BusinessMagazin

Tag: ministerul sanatatii

  • Aşteptarea a luat sfârşit. Ghidul cu măsuri pentru începerea şcolii a fost publicat de Ministerul Sănătăţii

    Elevii vor putea intra în şcoală doar cu declaraţia pe propria răspundere completată de către părinţi. Copilul nu trebuie să fi prezentat simptome specifice COVID-19, nu a fost diagnosticat cu această boală şi nici nu a venit în contact cu o persoană testată pozitiv în cele 14 zile anterioare începerii şcolii.

    Cursurile vor începe la ore diferite, pentru a se evita aglomerările. Elevii vor fi supravegheaţi atent de către profesori şi vor fi instruiţi să interacţioneze cât mai puţin între ei. Aceştia nu vor avea voie nici să se mute din bănci sau să schimbe sălile de clasă pe parcursul zilei.

    Aici puteţi consulta ghidul pentru începerea şcolii:

     

     

  • Anomalie instituţională: oamenii vin la spital cu sutele să fie consultaţi şi nu se fac programări, dar la terase trebuie programare şi rezervare

    ♦ Pacienţii care ajung la spitalele de stat non-covid sunt înghesuiţi în curtea spitalului până trec prin triajul spitalului pentru a fi preluaţi ♦ „Nu există un sistem de programare, se fac pe agende, nimeni nu corelează programările cu capacitatea“, spune Vasile Barbu, reprezentant al Asociaţiei de Pacienţi ♦ „Avem serviciu de programări şi pacienţii sunt de la ora 7 în faţa spitalului. De aici încolo aşa va arăta sănătatea. Nu am soluţii la ora aceasta“, spune Lelia Croitoru, director medical al Spitalului Judeţean Vaslui.

    Criza sanitară după răspân­direa coronavirusului a scos la iveală încă un aspect care nu funcţio­nează în sistemul de sănătate de stat – programările din spitale, care acum, în contextul riscului unor focare de virus în zonele aglomerate, ar putea reduce presiunea pe spitale şi medici.

    „Am avut sesizări pentru  Spitalele Floreasca şi Universitar în care cei care veneau erau programaţi dimineaţa la ora 8. Nu există acele programări. Ţine de managementul fiecărei unităţi care trebuie să facă programări. O să urmăresc zilele următoare ce se va întâmpla. Ţine de management. Soluţia e ca fiecare management al unităţii medicale să fie făcut de un manager adevărat. În măsura în care sunt în coordonarea Ministerului Sănătăţii putem lua aceste măsuri. Aştept o legislaţie în care putem modifica acest lucru“, a spus Nelu Tătaru pentru ZF.

    În mediul privat pacienţii nu merg fără programare, dar în sistemul de stat s-a continuat această practică, iar pacienţii continuă să aştepte să fie preluaţi de medici şi câteva ore.

    În acelaşi timp autorităţile, prin structurile de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, sfătuiesc cetăţenii să respecte regulile de distanţare socială când numărul de cazuri de coronavirus creşte, deşi în curtea proprie – în spitalele de stat, această posibilitate a distanţării nu există.

    Totodată, la terasele restaurantelor care primesc clienţi după măsurile de relaxare nu se poate merge decât cu rezervare făcută din timp, la fel cum se întâmplă şi la cabinetele de sto­matologie – o piaţă majoritar privată, la saloanele de înfrumuseţare.

    „Nu există un sistem de pro­gramare, se fac pe agende, nimeni nu corelează programările cu capacitatea. Spitalele acum au nevoie de o altă structură, care face să diminueze numărul de paturi şi atunci trebuie să corelezi noua capacitate cu progra­mările, cu numărul de pacienţi pe zi. Sunt importante şi numărul de zile de spitalizare pentru fiecare pacient în parte care este în dinamică, mai ales după ce s-au acumulat foarte multe complicaţii ale bolilor după lunile de întârziere“, a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

    El a menţionat că pacienţii nu au avut unde să meargă pentru problemele lor, spitalele primind în perioada stării de urgenţă doar cazurile grave, iar timpul de aşteptare creşte.

    „Probabilitatea să vină la un spital un pacient contaminat este mult mai mare decât cea în care merge la restaurant, la o pensiune sau alte zone în care oamenii se aglo­merează“, a mai precizat Vasile Barbu.

     

    Fără nicio soluţie

    Jurnaliştii de la Adevărul au prezentat o imagine care arată zeci de pacienţi aflaţi ieri, 10 iunie, în curtea Spitalului Judeţean Vaslui, pentru inter­nare.

    Contactată de Ziarul Financiar, Lelia Croitoru, directorul medical al spitalului, a spus că există sistem de programare, însă pacienţii nu îl respectă.

