BusinessMagazin

Tag: mobilier

  • Vedetă vreau să devin designer

    Creatori de modă, precum Raf Simons ori cei doi care semnează Badgley Mischka, au lansat fie o colecţie de material pentru tapisat mobila şi pernuţe pentru Kvadrat, fie o colecţie de mobilier la Săptămâna Modei de la New York din februarie. Nu s-au lăsat mai prejos nici alte celebrităţi, cum ar fi Terry Crews, fost jucător profesionist de fotbal american, devenit între timp actor cu roluri în serialul ”Brooklyn Nine-Nine“ ori în seria de filme ”Eroi de sacrificiu“ (”Expendables“), care mai nou şi-a descoperit pasiunea pentru designul de mobilier, realizând pentru casa Bernhardt Design o colecţie ale cărei piese sunt inspirate de Egiptul antic.

    Pe lista de celebrităţi-designeri se înscriu şi Ellen DeGeneres, cu o gamă de piese de mobilier pentru Thomasville şi o colecţie de covoare şi perne pentru Loloi, Brad Pitt, care deja lucrează la o a doua colecţie de mobilă pentru Pollaro, după ce a lansat-o pe prima în 2012, sau Lenny Kravitz, care a creat clanţe de uşi şi mânere pentru dulapuri pentru Rocky Mountain Hardware şi o colecţie de mobilier pentru CB2. Cei care n-au apucat încă să se afirme ca designeri de mobilă şi decoraţiuni, precum rapperul Kanye West, şi-au exprimat dorinţa de a-şi pune imaginaţia la lucru, acesta afirmând că i-ar plăcea o colaborare cu Ikea.

    Tendinţa nu este chiar atât de surprinzătoare, susţine decanul Parsons School of Design din New York, Joel Towers, deoarece graniţele dintre domenii nu mai sunt la fel de clare, astfel încât lumea nu se mai aşteaptă ca persoanele creative să rămână cantonate în aria lor de specializare.

  • Care sunt preferinţele clienţilor care închiriază cele mai scumpe locuinţe de pe piaţă

    Potrivit reprezentanţilor Nordis, alte criterii importante de selecţie a unui apartament premium de închiriat sunt în acest an locul de parcare, vederea de pe terasă, paza blocului şi existenţa unor facilităţi precum sală de fitness, saună, piscină sau grădină interioară în cadrul complexului rezidenţial.

    „Dacă anul trecut criteriul determinant în alegerea unei proprietăţi premium de închiriat era bugetul, anul acesta un impact foarte mare asupra deciziei îl au finisajele şi mobilierul. Cel mai mare succes îl au proprietăţile cu finisaje moderne, de calitate şi mobilier în ton cu tendinţele actuale. Culorile calde, nuanţele deschise sunt preferate de 70% dintre chiriaşi, în detrimentul tonurilor închise.

    De un mare succes în rândul chiriaşilor se bucură proprietăţile personalizate: obiectele de decor, accentele de culoare sau textură, într-o proporţie echilibrată, atrag rapid atenţia chiriaşilor”, declară Florin Poştoacă, managerul departamentului de investiţii din cadrul Nordis.

    Tot mai mulţi chiriaşi au în topul priorităţilor locul de parcare. Mai mult de 80% dintre chiriaşii care sunt dispuşi să plătească lunar o chirie mai mare de 1.000 euro/lună au nevoie de cel puţin un loc de parcare.Din cauza aglomerării urbane, evidentă în ultimii ani, vederea pe care o are proprietatea este un criteriu la fel de important ca şi locul de parcare. O vedere obturată, precum şi vecinătatea clădirilor în construcţie scade mult atractivitatea unei proprietăţi. O terasă generoasă însă atrage imediat atenţia chiriaşilor de lux.

    Aproximativ 50% dintre chiriaşii străini sunt interesaţi de securitatea imobilului. Agenţii de pază, precum şi camerele de supraveghere constituie un avantaj, iar în unele situaţii o condiţie esenţială.  În cazul bugetelor mari, chiriaşii sunt mult mai selectivi, în topul criteriilor de căutare din 2017 fiind: amplasamentul, calitatea imobilului, vederea, finisajele şi dotările sau nivelul de securitate.

    Preferate sunt imobilele aflate în complex rezidenţial, cu pază permanentă, curte interioară, sală de fitness, saună sau piscină. Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă în investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară şi management de proiecte imobiliare, Nordis ­ Administrare, de dezvoltare imobiliară şi administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.

    Nordis are în portofoliu , la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.

