BusinessMagazin

Tag: mobila

  • De ce a decis un francez să se mute în România în urmă cu 13 ani şi să dezvolte afaceri aici, în locul Franţei

    Francezul Grégoire Vigroux s-a mutat în România în urmă cu 13 ani, fiind unul dintre fondatorii companiei de call center Telus International Europe (cunoscută anterior sub denumirea de CallPoint), iar de atunci a investit în mai multe businessuri. Cel mai nou este fenix.eco – o platformă online care comercializează smartphone-uri recondiţionate. Urmează însă lansarea a două noi proiecte – o aplicaţie mobilă de carpooling corporate şi un proiect de investiţii în start-up-uri tech.

    „Avem o piaţă dinamică aici, în România. De când sunt business angel, am observat o creştere şi cred că acesta este un efect al UiPath. Daniel Dines a reprezentat un model pentru mulţi antreprenori români. Faptul că el a fost vizionar şi a reuşit să creeze această companie care acum valorează 7 miliarde a dat încredere şi altor români”, a declarat Grégoire Vigroux, antreprenor şi business angel de origine franceză, cu peste 16 businessuri la activ, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a venit prima dată în România în perioada 1991-1994, când tatăl său, Jean-Pierre Vigroux,  a pus bazele biroului local al multinaţionalei PwC (PricewaterhouseCoopers). Apoi, s-a reîntors în 2006, iar în anul următor a înfiinţat compania CallPoint, specializată în furnizarea de servicii de tip call center, care acum se numeşte Telus International Europe şi are peste 5.000 de angajaţi în România şi Bulgaria.

    În paralel el a creat şi alte companii, precum Emova (vândută către Chèque-Déjeuner), Carmedia (vândută către un grup italian de investitori), Norville Barns Investments, Boutix (companie imobiliară). Cel mai recent pariu al antreprenorului este fenix.eco – un start-up local care le pune la dispoziţie românilor o platformă online de unde pot cumpăra smartphone-uri recondiţionate. Vigroux este cofondator al acesteia alături de Adrien Arnoux, un fost manager din cadrul Amazon. Mai exact, fenix.eco cumpără smartphone-uri utilizate circa 12-36 luni pe care le recondiţionează şi le revinde apoi pe piaţa locală. 


    „Noi vindem telefoane care au o vechime de 12-36 luni pe care le recondiţionăm – schimbăm piese, etc. Oferim o experienţă similară ca atunci când cumperi produsul nou – cutie nouă, cabluri noi, căşti noi, la care adaugăm o garanţie de 12 luni”, a explicat Grégoire Vigroux.  Smartphone-urile vândute pefenix.eco sunt cumpărate de pe pieţele scandinave. „Acolo sunt foarte multe persoane care îşi schimbă smartphone-ul frecvent, la 12 luni. Ca atare, avem acces la un stoc de telefoane destul de noi. Le curăţăm de toate datele, le reparăm dacă este cazul, de obicei sunt probleme la baterie şi ecran, iar apoi le vindem”, a precizat cofondatorul fenix.eco.
    În medie, preţurile de vânzare a smartphone-urilor recondiţionate şi vândute de fenix.eco sunt cu 50% mai mici decât cele pentru un produs nou. Mai exact, preţul mediu de vânzare al unui smartphone recondiţionat de fenix.eco este de 330 de euro. „Diferenţa de preţ porneşte de la 30% şi poate ajunge şi până la 70%. Pentru a ajunge la pragul de rentabilitate trebuie să vindem 10 smartphone-uri pe zi. Ideal ar fi să ajungem să vindem însă triplu, circa 1.000 de telefoane pe lună. Noi avem un profit de 15%”, a punctat antreprenorul.
    În prezent, stocul iniţial al fenix.eco numără 1.000 de smartphone-uri de la cei mai mari trei producători din lume – Samsung, Apple şi Huawei. „Noi ne axăm pe modele premium de smartphone. Oamenii din România sunt consumatori inteligenţi – petrec mai mult timp pentru cercetare înainte de a achiziţiona un produs electronic. Noi venim cu un value proposition bun şi nou şi cu avantajul de preţ mic – second-hand. Aşadar credem că există o sanşă mare să avem succes.”