    „Toţi pacienţii în această perioadă trebuie să treacă printr-un punct epidemiologic. Urgenţele trec printr-un punct, cei cu bilete de trimitere pentru că se fac şi internări în limita locurilor disponibile pentru pacienţii cronici prin alt loc. Noi gestionăm urgenţele din tot judeţul. Oamenii vin cu bilet de trimitere de la medical de familie, nu trec prin ambulatoriu. Mai mult decât să iau un registrator de la biroul de internări şi să-l duc în punctul epidemiologic, nu am avut altă soluţie. Aşa probabil că va fi şi de aici încolo. Avem serviciu de programări şi pacienţii sunt de la ora 7 în faţa spitalului“, a spus Lelia Croitoru.

    Ea a precizat că pacienţii vin din mediul rural, depind de mijloacele de transport în comun, iar acest lucru îi face să aglo­mereze curtea spita­lului încă de la primele ore ale dimineţii.

    „Acum e bine că nu plouă. Nu am soluţii la ora aceasta, altele decât le-am găsit până acum. Nu avem decât doi registratori la biroul de internări, alţi oameni să iau din serviciul de urgenţă să duc acolo nu am. Pe secţii de abia reuşim să acoperim graficele de lucru. Să vedem ce o să decidă guvernul mai departe. Ar fi de dorit ca medicul de familie să facă progra­marea pacientului în amb­ulatoriul de specialitate, să-i comunice pacientului când e programat, la ce oră“, a mai spus Lelia Croitoru.

  • ​Ministerul Sănătăţii include noi categorii de pacienţi care pot fi testaţi pentru coronavirus

    Ministerul Sănătăţii anunţă că, în contextul în care România a trecut într-o altă fază epidemiologică, include în priorităţile de testare pentru a depista infecţia cu noul coronavirus şi alte categorii de pacienţi, în special cei cu boli grave, care urmează să facă transplant, fac chimioterapie.

    Propunerea a venit din partea specialiştilor din cadrul Comisiei pentru managementul COVID 19 din Ministerul Sănătăţii, fiind aprobată de ministrul de resort, Nelu Tătaru.

    “Până în acest moment am luat o serie de măsuri restrictive cu scopul de a limita transmiterea infecţiei şi de a reduce numărul de forme severe şi decese. Sunt măsuri pe care le menţinem în continuare,  mă refer aici la distanţare socială, izolare, carantină etc. Dar,  având în vedere evoluţia numărului de decese este necesar să aplicăm, suplimentar, şi măsuri de detecţie a infecţiei la categorii de bolnavi care pot să dezvolte forme severe de îmbolnăvire, în scopul de a interveni cu tratament medical cât mai precoce”, a spus ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    Redăm mai jos categoriile de pacienţi pentru care se vor face teste:
    –        Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant — 2 teste la 24 de ore interval
    –        Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare in spital — 2 teste la 24 de ore interval
    –        Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi in curs de chimioterapie — de 2 ori pe luna
    –        Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive
    –        Hemodializaţi simptomatici
    –        Hemodializaţi asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări, la 6-7 zile interval intre ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi in sesiuni separate de restul pacientilor
    –        Gravidele asimptomatice care se afla in carantina/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confinnat
    –        Personalul de îngrijire din cămine de bătrâni — de 2 ori pe luna
    De asemenea, s-a hotărât că,  unităţile sanitare pot stabili protocoale de testare prin tehnici de RT-PCR, suplimentar, pentru  personalul sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte laboratoare.

  • A trebuit un şoc pentru ca guvernul să înceapă să înveţe să guverneze. Acum îşi dă seama că nu ştie nimic din ce se întâmplă în spitale, în şcoli, în economie, pe aeroporturi sau în agricultură

    A trebuit un şoc pentru ca guvernul să înceapă să înveţe să guverneze. Acum îşi dă seama că nu ştie nimic din ce se întâmplă în spitale, în şcoli, în economie, pe aeroporturi sau în agricultură. Parcă se trezeşte dintr-un somn greu şi când se uită în jur constată nu doar că nu are pârghii, ci că nu ştie de fapt ce se petrece în această ţară cu adevărat.

    Nu ştie câte echipamente antivirus sunt necesare în spitale, în linia întâi, nu ştie unde sunt medicamentele, nu ştie cine poate produce combinezoane şi măşti, nu ştie ce zboruri sunt şi de pe ce aeroporturi, nu ştie în câte şcoli s-au continuat cu chiu şi vai lecţiile online şi la ce materii, nu ştie ce exporturi de cereale se fac şi de către cine, nu ştie cum ar putea fi suplimentată capacitatea de producţie alimentară a României.