     

     

  • Care sunt preferinţele clienţilor care închiriază cele mai scumpe locuinţe de pe piaţă

    Potrivit reprezentanţilor Nordis, alte criterii importante de selecţie a unui apartament premium de închiriat sunt în acest an locul de parcare, vederea de pe terasă, paza blocului şi existenţa unor facilităţi precum sală de fitness, saună, piscină sau grădină interioară în cadrul complexului rezidenţial.

    „Dacă anul trecut criteriul determinant în alegerea unei proprietăţi premium de închiriat era bugetul, anul acesta un impact foarte mare asupra deciziei îl au finisajele şi mobilierul. Cel mai mare succes îl au proprietăţile cu finisaje moderne, de calitate şi mobilier în ton cu tendinţele actuale. Culorile calde, nuanţele deschise sunt preferate de 70% dintre chiriaşi, în detrimentul tonurilor închise.

    De un mare succes în rândul chiriaşilor se bucură proprietăţile personalizate: obiectele de decor, accentele de culoare sau textură, într-o proporţie echilibrată, atrag rapid atenţia chiriaşilor”, declară Florin Poştoacă, managerul departamentului de investiţii din cadrul Nordis.

    Tot mai mulţi chiriaşi au în topul priorităţilor locul de parcare. Mai mult de 80% dintre chiriaşii care sunt dispuşi să plătească lunar o chirie mai mare de 1.000 euro/lună au nevoie de cel puţin un loc de parcare.Din cauza aglomerării urbane, evidentă în ultimii ani, vederea pe care o are proprietatea este un criteriu la fel de important ca şi locul de parcare. O vedere obturată, precum şi vecinătatea clădirilor în construcţie scade mult atractivitatea unei proprietăţi. O terasă generoasă însă atrage imediat atenţia chiriaşilor de lux.

    Aproximativ 50% dintre chiriaşii străini sunt interesaţi de securitatea imobilului. Agenţii de pază, precum şi camerele de supraveghere constituie un avantaj, iar în unele situaţii o condiţie esenţială.  În cazul bugetelor mari, chiriaşii sunt mult mai selectivi, în topul criteriilor de căutare din 2017 fiind: amplasamentul, calitatea imobilului, vederea, finisajele şi dotările sau nivelul de securitate.

    Preferate sunt imobilele aflate în complex rezidenţial, cu pază permanentă, curte interioară, sală de fitness, saună sau piscină. Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă în investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară şi management de proiecte imobiliare, Nordis ­ Administrare, de dezvoltare imobiliară şi administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.

    Nordis are în portofoliu , la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.

     

     

  • Reinventarea băncilor

    Un astfel de proiect, Superbenches, se află în desfăşurare într-o suburbie a Stockholmului, Järfälla, unde s-a apelat la designeri cunoscuţi pe plan internaţional care să se ocupe de băncile din parcul Kyambacken, scrie CNN. 

    Participanţilor la acest proiect li s-a spus să aibă în vedere scopul decorativ al acestui articol de mobilier şi să nu se împiedice de ideea preconcepută cu privire la aspectul unei bănci. Printre propunerile primite se numără o bancă formată dintr-o placă pe două arcuri mari, unele din plasă rigidă de sârmă vopsită violet ce amintesc de mobilierul de grădină ori unele în formă de cilindru sau de linii şerpuite.

  • Cum arată şi cât costă casa proiectată cel mai apreciat arhitect ai Americii – GALERIE FOTO

    Locuinţa are 2.647 de metri pătraţi, trei dormitoare şi se numără printre ultimele proiecte pe care Wright le-a realizat. Cele mai multe dintre piesele de mobilier, proiectate, de asemenea, de marele arhitect sunt incluse în preţul de 1,3 milioane de dolari.  

    Wright a proiectat aproximativ 60 de reşedinţe în ultimii 30 de ani de carieră, începând cu casa lui Jacobs din Wisconsin în 1936. Toate cuplurile care au comandat casele realizate de Wright aveau între 20 şi 30 de ani, inclusiv cei care vând această casă – Paul şi Helen Olfelt,  acum în vârstă de 90 de ani. Olfelts şi cei trei copii ai familiei au preţuit casa în formă de diamant şi au făcut foarte puţine schimbări.  

    În tinereţe, Olfet i-a scris o scrisoare lui Wright, prin care l-a întrebat dacă ar fi dispus la un proiect modest. „Noi ne doream un refugiu faţă de lume, în care puteam să ne bucurăm de natură şi de creativitatea realizată de om în armonie cu natura. Ne doream o casă care prin ea însăşi să ne scoată din monotonie”, povesteşte proprietarul.