    Businessul fenix.eco se axează în prezent strict pe mediul online, însă ia în considerare să intre şi pe segmentul offline din septembrie anul acesta. „Vorbim cu un operator telecom despre oportunitatea de a avea acces la magazine fizice. Businessul nostru este online, dar pentru a atrage un număr mai mare de consumatori şi pentru a ne diversifica, distribuţia fizică ar fi bună. Acum ne axăm pe partea online, însă peste câteva luni vom lansa şi magazine fizice”, a menţionat el.
    Pentru a porni businessul fenix.eco, Grégoire Vigroux a investit 200.000 euro, iar pentru a extinde afacerea anul viitor şi în Bulgaria, are nevoie de o finanţare de circa 50.000-100.000 euro. Totodată, antreprenorul de origine franceză pregăteşte lansarea a două noi proiecte – Teamway.eco şi LYNX – anul acesta. „Teamway este o aplicaţie mobilă de carpooling corporate. Vom începe cu 4-5 dintre cele mai mari corporaţii din România – angajaţii lor vor avea posibilitatea de a se conecta la aplicaţie pentru a merge la serviciu şi a se întoarce acasă cu maşina, împreună cu alte persoane care au acelaşi traseu”, a explicat el, adăugând că acest tip de business merge foarte bine în SUA şi Europa de Vest. „Noi vom fi primul start-up din România care lansează o aplicaţie mobilă de carpooling corporate.” Ideea lansării Teamway a venit ca răspuns la modalitatea de a reduce poluarea. „În foarte multe cazuri este o singură persoană în maşină. Dacă vrem să reducem traficul şi poluarea în Bucureşti, ar fi mai normal să fie mai mulţi pasageri într-o maşină. Sunt multe persoane care locuiesc în aceeaşi zonă şi merg la aceleaşi sedii. Este mai ieftin pentru oameni aşa.”


    În acelaşi timp, Grégoire Vigroux pregăteşte şi lansarea proiectului LYNX, care reuneşte un grup de 20 de investitori români şi francezi axat pe domeniul tehnologiei. Ca atare, aceştia se vor întâlni o dată la trei luni pentru a asculta pitch-urile a patru start-up-uri locale de tehnologie în urma cărora vor alege proiectele în care vor investi.  Până acum, antreprenorul francez a investit în opt start-up-uri pe plan local, printre care se numără Nod Makerspace, Puzl, Nasekomo, Le Petit Journal, Gault & Millau România şi Bitcoin România.  „Cel mai puţin investesc într-un business 10.000 euro şi cel mai mult 200.000 euro. Depinde de cât de mare este compania şi de ce sumă are nevoie”, a subliniat el.

    Proiect:
    Lung US Diagnosis
    Ce face? Aplicaţie care, folosindu-se de ecografii şi o reţea neuronală, poate depista rapid şi la costuri mai mici cazurile de cancer pulmonar
    Invitat: conf. dr. Romeo Chira, cofondator al Lung Cancer Diagnosis and Monitoring System

    Proiect: SanoPass
    Ce face? Platformă online pentru abonamente medicale
    Finanţări totale atrase: 400.000 euro
    Ţinte 2020: 20.000 de abonaţi şi 1.400 de clinici în reţea
    Invitat: Andrei Vasile, cofondator SanoPass

    Proiect: Synovius
    Ce face? Echipament medical portabil pentru articulaţii controlat prin intermediul unei aplicaţii mobile
    Investiţia iniţială: 1.000 euro
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Neculai Mîndru, cofondator

    Proiect: FutureWorkForce
    Ce face? Implementare roboţi software UiPath
    Necesar de finanţare:
    500.000 euro
    Invitat: Mihaela Moisă, cofondator al Future WorkForce


    Proiect: fenix.eco
    Ce face? Platformă online pentru comercializarea de smartphone-uri recondiţionate
    Investiţie iniţială: 200.000 euro
    Necesar de finanţare: 50.000-100.000 euro
    Invitat: Grégoire Vigroux, cofondator al fenix.eco şi antreprenor în serie

    Proiect: Pill vs. Pill
    Ce face? Platformă online pentru informarea pacienţilor cu privire la contraindicaţiile medicamentelor 
    Invitat: Ina Beleuţă, fondator Pill vs. Pill 

  • Asamblaţi acasă!

    O asemenea idee a avut-o studioul japonez de design Nendo, care a creat pentru platforma online de accesorii Up To You Anthology o colecţie de genţi de damă din piele care necesită asamblare de către cliente. Genţile din colecţia Mai sunt livrate sub forma unor coli de piele, utilizatoarele trebuind să le plieze şi să unească părţile cu ajutorul unor nituri în locuri marcate pe produsele respective. Genţile Mai sunt de diverse forme şi culori, iar soluţia de asamblare la client a permis platformei pe care sunt disponibile să simplifice procesul de fabricaţie şi să scadă costurile de depozitare şi livrare. 