    Nu ştie. Şi atunci cum să facă ceva? Ideologic, de 30 de ani i s-a spus că fabricile de tractoare, de combinezoane, de apă oxigenată, de medicamente, de automobile – nu sunt treaba lui.  Că nu e treaba lui să dea oamenilor de muncă, că nu e treaba lui să se asigure ca cerealele şi animalele vii produse local – materie primă – să fie procesate local.

    Este corect, nu e treaba lui. Dar asta nu înseamnă că nu este RESPONSABIL. Nu înseamnă că nu trebuie să ŞTIE   în orice minut cine, unde şi ce produce şi dacă mâine e nevoie de tunuri atunci se vor face în loc de tractoare aşa cum astăzi fabricile de mobilă precum Taparo Satu Mare face milioane de măşti pe zi în loc de canapele pentru Ikea.

    În aceste momente grele, la guvern se întorc toţi. De la guvern se aşteaptă salvarea. Un guvern care a rămas de fapt o carapace goală, o butaforie, fără informaţie, fără oameni şi fără pârghii de acţiune.

    Nu înseamnă că dacă Ministerul Sănătăţii a predat autorităţilor locale spitalele, acestea trebuie să devină conducte de alimentat conturile politicienilor locali şi ale camarilei lor precum se dovedesc cazul Malaxa sau cazul Satu Mare.

    Spitalele – inclusive spitalele judeţene mari, cu sute de paturi şi bugete de 2-300 milioane de euro, de care depind sute de mii de oameni – au fost lăsate pe mâna consiliilor locale şi judeţene, pe mâna primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene.

    Care ce-au făcut când s-au trezit cu aşa bugete şi câteva mii de posturi de umplut în scheme? S-au instalat în vârful grămezii. S-au conectat la conducta de bani şi de posturi pentru camarilă. Şi aşa au ajuns maternităţile de la Bucureşti să fie pline de mame de la Buzău, Giurgiu şi Călăraşi. Localităţi unde condiţiile din spitale sunt deplorabile, deşi bugetele s-au dublat în ultimii cinci ani.

    Spitalul din Arad a avut un buget de 414 milioane de lei în 2019, faţă de 174 milioane de lei în 2015. Spitalul din Piteşti a avut 301 milioane de lei, faţă de 120 milioane de lei în anul 2015.

    Noroc că la un moment dat cineva s-a trezit în Ministerul Sănătăţii şi a luat departamentele de urgenţă înapoi la centru, plătind medicii corespunzător şi livrând un necesar minim de echipare.

    Şcolile, la fel. Într-un amestec nebun de bani de la centru pentru salariile profesorilor dar cu bani de la primării pentru clădiri şi echipamente, au rămas de izbelişte, ruşinea Uniunii Europene.

    Ca într-o lume întoarsă pe dos, guvernul face sute de cămine culturale cu zeci de milioane de euro, face stadioane, prin Compania Naţională de Investiţii din subordonarea Ministerului Dezvoltării, dar nu face campusuri şcolare, nu face şcoli.

    De ce nu face Ministerul Educaţiei şcoli? De ce nu face Ministerul Sănătăţii spitale?

    Se mai fac paşi, oamenii văd că anomaliile sunt prea mari.

    Dar, tot în sănătate, centralizarea achiziţiilor s-a făcut degeaba fără o echipă de profesionişti care să meargă direct să cumpere echipamente antivirus sau ce este nevoie direct la producători în China sau Coreea de Sud, nu să aştepte oferte de la firme de băuturi şi cafele care la rândul lor să le cumpere de fapt de aiurea.

    Nicăieri în ţările dezvoltate din Occident nu există o asemenea ruptură între guvern, între administraţie şi mediul de business. Iată operaţiunea prin care Germania şi-a asigurat muncitori din România la strâns sparanghel: un exemplu de cooperare între mediul de business şi guvern, de organizare meticuloasă.

    Inclusiv în relaţia cu Comisia Europeană. Lozinci şi butaforii, foarte puţine proiecte într-adevăr care să conteze.

    România învaţă în această situaţie de criză că poate cere folosirea fondurilor europene într-un mod mai simplu şi mai eficace.

    Am scris în Ziarul Financiar de multe ori: de ce nu se pot folosi cei 4 miliarde de euro de la UE din cadrul programului de resurse umane (POSDRU înainte, acum POCU) pentru majorarea salariilor profesorilor, unde sunt mari probleme pentru a aduce la catedră cei mai buni absolvenţi? Nu, trebuie proiecte, mi se răspundea. Nesfârşitele proiecte de antreprenoriat pentru femei în Valea Jiului, sute de pagini de maculatură în programe inventate de recalificări din care în realitate numai consultanţii aveau de câştigat.

