi un mini-autobuz sunt primele indicii că o să ai parte de o călătorie într-un loc ce nu poate fi străbătut pe jos şi unde temperatura este mult mai mică decât cea de afară. Şi aşa şi este.

    Străzile şi bulevardele cu o lungime totală de 120 km şi care poartă nume precum Cabernet, Fetească sau Bulevardul Şampaniei sunt parte a unui adevărat labirint cunoscut centimetru cu centimetru doar de cei care străbat zilnic aceste galerii. Temperatura din interior se situează între 12 şi 14 grade, iar cel mai adânc punct al galeriilor este la minus 100 de metri adâncime. În afară de străzile ale căror nume te duc imediat cu gândul la licoarea lui Bachus, la fiecare pas întâlneşti butoaie mai mici sau mai mari în care vinul stă la maturat, iar mai apoi urmează să fie turnat în sticle. Cele mai mari butoaie au chiar opt tone şi sunt atât de mari încât parcă mai au puţin şi ating tavanul galeriilor.

    Crama Cricova a fost construită pe locul unei fostei mine şi are o capacitate de 30 de milioane de litri. Astăzi, în interiorul cramei sunt circa zece milioane de litri de vin liniştit şi spumant. Cele mai valoroase vinuri sunt însă cele de colecţie, adică peste un milion de sticle. În vinoteca cramei Cricova se găsesc vinuri de peste 100 de ani, aşa cum este cazul vinului Evreiesc de Paşti din anul 1902. De asemenea, tot aici se găsesc vinuri din toate colţurile lumii şi de toate vârstele, vinuri Cricova care au câştigat medalii internaţionale sau ediţii limitate, dar şi colecţii ale unor actuali şefi de stat precum Vladimir Putin, Klaus Iohannis, cancelarul Angela Merkel sau fostul secretar de stat american John Kerry.

    Cricova este şi unul dintre principalii exportatori de vin din Republica Moldova, din beciurile cramei ajungând vinuri în toată lumea. 
    O altă cramă care are galerii subterane este Mileştii-Mici, coridoarele de aici având o lungime de circa 200 de kilometri. Republica Moldova este cunoscută în România şi pentru vinurile unor crame precum Purcari sau Gitana, însă ţara vecină are mult mai multe crame, iar pe listă apar şi nume precum Asconi, Et Cetera sau Chateau Vartely.

    Dar cramă în Republica Moldova nu înseamnă doar galerii subterane, ci şi castele cu poveşti care ar putea deveni uşor scenarii de film. Tot în apropiere de Chişinău, de data aceasta la aproape 40-50 de minute de mers cu maşina, se află Castel Mimi din localitatea Bulboaca, una din cramele cu istorie din Republica Moldova, dar care era cât pe ce să fie uitată. Din stradă se observă greu că în spatele unor garduri înalte se află un castel. Însă, odată intrat în curte, te afli în faţa unui castel care are o istorie de peste 100 de ani şi a unor grădini care te duc cu gândul la Franţa. De altfel, Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi cel care a clădit acest castel, a absolvit Şcoala Agricolă Superioară din Montpellier, Franţa, unde timp de doi ani a însuşit arta cultivării viţei de vie şi metodele franceze de producere a vinului.

    Castelul datează din 1901, iar 40 de ani mai târziu a intrat în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp în combinat de vin. Astăzi, castelul este deţinut de familia Trofim, care în 2010 a început un amplu proces de restaurare. În castel, antreprenorii au construit şi săli de degustare şi un restaurant, iar lângă, un mic resort.

    Beciurile castelului sunt cele care te întorc cu zeci de ani în timp. Tancuri mari în care se păstrau vinurile, beciuri unde temperaturile coboară la sub 15 grade celsius şi sticle de vin vechi pe care s-a pus mucegaiul sunt lucruri care te duc cu gândul la vremurile trecute. Crama Mimi produce anual peste un milion de litri, dar are o capacitate de peste 20 de milioane de litri.

    Lângă castel se află şi unitatea de producţie a vinului, iar în spatele clădirii construite de Mimi actualii proprietari au făcut un labirint „viu” şi o grădină cu legume. Dincolo de vinuri, poveşti despre galerii subterane şi castele vechi de secole, Republica Moldova reprezintă şi un adevărat paradis pentru gurmanzi. Aşa că bucatele făcute de bucătarii moldoveni nu trebuie să lipsească de lângă paharele pline cu licoarea lui Bachus. 