  • Germania lasează un nou instrument de luptă împotriva pandemiei. Ce soluţie au găsit pentru monitorizarea oamenilor care au contactat virusul

    Agenţia federală pentru Sănătate din Germania a lansat o aplicaţie mobilă pentru combaterea coronavirusului care se conectează la brăţări de fitness şi smartwatch-uri şi monitorizează simptomele infecţiei cu COVID-19, printr-o metodă care ţine seturile de date anonimizate, potrivit FT.

    Aplicaţia le cere utilizatorilor permisiunea de a accesa locaţia aproximativă şi datele care ţin de puls, somn şi nivel de activitate – întrucât acestea suferă modificări semnificative când intervin afecţiuni respiratorii.

    Institutul Robert Koch a dezvoltat aplicaţai, împreună cu startup-ul berlinez Thryve.

    „Dacă numărul pacienţilor simptomatici poate fi depistat la o scară destul de mare, ne-ar putea ajuta să înţelegem mai devreme diemnsiunea infecţiei, răspândirea acesteia şi efectele măsurilor impuse pentru a limita pandemia”, a spus profesorul Lothar Wieler, preşedinte al Institutului Robert Koch.

    Numărul de cazuri confirmate în Germania a trecut de nivelul de 100.000, iar dintre aceştia, peste 36.000 de oameni s-au vindecat, iar 1.810 au decedat.

     

  • Comerţul nealimentar, între agonie şi extaz în timpul pandemiei. Comportamentul de consum, evoluţia vânzărilor şi măsurile luate de companii diferă de la un segment la altul al pieţei

    ♦ Comerţul alimentar este unul dintre puţinele sectoarele din economie care continuă să funcţioneze în prezent cu motoarele turate şi cu toate uşile magazinelor deschise, dat fiind că supermarketurile, hipermarketurile şi toate celelalte unităţi de profil vând bunuri de strictă necesitate chiar şi în timp de pandemie ♦ Când vine vorba de mobilă, carte, modă sau cosmetice, situaţia stă diferit, motiv pentru care multe magazine au tras obloanele după ce vânzările au scăzut şi cu 90% ♦ Farmaciile şi drogheriile sunt printre puţinele segmente ale pieţei de comerţ nonalimentar unde încă există creşteri de vânzări, în special pe anumite produse, încrederea consumatorilor în acest canal, teama de boală şi de a nu rămâne fără medicamente determinându-i pe unii consumatori să facă provizii ♦ În sectorul de electro-IT evoluţia diferă în funcţie de segmentele de produs, vânzările de laptopuri şi maşini de făcut pâine cresc, pe când cele de frigidere şi maşini de spălat scad ♦ Bricolajul este, poate, domeniul unde părerile sunt foarte diferite, unii retaileri alegând să ţină magazinele fizice deschise în pofida pandemiei, în timp ce alţii au optat pentru o pauză a activităţii din offline ♦ Benzinăriile sunt în continuare deschise în România, deşi numărul de maşini de pe străzi a scăzut puternic odată cu limitarea mobilităţii oamenilor de către autorităţi. Spre comparaţie, în Italia staţiile de carburant au fost închise ca o măsură de a limita răspândirea virusului.

     

    Bricolaj şi mobilă

    ►Mobexpert, Jysk şi Ikea sunt doar câteva dintre marile nume din industria mobilei care au decis să închidă temporar magazinele în această perioadă. Industria mobilei în ansamblul său – atât producţia, cât şi retailul – este afectată puternic dat fiind că de regulă achiziiţiile de astfel de produse sunt văzute mai degrabă ca investiţii, şi nu ca shopping de impuls. „Cred că industria mobilei este la fel de afectată de această criză ca sectorul turismului. Nu există un antidot cunoscut pentru lipsa de interes a clientului“, spunea recent Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

    ►Pe piaţa de bricolaj, Leroy Merlin – unul dintre cei mai mari jucători din domeniu – este singurul care a decis închiderea magazinelor fizice. Francezii au 17 unităţi offline în România. Şi în Franţa, compania a decis închiderea magazinelor în acelaşi context, acestea fiind ulterior redeschise, după câteva zile. „Rămânem în continuare la dispoziţia clienţilor prin serviciile noastre rezervă&ridică şi prin comerţul online şi ne vom focusa pe listarea cât mai multor produse în cadrul site-ului“, spunea Frédéric Lamy, CEO al Leroy Merlin.

    ►Alţi jucători au păstrat magazinele deschise, însă au redus programul, cum este cazul britanicilor de la Kingfisher care au reţeaua Brico Dépot. „Am invitat clienţii să utilizeze serviciile de rezervare online, în locul vizitelor în magazine.  Pentru situaţiile în care clienţii au nevoie să intre în magazinele noastre, am adaptat orarul şi rotim echipele de lucru“, spun reprezentanţii companiei.