  • Cum au reuşit trei antreprenori din Buzău să creeze o afacere foarte profitabilă. „A început mai mult ca o nebunie”

    „A început mai mult ca o nebunie: nu aveam nimic, ne-am propus să deschidem fabrica şi am închiriat un spaţiu undeva într-o localitate de lângă Buzău; acolo, cu bani împrumutaţi, nu foarte mulţi, am început să dotăm un mic atelier de prelucare sticlă – geam”, rememorează Florin Grosu începuturile afacerii Romvitrine în 1995, pe care o dezvoltă în continuare împreună cu asociaţii săi Claudiu Chircu şi Ştefan Coman.

    Dacă iniţial antreprenorii buzoieni se concentrau exclusiv pe producţia de mobilier din sticlă pentru magazine (de unde şi denumirea firmei), de câţiva ani au intrat şi pe nişa producţiei de mobilier premium de bucătării. În prezent, Romvitrine este formată dintr-o unitate de producţie în Buzău (rezultatul unor investiţii de 1,2 milioane de euro în hala de producţie şi utilaje) şi dintr‑un showroom la Bucureşti. Anul trecut, ritmul de vânzare a fost de cinci bucătării pe lună, la o medie de preţuri de 5.000 de euro pe bucătărie. Au ajuns astfel în 2016 la o cifră de afaceri de aproximativ 1,4 milioane de euro. 50 de angajaţi lucrează în prezent pentru compania buzoiană; dintre ei, 30 sunt angajaţi în producţie, iar 20 în proiectare şi showroom. Ţinta pentru anul acesta este ambiţioasă; şi-au propus să crească mai mult decât dublu: „Vrem să ajungem la cel puţin o bucătărie vândută zilnic”, descrie Florin Grosu planurile companiei.

    Anterior dezvoltării firmei, niciunul dintre cei trei asociaţi nu au avut vreun contact nici cu domeniul, nici cu antreprenoriatul: lucrau ca angajaţi, doi dintre ei la o firmă din Buzău care producea filtre de purificare a apei, iar un altul avea două camioane şi lucra ca transportator. Au sesizat însă oportunitatea dezvoltării unei afaceri în domeniu, în contextul în care la vremea respectivă comerţul înflorea, iar businessul cu amenajări de magazine avea cerere. „La momentul respectiv, fiecare întreprinzător îşi deschidea un magazin, îşi încropea nişte rafturi, iar apoi îşi dorea ca magazinul să arate mai bine; noi venisem cu soluţia aceasta de mobilier din sticlă, era o tendinţă în vogă atunci, destul de interesant.” Uitându-se în urmă, Florin Grosu îşi aminteşte cum investiţia iniţială însemna mai ales bani pentru material primă, pe care i-au obţinut datorită unui client: „I-am povestit noi ce putem face, el avea un magazin şi, cu greu, ne-a dat avans ca să putem face lucrarea, astfel că am avut un mic capital de lucru pe comanda respectivă. Am încasat şi am avut şi un adaos cu care am putut să mergem mai departe”.

    Cererea exista, astfel că firma şi-a crescut rulajele în primii doi ani de activitate; în 1997 însă, odată cu liberalizarea valutei, antreprenorii buzoieni s-au confruntat cu prima lor criză. „Marca germană şi dolarul american au crescut de mai mult de două ori într-o noapte, iar preţul geamului, materia primă pe care o foloseam, a crescut atunci de trei ori; era produs în ţară, dar avea preţul în dolari”, îşi aminteşte Florin Grosu unul dintre primele şocuri trăite. Şi‑au revenit treptat, prin participări la târguri; vizite la firme, astfel că „am reuşit să răzbatem în ceea ce priveşte mobilierul comercial”. Reuşiseră să negocieze un contract şi cu cel mai mare retailer de bijuterii de pe piaţa locală, B&B Collection, iar aportul adus de acesta în dezvoltarea companiei a fost consistent.

    În 2009, pentru companie venea cel de al doilea mare şoc: „Odată cu venirea crizei, partea de mobilier de magazine s-a prăbuşit; dacă ne luăm strict după ce s-a întâmplat atunci şi de ce am simţit în momentul acela, ne-am prăbuşit  cu 100%”, îşi aminteşte antreprenorul unul dintre cele mai dificile momente din istoria firmei. Dacă spre finalul lui 2008 funcţionau la capacitate maximă şi chiar nu făceau faţă comenzilor, la sosirea sărbătorilor de iarnă s-a prăbuşit totul. Piaţa imobiliară a picat în octombrie, iar în domeniul mobilierului criza a venit la final de an. „Dacă până atunci lucram la capacitate maximă, la începutul lui 2009 am stat două luni şi jumătate fără nicio comandă; nu făceam nimic; au fost discuţii legate de disponibilizare, oamenii plecau fără să le spunem noi, au simţit ei cum stau lucrurile.”