  • Air Moldova a intrat în familia Blue Air

    Civil Aviation Group SRL este formată din compania aeriană românească Blue Air, alături de un grup de investitori din Republica Moldova, şi a oferit pentru privatizarea Air Moldova preţul de 50 de milioane de lei moldoveneşti, preluând totodată şi obligaţia datoriilor de circa 1,2 miliarde de lei moldoveneşti.

    „Această dezvoltare aduce beneficii şi pentru piaţa de muncă locală, pentru turism şi, la modul general, pentru comunitate”, a declarat Marius Puiu, directorul general Blue Air.

    Noul acţionariat precizează că menţine actualul program de zbor al Air Moldova, iar prioritatea este recâştigarea încrederii clienţilor pentru ameliorarea performanţelor comerciale. Civil Aviation Group SRL se angajează să transforme Air Moldova într-o linie aeriană modernă de succes, cu o echipă puternică şi bine pregătită, care să ofere pasagerilor servicii la cele mai înalte standarde.

    Accesul la tehnologie IT de ultimă generaţie, dezvoltarea infrastructurii şi modernizare flotei, alături de experienţa în industria aviatică a operatorului român vor deschide noi orizonturi pentru Air Moldova şi vor crea premisele dezvoltării sustenabile, oferind noi oportunităţi pentru tineri, să descopere cariera într-una dintre cele mai dinamice industrii.

     

  • Cu banii de la românii plecaţi în Vest, Blue Air cumpără la Est: Compania aeriană cumpără alături de un grup de investitori moldoveni “Tarom-ul” de peste Prut pentru 12 mil. lei

    Consorţiul Civil Aviation Group SRL – format din Blue Air şi o serie de investitori locali – a fost declarat câştigător în procesul de privatizare al companiei Air Moldova de peste Prut după ce o oferit 50 de milioane de lei moldoveneşti (12 milioane de lei). Consorţiul va prelua însă şi datoriile de 1,2 mld. lei moldoveneşti (287 de milioane de lei).
     
    Oficialii Blue Air anunţă că operatorul aerian vine la masă cu experienţa internaţională, pe când investitorii moldoveni vin cu resursele financiare.
     
    “Suntem mândri că Air Moldova a intrat în marea familie Blue Air şi ne bucurăm să fim aici, în anul Centenarului”, a declarat Marius Puiu, directorul general Blue Air.
     

  • Cuptorul Moldovencei lansează un brand cu prăjituri artizanale

    Conceptul Glazurai înlocuieşte platoul tradiţional cu o cutie compactă cu prăjiturele de casă, ambalaj special conceput  pentru a fi uşor de transportat şi servit. În zona insulei, ieşenii vor găsi 10 feluri de prăjituri de casă (dintre care trei sortimente de post şi două raw vegane), prăjitura specială Glazurai şi vestita ciocolată de casă – Dragoste-nvelită – de la Cuptorul Moldovencei.

    În urma selecţiei şi achiziţiei, miniprăjiturile pot fi ambalate în două versiuni principale: un metru liniar de prăjituri (42 de bucăţi) în cutia mare şi jumătate de metru (20 de bucăţi) în cutia medie. Glazurai garantează ingrediente 100% naturale şi produse mereu proaspete.

    Insula va fi amplasată în incinta Palas Mall din Iaşi, în zona cu specialităţi locale şi cafea, la nivelul -1,  în proximitatea magazinului Auchan. Deschiderea celei de-a doua locaţii Glazurai este planificată pentru următoarele trei luni.

    Investiţia depăşeşte suma de 100.000 de euro şi acoperă achiziţia de maşină livrări, vitrine, echipamente, softuri, servicii de branding, packaging şi proiectare. Din această sumă, 60.000 de euro reprezintă finanţare prin programul guvernamental Comerţ şi Servicii de Piaţă 2017, iar diferenţa din resurse reinvestite.

    Glazurai îşi propune venituri de peste 100.000 de euro în primele 8 luni de activitate şi francizarea afacerii în a doua jumătate a anului 2020. Noul concept este auxiliar lanţului de cofetării-patiserii Cuptorul Moldovencei, ce a ajuns la patru unităţi deschise în Iaşi şi la o cifră de afaceri de un milion de euro în 2017.

  • Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, suspendat din funcţie pentru a patra oară

    Preşedintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de numire în funcţie a Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc, propuşi pentru Ministerul Sănătăţii şi al Agriculturii în Guvernul condus de premierul Pavel Filip. În urma suspendării temporare din funcţie, cele două decrete vor fi semnate de prim-ministrul Pavel Filip sau de preşedintele Parlamentului, Adrian Candu.