    ►Astfel, magazinele online ale retailerilor de bricolaj par a fi pariul „câştigător“ în pandemie. Unităţile fizice – cele mai multe dintre ele – rămân deschise, dar clienţii sunt încurajaţi să comande pe internet.

    ►Spre deosebire de piaţa de mobilă, în bricolaj achiziţiile continuă în această perioadă în care românii stau acasă şi aleg să mai lucreze în casă sau în jurul casei la proiecte de amenajări şi reparaţii pe care altfel le-ar fi amânat. Este vorba însă de proiecte mai mici, nu neapărat de amenajări complexe şi costisitoare.

     

    Modă

    ►Retailul de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România este concentrat în mallurile, centrele comerciale şi parcurile de retail din România dat fiind că 99% din shopping se face în aceste structuri. Comerţul stradal de profil este o raritate.

    ►În contextul pandemiei actuale, jucătorii din domeniu au cerut închiderea mallurilor încă de dinainte ca autorităţile să ia măsuri, invocând faptul că vânzările au scăzut dramatic, până la 90%. „În martie 2009, acum fix 11 ani, aveam cea mai proastă lună din istoria firmei noastre, cu scăderi de 45%. De săptămâna trecută (din prima parte a lunii martie – n.red.) declinul a fost progresiv şi a ajuns la 90% versus aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai exact, vânzările tind vertiginos spre zero“, spunea Filip Schwartz, fondatorul şi cel care conduce businessul Otter Distribution înainte de închiderea mallurilor. Scăderi similare anunţau şi alţi retaileri precum Bata sau Benvenuti.

    ►Chiar şi marile nume internaţionale au închis temporar operaţiunile fizice. Retailerul suedez de modă H&M a închis momentant toate cele aproape 60 de magazine pe care le avea în România sub mărcile H&M şi COS. Ambele branduri au însă operaţiuni online sau urmează să aibă  pe piaţa locală.

    ►După închiderea magazinelor fizice unii jucători din moda locală – fie nume româneşti, fie străine – şi-au păstrat operaţiunile online (acolo unde acestea existau), însă vânzările sunt mici dat fiind că apetitul de shopping e scăzut într-o perioadă în care cei mai mulţi stau acasă. În plus, comportamentul de consum s-a schimbat în această perioadă, cumpărătorii devenind mai pragmatici şi achiziţionând doar produse de strictă necesitate.

     

    Electro-IT

    ►Piaţa de electro-IT ar putea pierde între 500 mil. euro şi 1,5 mld. euro din cauza pandemiei. Românii au cheltuit anul trecut 3,5 mld. euro pe frigidere, televizoare sau aspiratore, ceea ce înseamnă că în medie, fiecare consumator a plătit 180 de euro în 2019 pe astfel de produse. Suma este de aproape două ori mai mică decât în Cehia şi de patru ori sub nivelul din Germania. Pentru 2020, din cauza pandemiei, jucătorii din piaţă estimează un declin al vânzărilor ce porneşte de la 12-15% şi urcă spre 30-50%.

    ►Din cauza pandemiei au crescut comenzile online, însă au scăzut traficul şi vânzarea în magazinele fizice. Deşi creşterile din online ajung la 50-60%, ele sunt insuficiente pentru a acoperi golul din offline dat fiind că acesta era canalul majoritar în business.

    ►Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul pieţei de electro-IT, spune că magazinele de profil trebuie să rămână deschise, deoarece vând produse de strictă necesitate. Atât Altex, cât şi Flanco – jucătorii mari specializaţi – au închis doar o parte din magazine, cele stradale fiind în continuare operaţionale spre exemplu.

    ►Retailerul de electro-IT Flanco anunţă evoluţii contradictorii ale vânzărilor în funcţie de tipul produselor, mai exact creşte cererea de laptopuri sau maşini de făcut pâine, dar scade pentru frigidere şi maşini de spălat.

     

    Retail farma şi drogherii

    ►Reţeaua de farmacii Catena, cel mai mare retailer farmaceutic, cu 800 de farmacii la nivel naţional, a anunţat încă de la jumătatea lunii martie, când autorităţile au luat primele măsuri în contextul pandemiei actuale, că fluxul de pacienţi este mărit. Pacienţii au mers în farmacii pentru a cumpăra substanţe de dezinfectare, dar şi medicamente pentru răceală şi gripă.

    ►Farmaciile au fost şi rămân un canal de vânzare în care consumatorii au încredere. Mai mult, pentru pacienţii cu probleme cronice mersul la farmacii este o nevoie. Totodată, spre deosebire de alte segmente din piaţa de comeţ, în domeniul farma online-ul este limitat. Astfel, farmaciile, la fel ca magazinele alimentare, rămân deschise.