    Au reluat activitatea, deoarece „clienţii simţeau nevoia să mai deschidă anumite magazine pentru că se iveau locuri libere. Simţeau mallurile că au pierdut doi-trei clienţi şi căutau alţii. Astfel am găsit o mică portiţă şi am găsit câte ceva de lucru în 2009.” Totuşi, reprezentanţii magazinelor negociau foarte mult, iar dacă ei nu se adaptau preţurile cerute, alegeau un alt furnizor; astfel că a fost nevoie să-şi diversifice activitatea. „Banii puteau să vină de la persoane fizice care nu îşi puneau în acel moment problema crizei, chiar era o inconştienţă crasă, nici nu se gândeau că se întâmplă ceva în jurul lor. Câteva firme ştiau asta, băncile începuseră să disponibilizeze; am zis atunci să facem mobilă pentru acasă”, descrie Grosu oportunitatea sesizată la momentul respectiv.

    ul exportului.

  • Cum au reuşit trei tineri din Buzău să creeze o afacere foarte profitabilă. „A început mai mult ca o nebunie”

    „A început mai mult ca o nebunie: nu aveam nimic, ne-am propus să deschidem fabrica şi am închiriat un spaţiu undeva într-o localitate de lângă Buzău; acolo, cu bani împrumutaţi, nu foarte mulţi, am început să dotăm un mic atelier de prelucare sticlă – geam”, rememorează Florin Grosu începuturile afacerii Romvitrine în 1995, pe care o dezvoltă în continuare împreună cu asociaţii săi Claudiu Chircu şi Ştefan Coman.

    Dacă iniţial antreprenorii buzoieni se concentrau exclusiv pe producţia de mobilier din sticlă pentru magazine (de unde şi denumirea firmei), de câţiva ani au intrat şi pe nişa producţiei de mobilier premium de bucătării. În prezent, Romvitrine este formată dintr-o unitate de producţie în Buzău (rezultatul unor investiţii de 1,2 milioane de euro în hala de producţie şi utilaje) şi dintr‑un showroom la Bucureşti. Anul trecut, ritmul de vânzare a fost de cinci bucătării pe lună, la o medie de preţuri de 5.000 de euro pe bucătărie. Au ajuns astfel în 2016 la o cifră de afaceri de aproximativ 1,4 milioane de euro. 50 de angajaţi lucrează în prezent pentru compania buzoiană; dintre ei, 30 sunt angajaţi în producţie, iar 20 în proiectare şi showroom. Ţinta pentru anul acesta este ambiţioasă; şi-au propus să crească mai mult decât dublu: „Vrem să ajungem la cel puţin o bucătărie vândută zilnic”, descrie Florin Grosu planurile companiei.

    Anterior dezvoltării firmei, niciunul dintre cei trei asociaţi nu au avut vreun contact nici cu domeniul, nici cu antreprenoriatul: lucrau ca angajaţi, doi dintre ei la o firmă din Buzău care producea filtre de purificare a apei, iar un altul avea două camioane şi lucra ca transportator. Au sesizat însă oportunitatea dezvoltării unei afaceri în domeniu, în contextul în care la vremea respectivă comerţul înflorea, iar businessul cu amenajări de magazine avea cerere. „La momentul respectiv, fiecare întreprinzător îşi deschidea un magazin, îşi încropea nişte rafturi, iar apoi îşi dorea ca magazinul să arate mai bine; noi venisem cu soluţia aceasta de mobilier din sticlă, era o tendinţă în vogă atunci, destul de interesant.” Uitându-se în urmă, Florin Grosu îşi aminteşte cum investiţia iniţială însemna mai ales bani pentru material primă, pe care i-au obţinut datorită unui client: „I-am povestit noi ce putem face, el avea un magazin şi, cu greu, ne-a dat avans ca să putem face lucrarea, astfel că am avut un mic capital de lucru pe comanda respectivă. Am încasat şi am avut şi un adaos cu care am putut să mergem mai departe”.