    Şi uite că se poate. Personalul medical din prima linie a luptei anti-virus, peste 70.000 de medici şi asistente, poate primi direct de la UE un supliment salarial în echivalent de 500 de euro.

    Vineri, guvernul a trimis Comisiei Europene propuneri de realocări de bani între programe, a cerut flexibilitate. În sfârşit. Să evaluăm ce nevoi avem şi acolo să meargă banii.

    Spitalele au fost luate la Ministerul Sănătăţii. Ministrul Transporturilor a dispus avizarea zborurilor de pe orice aeroport. Parcă se trezesc.

    Dar vor constata imediat că decadele în care au devenit nişte butaforii, nişte administraţii cu ştampile dar fără putere şi competenţă, şi-au lăsat urme. Au oameni, au specialişti? O mai fi vreun inginer de poduri sau de drumuri angajat în Ministerul Transporturilor?!

  • Urgenţa este apărarea liniei întâi: sistemul medical. Achiziţiile şi furnizarea către spitale de măşti, combinezoane şi teste trebuie centralizate de Ministerul Sănătăţii

    ♦ Evoluţia din ultimele zile arată că lipsa de centralizare a nevoilor din spitale de măşti, teste şi combinezoane şi lăsarea spitalelor să se descurce singure vor aduce haos în sistemul medical ♦ Primele iniţiative în această direcţie s-au făcut, şi anume decizia secretarului de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat de a muta medicii din sistemul public de la un spital la altul ♦ Este necesară evaluarea la zi a stocurilor de măşti, combinezoane şi teste din toate spitalele şi furnizarea acolo unde sunt necesare ♦ Acest lucru se poate face doar prin centralizare şi trecerea tuturor spitalelor mari în coordonarea directă a Ministerului Sănătăţii l În Ungaria, în fruntea spitalelor au fost puşi comandanţi militari pentru a gestiona situaţia din spitale.

     

    Există o lipsă de coordonare şi de furnizare a echipamentelor necesare pentru a opri răspân­di­rea coronavirusului de la nivel central. Astfel, pro­fesorul Adrian Streinu-Cercel, şeful Spitalu­lui Matei Balş din Capitală, una dintre cele mai mari unităţi de testare şi tratament pentru pa­cien­ţii cu coronavirus, spunea duminică la Antena 3 că se bazează pe 500 de costume pri­mite de la organizaţii de voluntariat. Este evident că nu există o coordonare.

    Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, trebuie să evalueze necesarul de măşti, combinezoane şi teste, iar ministrul Economiei, Virgil Popescu, trebuie să îi dea soluţia cu fabricile care să producă aceste măşti şi combinezoane. Obişnuiţi de 20 de ani să dicteze în propriile spitale, directorii de spitale din România, cum este şi Adrian Streinu-Cercel, gândesc doar pen­tru spitalul lor, nu pentru ansamblul siste­mu­lui me­dical. Astfel, nu şi-au pus problema cum ar putea fi confecţionate în regim de urgenţă aceste com­binezoane în România. Adrian Streinu-Cercel a răspuns duminică tex­tual că „nu ştie“ din ce sunt făcute aceste com­bi­nezoane ca să poa­tă fi confecţionate de orice fabrică de textile.

    Preşedintele Federaţiei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei, Mihai Păsculescu, spune că toate fabricile de confecţii ar putea să producă echipamente de protecţie, însă problema este lipsa materiei prime.

    „Acum două săptămâni am fost la Ministerul Economiei şi am spus că avem nevoie de ţesături pentru că putem produce echipamentele medicale de protecţie doar cu importuri. (…) Nu mi-au răspuns autorităţile la această solicitare“, a spus Mihai Păsculescu.

    În România sunt până în acest moment 285 de cadre medicale infectate cu coronavirus, din datele furnizate de autorităţi. Cei mai mulţi sunt medici, 91, iar focarele de infecţie sunt Suceava, unde sunt 181 de cadre medicale infectate, şi Bucureşti, cu 45 de cadre medicale infectate. În total, în 13 judeţe, incluzând municipiul Bucureşti, sunt raportate infectări ale cadrelor medicale cu coronavirus, iar dacă nu sunt luate măsuri rapide, şi alte judeţe vor fi adăugate pe hartă.

    În afară de echipamentele de protecţie pentru medici, şi aparatura de testare sau kiturile lipsesc din spitale. Sunt spitale judeţene care nu au aparatură pentru a testa probele de la pacienţi, pe care le trimit la sute de kilometri pentru a fi testate, iar rezultatele vin chiar şi în­tr-o săptămână.