    ►„Eu activez în trei sectoare de activitate şi la fiecare dintre ele trebuie să facem eforturi dublate faţă de ce făceam înainte. La producţia şi distribuţia şi retailul de medicamente, activitatea în ultimele zile s-a dublat şi ne-am străduit să avem o continuitate în aprovizionare şi personalul să fie pregătit fizic şi psihic de momentele acestea de solicitare maximă“, a spus recent Mihai Miron, director general al grupului farmaceutic Ropharma, care controlează şi spitalul Sf. Constantin din Braşov şi deţine o fabrică ce produce lactate.

    ►Retailerul dm drogerie markt, activ după cum îi spune şi numele pe segmentul de drogherii, a închis doar circa 10% dintre cele aproape 110 unităţi din România, este vorba de magazinele din unele malluri locale. Există însă în continuare centre comerciale unde aceste drogherii funcţionează. Unităţile stradale sunt de asemenea deschise. Reţeaua vinde bunuri de îngrijire a locuinţei şi de îngrijire personală, precum şi o serie de vitamine şi suplimente, produse căutate în prezent de cumpărători.

  • Dan Şucu, proprietarul Mobexpert: Industria mobilei este la fel de afectată ca şi cea a turismului. Când vom redeschide magazinele vom avea vânzări la jumătate

    Grupul Mobexpert are un total de 30 de magazine şi opt fabrici, afaceri de peste 200 de milioane de euro anual şi circa 2.300 de angajaţi l „Fără doar şi poate anul acesta este mult mai dificil faţă de 2009.“

    Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, unul din­tre cele mai mari gru­puri din industria mo­bilei, spune că sectorul de mobilă şi decoraţiuni este la fel de afectat ca cel al turismului de criza generată de coronavirus şi crede că anul acesta va fi mai dificil decât criza din 2009.

    „Fără doar şi poate anul acesta este mult mai dificil faţă de 2009. Sunt asemănări în sensul că ne vom trezi cu toţii cu scăderi de afaceri, însă atunci scăderile au venit treptat. (…) Noi discutăm acum de lipsa de apetit a con­su­matorilor de a merge în magazine, dar ne vom confrunta cu lipsa de apetit a consumatorilor de se întâlni faţă în faţă cu un consilier în amenajări inte­rioare de exemplu“, spus Dan Şucu la emisiunea ZF 15 minute cu un antre­prenor.

    Mobexpert a fost primul grup din sectorul mobilei care a decis închi­de­rea activităţii până la terminarea stării de urgenţă. Ulterior, au închis magazinele şi IKEA, JYSK sau Casa Rusu, ceea ce afectează toată industria mobilei. Doar producţia de mobilă depăşeşte 2 miliarde de euro anual.

    „Cred că industria mobilei este la fel de afectată de această criză ca sectorul  turismului. Dar vor mai urma şi alte industrii. Nu există un antidot cunoscut la lipsa de interes a clientului. Noi suntem în piaţă pentru clienţi. În clipa în care clientul este puţin sau deloc interesat de produsul tău sunt foarte puţine variante prin care să te protejezi“, a declarat Dan Şucu, care adaugă că problema este cu atât mai accentuată cu cât nu doar pe plan local nu pot funcţiona magazinele, ci şi alte ţări din Europa, unde mare parte din produsele locale ajung şi care ar fi putut fi şi o alternativă pentru alte companii.

    „Toţi din industrie suntem inte­resaţi în primul rând de supra­vie­ţuire în condiţiile în care veniturile sunt zero, după care ne pregătim de cum va arăta lumea în clipa în care vom redeschide magazinele. Şi nu va arăta prea bine. În clipa în care vom re­deschide magazinele ne vom întâlni cu vânzări la jumătate faţă de cele pe care le-am avut cu un an înainte“, apre­ciază Dan Şucu, care conduce un grup cu afaceri de peste 200 de mi­lioane de euro.

    În prezent, Mobexpert are o reţea de 30 de magazine, dintre care 12 mari (de peste 5.000 mp) şi opt fabrici. În total, în grup lucrează 2.300 de an­gajaţi, dintre care circa 800 în fabrici.

    „Vom asista la o criză cât se poate de evidentă, la falimente nu doar de afaceri mici, ci şi de businessuri mari. Fiecare aveam bugete în creştere, aveam planuri de investiţii, acum toate planurile sunt regândite în totalitate.“, a mai spus antreprenorul, care consi­deră că cea mai lovită categorie  de această criză vor fi clienţii cu venituri medii şi puţin peste medie.