    Cererea exista, astfel că firma şi-a crescut rulajele în primii doi ani de activitate; în 1997 însă, odată cu liberalizarea valutei, antreprenorii buzoieni s-au confruntat cu prima lor criză. „Marca germană şi dolarul american au crescut de mai mult de două ori într-o noapte, iar preţul geamului, materia primă pe care o foloseam, a crescut atunci de trei ori; era produs în ţară, dar avea preţul în dolari”, îşi aminteşte Florin Grosu unul dintre primele şocuri trăite. Şi‑au revenit treptat, prin participări la târguri; vizite la firme, astfel că „am reuşit să răzbatem în ceea ce priveşte mobilierul comercial”. Reuşiseră să negocieze un contract şi cu cel mai mare retailer de bijuterii de pe piaţa locală, B&B Collection, iar aportul adus de acesta în dezvoltarea companiei a fost consistent.

    În 2009, pentru companie venea cel de al doilea mare şoc: „Odată cu venirea crizei, partea de mobilier de magazine s-a prăbuşit; dacă ne luăm strict după ce s-a întâmplat atunci şi de ce am simţit în momentul acela, ne-am prăbuşit  cu 100%”, îşi aminteşte antreprenorul unul dintre cele mai dificile momente din istoria firmei. Dacă spre finalul lui 2008 funcţionau la capacitate maximă şi chiar nu făceau faţă comenzilor, la sosirea sărbătorilor de iarnă s-a prăbuşit totul. Piaţa imobiliară a picat în octombrie, iar în domeniul mobilierului criza a venit la final de an. „Dacă până atunci lucram la capacitate maximă, la începutul lui 2009 am stat două luni şi jumătate fără nicio comandă; nu făceam nimic; au fost discuţii legate de disponibilizare, oamenii plecau fără să le spunem noi, au simţit ei cum stau lucrurile.”

    Au reluat activitatea, deoarece „clienţii simţeau nevoia să mai deschidă anumite magazine pentru că se iveau locuri libere. Simţeau mallurile că au pierdut doi-trei clienţi şi căutau alţii. Astfel am găsit o mică portiţă şi am găsit câte ceva de lucru în 2009.” Totuşi, reprezentanţii magazinelor negociau foarte mult, iar dacă ei nu se adaptau preţurile cerute, alegeau un alt furnizor; astfel că a fost nevoie să-şi diversifice activitatea. „Banii puteau să vină de la persoane fizice care nu îşi puneau în acel moment problema crizei, chiar era o inconştienţă crasă, nici nu se gândeau că se întâmplă ceva în jurul lor. Câteva firme ştiau asta, băncile începuseră să disponibilizeze; am zis atunci să facem mobilă pentru acasă”, descrie Grosu oportunitatea sesizată la momentul respectiv.

    ul exportului.

  • Producătorul de mobilă Lem’s a ajuns la afaceri de 76 de milioane de lei în primul trimestru

    Campania de reduceri, soluţiile de finanţare în rate fără dobândă şi noile produse de mobilier care au intrat în portofoliul curent Lemet la sfârşitul lui 2016 şi începutul lui 2017, au stimulat vânzările în această primă parte a anului.

    Românii preferă culorile deschise (cappuccino lucios, bej cubanit, alb lucios) când vine vorba de bucătării, optează pentru culoarea wenge în combinaţie cu cappuccino şi fronturi super lucioase la livinguri, iar la dormitoare preferă liniştea şi atmosfera destinsă pe care o oferă culoarea salcâm ciocolată.

    În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 40.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • A început acum 25 de ani cu câteva piese de mobilier lucrate de mână, iar acum conduce un business de peste 100 de milioane de lei

    Nivelul de afaceri generat anul trecut de Lemet a ajuns la 108 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 (100 de milioane de lei). Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale, reţeaua reunind aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.

    Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    De formaţie inginer, Alexandru Rizea a pornit afacerea în 1991, şi anterior lucrase într-o fabrică de piese turnate; numele firmei – Lemet – este un acronim pentru cuvintele «lemn» şi «metal», adică materialele cu care lucra, încă de la început, antreprenorul prahovean.

  • A început acum 25 de ani cu câteva piese de mobilier lucrate de mână, iar acum conduce un business de peste 100 de milioane de lei

    Nivelul de afaceri generat anul trecut de Lemet a ajuns la 108 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 (100 de milioane de lei). Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale, reţeaua reunind aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.

    Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi. Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    De formaţie inginer, Alexandru Rizea a pornit afacerea în 1991, şi anterior lucrase într-o fabrică de piese turnate; numele firmei – Lemet – este un acronim pentru cuvintele «lemn» şi «metal», adică materialele cu care lucra, încă de la început, antreprenorul prahovean.