    Purtătorul de cuvânt al preşedintelui a criticat decizia luată de Curtea Constituţională. „Igor Dodon consideră că Silvia Radu şi Nicolae Ciubuc nu deţin competenţele necesare de a ocupa această funcţie. De asemenea, dumnealui nu i s-a prezentat niciun document cu anumite detalii privind aceste două candidaturi. I s-a spus doar numele acestora. Această sesizare este un atac direct la funcţia lui Igor Dodon”, a declarat purtătorul de cuvânt, Maxim Lebedinschi.

    De asemenea, Maxim Lebedinschi a pus la îndoială competenţa celor doi deputaţi care au sesizat Curtea Constituţională, contestând dreptul lor de a face acest lucru. „Dacă Pavel Filip nu a solicitat acest lucru, atunci nu era necesar. Cu ce scop au solicitat cei doi deputaţi PD acest lucru Curţii Constituţionale?”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    „CC a fost utilizată ca instrument într-o luptă politică. În funcţie de miniştri ar trebui (să fie, n. red.) persoane integre, cu studii şi responsabile. Ne pare rău. Doi deputaţi nu au avut dreptul să iniţieze o astfel de sesizare. Noi nu înţelegem, de când doi deputaţi sunt vocea prim-ministrului?”, a adăugat acesta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Şapte turci au fost ridicaţi dintr-o şcoală din Republica Moldova/ Reacţie din România: E un “cadou” pentru Erdogan

    Directorul liceului turc “Orizont” din Chişinău şi alte şase persoane au fost reţinute joi dimineaţă de forţele Serviciilor de Informaţii şi de Securitate din Moldova (SIS) existând suspiciunea că ar întreţine legături cu o organizaţie islamistă.

    “Şapte cetăţeni străini, suspectaţi de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfăşoară acţiuni ilegale în mai multe ţări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova”, spune un comunicat al serviciului citat de presa moldoveană.

    Invocând prevenirea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale Centrul Antiterorist al SIS susţine că a colaborat cu serviciile secrete din alte ţări şi că a efectuat acţiuni concomitent în mai multe colţuri ale ţării.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Reţeaua Clinicile Ritmico se extinde în Moldova

    Investiţia în spaţiu şi dotări s-a ridicat la 150.000 de euro. De altfel, pentru întreaga reţea de clinici, proiectul de investiţie este de 4,5 milioane de euro. Potrivit lui Iulian Pleşcan, managerul Clinicilor Ritmico, “peste 60% dintre pacienţii care vin la Spitalul Monza şi la Centrele de Excelenţă ARES sunt din provincie.”

    Clinicile Ritmico reprezintă prima reţea de clinici butic axate exclusiv pe diagnosticul şi investigarea afecţiunilor cardiovasculare. Este vorba de clinici de dimensiuni reduse, cu două sau trei cabinete şi aparatură care permite cele mai uzuale investigaţii pentru depistarea afecţiunilor cardiace. În cadrul clinicilor din reţeaua Ritmico vor consulta medici de la Spitalul Monza şi Centrele de Excelenţă Ares, precum şi medici locali. 

     

  • În lumea vinului moldovenesc

    Prima interacţiune cu „oraşul din piatră albă”, după cum este supranumit Chişinăul datorită clădirilor deschise la culoare care îl împânzesc, te face să te simţi ca într-o capsulă în care prezentul este amestecat cu trecutul. Adevăratele comori ale Republicii Moldova – şi unul dintre principalele motoare ale economiei – se află însă la o distanţă de mai puţin de 20 km.

    Un drum de circa o oră este astfel suficient ca să poţi uita de agitaţia din cel mai mare oraş al ţării. Bijuterii arhitecturale, galerii subterane, dealuri împânzite cu viţă de vie şi crame care produc de la câteva mii de sticle la câteva milioane – acestea sunt comorile Moldovei, cele care au reuşit să pună ţara pe harta mondială a vinului, o hartă unde trioul Spania, Italia şi Franţa conduce detaşat.

    Republica Moldova se află pe locul 20 în lume şi pe 11 la nivel european în ceea ce priveşte cantitatea produsă de vin, cu un volum estimat pentru anul 2017 la 1,8 milioane de hectolitri, arată datele de la Organizaţia Internaţională a Vinului şi Viei (OIV). Comparativ, România se află pe locul 13 la nivel mondial şi şase în Uniunea Europeană, cu o cantitate de 4,3 miliarde de hectolitri, arată aceeaşi sursă. Însă, dacă ne uităm la suprafaţa cultivată cu viţă de vie, vedem că Republica Moldova este la un nivel similar cu România. Conform datelor OIV, ţara de peste Prut are 140.000 de hectare plantate cu viţă de vie (circa 110.000 conform celor mai recente date de la Biroul de Statistică), în timp ce România are peste 180.000 de hectare.