  • Bringo, aplicaţia mobilă pentru livrat cumpărături controlată de Carrefour: Am adus încă 100 de oameni în echipă, mai mulţi se adăugă zilele următoare. Restricţii la greutatea şi numărul de produse comandate

    Bringo Magazin, compania din spatele aplicaţiei mobile Bringo, care le permite utilizatorilor să comande produse din magazine precum Carrefour sau Animax, care sunt apoi livrate la adresa indicată de curieri specializaţi, în schimbul unei taxe, a recrutat 100 de membri noi în echipă pentru a face faţă exploziei cererii generate de criza coronavirus, care obligă oamenii să evite ieşitul din casă şi care apelează masiv în acest context la comenzile prin internet.

    “Pentru a face faţă comenzilor, săptămâna trecută am început să recrutăm cât mai mulţi livratori. În acest moment avem 100 de noi membri, urmând ca mai mulţi să se alăture în zilele următoare”, conform mesajului reprezentanţilor Bringo Magazin, compania din spatele aplicaţiei mobile. Pachetul majoritar de acţiuni al companiei este controlat de grupul francez Carrefour.

    Compania se confruntă însă şi cu decizia luată de unii livratori de a nu mai ieşi pe teren în această perioadă. “Le respectăm decizia”, afirmă reprezentanţii Bringo.

    Compania a introdus şi noi restricţii în ceea ce priveşte greutatea şi numărul de produse comandate.
    Planul Carrefour era ca la finele anului 2019 aplicaţia să fie disponibilă în 36 de oraşe.
     

     

  • Uber pentru servicii în casă

    „La ora actuală avem 1.698 de feexeri în aplicaţie şi peste 20.000 de descărcări ale acesteia. Noi am lansat acum aproape două luni aplicaţia, suntem la început. Este o construcţie continuă pentru că este ceva viu – am plecat cu un produs şi deja am trecut prin două trei variante în ultimele şase luni. Credem că oraşe precum Bucureşti şi cele mari din ţară au un potenţial pe care noi l-am dimensionat destul de mare în această piaţă care va fi ocupată de o tehnologie similară pe termen lung”, a declarat Eusediu Margasoiu, CEO şi cofondator al Feexers, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Deşi aplicaţia mobilă a fost lansată recent, ideea proiectului s-a conturat în urmă cu circa doi ani, timp în care echipa fondatoare a Feexers a găsit aproape 7.000 de specialişti în Bucureşti. „A fost o muncă de vreo doi ani de zile undeva sub nivelul mării ca să scoatem la suprafaţă aceşti specialişti”, a punctat el.
    Cum a pornit însă proiectul Feexers? „Am vrut să dezvoltăm o aplicaţie gen Uber pentru servicii în casă. Am crezut că reinventăm roata. Într-o săptămână am aflat că există multe roţi în lume, în special în SUA. Dar asta nu ne-a oprit, ci ne-a motivat, ne-am inspirat de acolo şi am început să croim acest proiect cu resurse proprii. Până anul trecut, când ne-am dat seama că avem nevoie de gaz pe foc ca să ardă bine proiectul şi aşa am apelat la investitori, la diferiţi vectori de investiţii”, a relatat Margasoiu.
    Compania din spatele Feexers a primit anul trecut o finanţare de 0,5 milioane de euro de la fondul de investiţii Gapminder, Andrei Pitiş, Roca X şi de la fondatorii Secom. Gapminder a ajuns astfel la o participaţie de peste 7% din companie, în timp ce fondatorii au păstrat o cotă de 63% din firmă. Tranzacţia din 2019 a avut loc sub forma unei majorări de capital de 45.300 lei, cu o primă de emisiune de 0,5 milioane de euro euro (2,37 mil. lei), dintre care 0,2 milioane de euro au reprezentat contribuţia Gapminder, conform datelor din Monitorul Oficial. Fondul Roca X şi Lucia Costea au contribuit cu câte aproximativ 0,14 mil. euro. Andrei Pitiş a adus de asemenea aproximativ 30.000 de euro. Fondatorii Feexers au gândit de la început proiectul la nivel global, planul fiind să se extindă pe minimum 10 pieţe din regiune în următorii 5 ani. „Noi am studiat, am făcut focus grupuri şi în afara ţării şi am gândit aplicaţia global plecând de la «naming». Am avut vreo 24 de variante de nume, am testat, am făcut cercetare, am făcut poziţionare, segmentare, tot ce trebuie. Noi gândim aplicaţia mare – vrem ca în cinci ani să fim prezenţi în 10-15 ţări din Europa Centrală şi de Est“, a menţionat Margasoiu.
    Pentru a-şi atinge ţinta de extindere în afara României, start-up-ul are în continuare nevoie de finanţare. De asemenea, Feexers va mai adăuga pe parcurs şi alte servicii. „Ne-am gândit la casă din toate punctele de vedere, dar, evident, nu poţi să demarezi un asemenea proiect cu 200 de servicii. Am plecat cu cele care au o anumită frecvenţă şi penetrare în piaţă. Şi aici vorbim de instalatori, de electricieni, vorbim de amenajări interioare şi ca să punem puţină sare şi puţin piper am introdus o categorie oarecum perpendiculară – beauty, sau personal care”, a precizat el.
    În prezent, în domeniul transportului din România există o serie de soluţii de mobilitate precum Uber, Bolt, Yango, Clever / Free Now, GetPony, Lime, Wolf, Flow, Spark sau CityLink. De asemenea, pe piaţa de comenzi online de mâncare sunt active diverse servicii cum ar fi Uber Eats, Takeaway, Glovo, Foodpanda sau Bringo.
    „Este «sânge» mult acolo şi am realizat că există un teritoriu – casa – care este liber la ora actuală chiar dacă există foarte multe platforme web, dar nicio aplicaţie mobilă. Şi ne-am întrebat de ce se întâmplă acest lucru şi am aflat în timp: fiindcă nu este uşor, este greu, este o aplicaţie destul de operaţională, asimetrică, în care poţi să ai puţini profesionişti într-o parte şi foarte mulţi oameni cu nevoi cu o frecvenţă mai mică de utilizare şi pe care ia timp să o construieşti. Într-o piaţă dominată eminamente de culoarea neagră noi vrem să venim cu bidineaua şi să o «albim».” 

    Proiect: DigitalBricks
    Ce face? Soluţie software pentru automatizarea procesului de monitorizare a facturilor dintr-o companie
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitat: Vlad Brătăşanu, fondator Digital Bricks

    Proiect: XVision
    Ce face? Aplicaţie software pentru analiza şi interpretarea automatizată a radiografiilor
    Finanţare totală primită: 100.000 euro
    Necesar de finanţare: 300.000 euro
    Invitat: Ştefan Iarca, cofondator XVision

    Proiect: AntiFragile
    Ce face? Sistem de etichete inteligente pentru monitorizarea coletelor de la distanţă
    Investiţia iniţială: circa 5.000 euro
    Necesar de finanţare: min. 50.000 euro
    Invitat: Andrei Ene, fondator AntiFragile

    Proiect: BIT Benefit
    Ce face? Platformă online de cursuri extra-şcolare dedicată copiilor angajaţilor unei organizaţii
    Investiţia iniţială: 120.000 euro
    Venituri generate până acum: 60.000 euro
    Invitat: Vlad Dobre, cofondator BIT Benefit

    Proiect: SymphoPay
    Ce face? Platformă de integrare a plăţilor la terminalele de plată cu cardul (POS) de la comercianţi
    Finanţare totală primită: 1,3 milioane euro
    Invitat: Daniel Nicolescu, CEO şi cofondator Symphopay

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • (P) Thagora pregăteşte evenimentul primăverii pentru industria mobilei şi interioarelor auto

    Thagora, furnizor de tehnologie pentru industria de tăiere a pielii, organizează primăvara această un eveniment cheie dedicat profesioniştilor români din industria mobilei şi a interioarelor auto, la care vor participa speakeri experimentaţi din Italia, Austria şi România.

    Digitalizare şi Automatizare în Automotive şi Mobilă (DAAM) este numele conferinţei care va avea loc in septembrie, într-o locaţie deosebită la SunGarden Golf & Spa Resort din Cluj.

    Vă puteţi înscrie aici, numărul de locuri fiind limitat.

     

    Cui i se adresează

    Evenimentul este util şi informativ pentru managerii de fabrici, inginerii de proces, experţii în tehnologie, reprezentanţii asociaţiilor profesionale de profil. În plus, este o ocazie excelentă de a face networking şi a sta de vorbă cu oamenii din comunitatea industriilor care lucrează cu piele, participanţii având posibilitatea de a discuta cu speakerii, cere sfaturi sau face schimb de idei într-o atmosferă relaxantă şi un cadru distins.

     

    Temele prezentate

    Un scop esenţial urmărit de organizatori este discutarea unor subiecte de actualitate, care au un impact real asupra organizaţiilor dar şi asupra noului context socio-economic, odată cu schimbările provocate de a patra revoluţie industrială.