    Industria vinului este foarte importantă pentru economia Republicii Moldova, reprezentând 7,5% din exporturile totale şi 3,2% din PIB-ul acesteia, conform celor mai recente date. Însă, dacă România este aproape invizibilă pe harta exporturilor, Republica Moldova exportă anual 85% din producţia totală de vin, ceea ce înseamnă peste 85 de milioane de dolari (73 mil. euro), potrivit datelor comunicate anterior de autorităţile de peste Prut. Astfel, vecinii de la est au exporturi de vin de aproape patru ori mai mari decât România. Iar vinurile moldoveneşti ajung în ţări precum China, România, Polonia, Cehia, Rusia sau Canada.

    Practic, vinul reprezintă o adevărată industrie în Republica Moldova, iar acest lucru se vede cu ochiul liber în aproape fiecare colţ al ţării. Cea mai cunoscută cramă din Republica Moldova este Cricova, ale cărei galerii subterane pot fi asemănate cu ale unui oraş, cu străzi, bulevarde şi semne de circulaţie.

    Cricova se află la circa 20 de kilometri de Chişinău, adică la aproximativ 30 de minute de mers cu maşina. Ajungând în faţa cramei, puţine lucruri îţi indică ce urmează să descoperi în interiorul oraşului subteran.

    Un ghid bine îmbrăcat şi un mini-autobuz sunt primele indicii că o să ai parte de o călătorie într-un loc ce nu poate fi străbătut pe jos şi unde temperatura este mult mai mică decât cea de afară. Şi aşa şi este.

    Străzile şi bulevardele cu o lungime totală de 120 km şi care poartă nume precum Cabernet, Fetească sau Bulevardul Şampaniei sunt parte a unui adevărat labirint cunoscut centimetru cu centimetru doar de cei care străbat zilnic aceste galerii. Temperatura din interior se situează între 12 şi 14 grade, iar cel mai adânc punct al galeriilor este la minus 100 de metri adâncime. În afară de străzile ale căror nume te duc imediat cu gândul la licoarea lui Bachus, la fiecare pas întâlneşti butoaie mai mici sau mai mari în care vinul stă la maturat, iar mai apoi urmează să fie turnat în sticle. Cele mai mari butoaie au chiar opt tone şi sunt atât de mari încât parcă mai au puţin şi ating tavanul galeriilor.

    Crama Cricova a fost construită pe locul unei fostei mine şi are o capacitate de 30 de milioane de litri. Astăzi, în interiorul cramei sunt circa zece milioane de litri de vin liniştit şi spumant. Cele mai valoroase vinuri sunt însă cele de colecţie, adică peste un milion de sticle. În vinoteca cramei Cricova se găsesc vinuri de peste 100 de ani, aşa cum este cazul vinului Evreiesc de Paşti din anul 1902. De asemenea, tot aici se găsesc vinuri din toate colţurile lumii şi de toate vârstele, vinuri Cricova care au câştigat medalii internaţionale sau ediţii limitate, dar şi colecţii ale unor actuali şefi de stat precum Vladimir Putin, Klaus Iohannis, cancelarul Angela Merkel sau fostul secretar de stat american John Kerry.

    Cricova este şi unul dintre principalii exportatori de vin din Republica Moldova, din beciurile cramei ajungând vinuri în toată lumea. 
    O altă cramă care are galerii subterane este Mileştii-Mici, coridoarele de aici având o lungime de circa 200 de kilometri. Republica Moldova este cunoscută în România şi pentru vinurile unor crame precum Purcari sau Gitana, însă ţara vecină are mult mai multe crame, iar pe listă apar şi nume precum Asconi, Et Cetera sau Chateau Vartely.

    Dar cramă în Republica Moldova nu înseamnă doar galerii subterane, ci şi castele cu poveşti care ar putea deveni uşor scenarii de film. Tot în apropiere de Chişinău, de data aceasta la aproape 40-50 de minute de mers cu maşina, se află Castel Mimi din localitatea Bulboaca, una din cramele cu istorie din Republica Moldova, dar care era cât pe ce să fie uitată. Din stradă se observă greu că în spatele unor garduri înalte se află un castel. Însă, odată intrat în curte, te afli în faţa unui castel care are o istorie de peste 100 de ani şi a unor grădini care te duc cu gândul la Franţa. De altfel, Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi cel care a clădit acest castel, a absolvit Şcoala Agricolă Superioară din Montpellier, Franţa, unde timp de doi ani a însuşit arta cultivării viţei de vie şi metodele franceze de producere a vinului.