    În plus, provocările cu care se confruntă companiile din România, care lucrează cu piele naturală, sunt multiple. De exemplu, presiunile mari pentru reducerea costurilor de producţie. Sau competiţia crescută pe piaţă, pe măsură ce diverse companii devin mai competitive ca urmare a investiţiilor făcute în retehnologizare şi creşterea eficienţei.

    Aşadar, subiectele de discuţie alese pentru această conferinţă urmăresc adresarea acestor probleme, oferind soluţii şi variante aplicabile pentru depăşirea lor.

    Printre temele abordate enumerăm:

    • Planificarea producţiei;
    • Provocări tehnice şi context economic pentru producătorii de mobilă şi interioare auto din România;
    • Modernizarea procesului de tăiere a pieii naturale prin software, automatizare şi noi echipamente.

    Pentru mai multe detalii privind programul pe ambele zile ale conferinţei, accesaţi pagina oficială a evenimentului.

     

    De ce Thagora organizează DAAM?

    Acum trei ani de zile, o fabrică de mobilă din Deva a făcut o schimbare majoră de furnizori. A înlocuit furnizorul german de tehnologie de tăiere a pielii cu Thagora, soluţie dezvoltată de o companie românească din Iaşi. Au realizat că soluţia Thagora este mai eficientă, utilizează o tehnologie mai avansată şi productivitatea este semnificativ mai mare.

    Prezenţa la eveniment vă va da ocazia să aflaţi mai multe detalii despre această poveste şi să cunoaşteţi echipa Thagora, alături de clienţii lor şi de comunitatea din cele două industrii.

    Calitatea serviciilor şi pachetul software performant au făcut din Thagora o autoritate pe plan mondial, ei lucrând cu lideri internaţionali, precum Natuzzi, Wollsdorf Leather, ROM AG sau Rolf Benz.

     

     

  • Retailerul de mobilă JYSK deschide magazin în Carei, Satu Mare, şi ajunge la 80 de unităţi în România

    JYSK România, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilă, decoraţiuni şi textile, cu afaceri de peste 100 mil. euro în România, va deschide joi, 14 noiembrie, un nou magazin, în municipiul Carei, judeţul Satu Mare, ajungând astfel la 80 de unităţi pe piaţa locală. JYSK Carei are o suprafaţă totală de 1.200 mp. 

    ’’Joi, 14 noiembrie, este o zi importantă pentru noi: este prima zi a campaniei de Black Friday, care se va desfăşura în magazinele din toată ţara, şi totodată ziua în care ajungem la frumoasa cifră de 80 de magazine în România’’, a declarat Iraida Paiuc, Marketing Manager JYSK România.

    JYSK a intrat pe piaţa din România în 2007, odată cu inaugurarea primului magazin la Oradea. Reţeaua numără în prezent 79 de magazine, în oraşe precum Bucureşti, Arad, Baia Mare, Craiova, Târgovişte, Constanţa, Cluj-Napoca, Deva, Galaţi, Râmnicu Sărat, Oneşti, Sfântu Gheorghe, Oradea, Piteşti, Mediaş, Satu Mare, Vaslui, Suceava, Vălenii de Munte, Târgu-Mureş, Timişoara, Alexandria, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgu Jiu, Bacău, Botoşani, Focşani, Medgidia, Giurgiu, Piatra Neamţ, Roman, Curtea de Argeş, Bistriţa, Hunedoara, Balş şi Zalău.

    JYSK este unul dintre cei mai importantţi retaileri de mobilă şi decoraţiuni interioare din Europa, cu afaceri anuale de peste 4 miliarde de euro. Grupul desfăşoară operaţiuni în 52 de ţări şi numără un total peste 23.000 de angajaţi şi peste 2.800 de magazine. Compania a fost fondată de danezul Lars Larsen, primul magazin fiind inaugurat pe data de 2 aprilie 1979 în oraşul Aarhus, al doilea cel mai mare din Danemarca. Cinci ani mai târziu, compania s-a extins dincolo de graniţele ţării odată cu deschiderea unui magazin în Germania. Miliardarul danez a murit anul acesta la vârsta de 71 de ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Ce poate să facă un scaun de 20.000 de euro

    Din colaborarea cu designerul industrial Ron Arad a apărut un scaun de sufragerie, denumit AKO, inspirat de un produs din oferta retailerului. AKO arată la interior ca un scaun obişnuit, protejat însă pe trei părţi de o învelitoare din oţel inoxidabil şi cupru, care-şi schimbă nuanţa de culoare în funcţie de cum cade lumina. Scaunul, care marchează cea de a douăzecea aniversare a retailerului, a fost produs într-o serie limitată de 10 bucăţi, colecţionarii trebuind să se despartă de circa 20.000 de euro pentru a achiziţiona unul, conform The Telegraph.