    Castelul datează din 1901, iar 40 de ani mai târziu a intrat în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp în combinat de vin. Astăzi, castelul este deţinut de familia Trofim, care în 2010 a început un amplu proces de restaurare. În castel, antreprenorii au construit şi săli de degustare şi un restaurant, iar lângă, un mic resort.

    Beciurile castelului sunt cele care te întorc cu zeci de ani în timp. Tancuri mari în care se păstrau vinurile, beciuri unde temperaturile coboară la sub 15 grade celsius şi sticle de vin vechi pe care s-a pus mucegaiul sunt lucruri care te duc cu gândul la vremurile trecute. Crama Mimi produce anual peste un milion de litri, dar are o capacitate de peste 20 de milioane de litri.

    Lângă castel se află şi unitatea de producţie a vinului, iar în spatele clădirii construite de Mimi actualii proprietari au făcut un labirint „viu” şi o grădină cu legume. Dincolo de vinuri, poveşti despre galerii subterane şi castele vechi de secole, Republica Moldova reprezintă şi un adevărat paradis pentru gurmanzi. Aşa că bucatele făcute de bucătarii moldoveni nu trebuie să lipsească de lângă paharele pline cu licoarea lui Bachus. 

  • Republica Moldova, între Rusia şi România. Cum vede presa americană situaţia de la graniţa României

    Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova este un vorbitor fluent de limbă română, însă într-un paradox geopolitc, primarul celui de-al doilea cel mai mare oraş al ţării este un vorbitor fluent de limbă rusă, care a avut nevoie de translator când s-a întâlnit cu diplomatul japonez luna trecută, notează publicaţia americană FoxNews.

    Deşi inabilitatea de a comunica în limba oficială a ţării de care a dat dovadă  Nicolai Grigorisin, primarul oraşului Bălţi, a stârnit controverse şi comentarii răutăcioase, acesta nu este singurul oficial sau cetăţean al ţării care nu poate conversa în limba oficială a ţării la aproape trei decenii după ce aceasta a fost schimbată de la rusă la română.

    Schimbarea din 1989, care a implicat adoptarea alfabetului latin, a pus fosta republică sovietică pe drumul independenţei din 1991. Patru cincimi dintre cei 3 milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova au declarat în cadrul unui sondaj din 2014 că ei consideră româna ca fiind limba oficială a ţării.

    Limba rusă este vorbită în fiecare zi de restul populaţiei, iar unii rezidenţi ai ţării situate între România şi Ucraina doresc să păstreze acest lucru neschimbat.

    Limba română „s-a dezvoltat în aceste trei decenii mulţumită entuziasmului din educaţie şi cultură şi în ciuda atacurilor şi criticilor aduse de anumiţi politicieni şi de influenţa rusească”, spune Vlad Turcanu, analist politic pentru FoxNews. „Este clar că elita politică a Republicii Moldova este indiferentă şi neglijentă cu privire la această problemă”.

    Situaţia este înţesată de tonuri politice, sociale şi geografice. În timp ce mulţi moldoveni sunt bilingv, rusa este alegerea principală în anumite regiuni, precum nordul – care este plin de etnici ruşi – sau republica semi-autonomă a Gaugaziei, care găzduieşte un grup de turci creştini vorbitori de limbă rusă.

    Întâlnirea din data de 18 iulie dintre Grigorisin şi ambasadorul Mansanobu Yoshi este doar un exemplu. Grigorisin, 47 ani, abia poate vorbi română. Elena Hrenova, membru al parlamentului din partea partidului socialist pro-rus, utilizează limba rusă pentru a dezbate şi pentru a vocifera în parlament.

    Hrenova chiar a refuzat recent să răspundă la o întrebare în limba română. Când reporterul a întrebat care este motivul, aceasta a dat vina pe o slabă înţelegere a limbii. În plus, aceasta a menţionat că ar trebui să se numească limba moldovenească nu limba română.

    Acesta este modul în care o numeau sovieticii atunci când Moscova promova separarea geografică şi lingvistică a Republicii Moldova de România.

    Republica Moldova a făcut parte din România până în 1940, când a fost anexată Uniunii Sovietice, iar limba rusă a devenit limbă oficială.

    În următoarea jumătate de secol, limba română a fost prezervată în satele din Republica Moldova şi a redevenit limba oficială în 1989.

    Încă din anii 90, legile ţării au obligat toţi oficialii publici să utilizeze limba română, inclusib pe membrii poliţiei, armatei şi organele judiciare.