    Institutul pentru Sănătatea Mamei şi a Copilului din Bucureşti de exemplu nu are un aparat de testare pentru depistarea coronavirusului, iar achiziţia unui astfel de echipament costă între 31.000 euro şi 46.000 de euro cu TVA, bani care sunt strânşi din donaţii.

    În acest timp, personalul medical este cel mai expus infectării cu noul virus, în spitale intrând pacienţi cu diverse patologii, pentru care nu există organizare şi resurse pentru a fi testaţi.

    Ministerul Sănătăţii nu a transmis până la închiderea ediţiei un răspuns la solicitarea ZF privind numărul de spitale unde sunt echipamente de testare.

    În România sunt 368 de spitale de stat în total, unităţi judeţene şi municipale, în oraşe, potrivit datelor publice de la INS, aferente anului 2018.

    Din totalul de pacienţi confirmaţi, peste 14% sunt cadre medicale, medici sau asistente, ceea ce impune măsuri rapide pentru a limita răspândirea virusului la persoanele care se află în prima linie de tratament. Ziarul Financiar a scris încă de săptămâna trecută de nevoia de testare a pacienţilor care intră în spitale şi care pot fi purtători de virus fără să ştie.

    Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne, a spus că medici primari, specialişti sau rezidenţi, angajaţi ai unităţilor sanitare pot fi detaşaţi la alte unităţi medicale, potrivit Ordonanţei Militare nr. 4. „Aceştia nu pot refuza detaşarea. Dacă detaşarea se face în altă localitate decât cea de domiciliu, autorităţile locale au obligaţia de a le asigura cazarea şi masa“, a spus Raed Arafat.

    Ministrul economiei, Virgil Popescu, anunţă că a început producţia primelor măşti în România. Dacă acum se produc 150.000 de măşti pe zi, din 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăţi pe zi, susţine ministrul Economiei. Firma producătoare este Techtex, membră a grupului Taparo, a anunţat ministrul. „A început producţia primelor măşti în România! Cu toate «motoarele» turate mergem înainte. S-au început instalarea utilajelor şi testul de producţie“, potrivit lui Virgil Popescu.

  • ​Cine este Nelu Tătaru, propus să preia conducerea Ministerului Sănătăţii

    Ludovic Orban, premierul României, a declarat că secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru este propunerea pentru conducerea ministerului Sănătăţii, după ce Victor Costache şi-a dat demisia.

    „El face parte din echipa de la Sănătate, a fost, este şi va fi în prima linie a bătăliei contra coronavirus. Deja stăpâneşte foarte bine procedurile, planul de măsuri. Astăzi e la Suceava, l-am sunat şi l-am informat privitor la intenţia mea de a-l propune”, a declarat Ludovic Orban.

    Nelu Tătaru are 48 de ani, este secretar de stat în ministerul Sănătăţii, este medic chirurg şi a lucrat în trei spitale ca asistent, ulterior medic la Spitalul Judeţean Vaslui, medic rezident la Spitalul de Urgenţă Iaşi, medic chirurg, director general şi manager al Spitalului Municipal Huşi.

    El a absolvit în 1998 Facultatea de Medicină Generală la UMF Iaşi.

    În 2012 a fost consilier local în oraşul Huşi.

  • ULTIMA ORĂ! Donaţie uriaşă primită la Ministerul Sănătăţii. Cu ce medicament vor fi trataţi bolnavii de coronavirus

    Ministerul Sănătăţii anunţă că a primit o donaţie uriaşă de medicamente antivirale pentru tratarea noului coronavirus.
    Ministerul Sănătăţii utilizează toate resursele pentru creşterea capacităţii de diagnostic, dar şi de tratare a pacienţilor infectaţi cu noul Coronavirus.

    Peste 8.000 de pacienţi vor beneficia de tratament pentru COVID 19, după ce compania biofarmaceutică AbbVie România, prin bunăvoinţa domnului Jorge Ruiz Benecke, General Manager şi-a anunţat intenţia de a dona Ministerului Sănătăţii un număr de aproximativ 4.000 cutii dintr-un medicament antiviral folosit în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.

    Donaţia se va realiza prin compania Ministerului Sănătăţii, Unifarm SA, iar medicamentele vor fi distribuite în cele 10 spitale desemnate în prima linie de tratare a pacienţilor, conform Planului Alb realizat de către Ministerul Sănătăţii.

    Acestea sunt: Institutul Naţional de Boli Infecţioase – Matei Balş, Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş Bucureşti, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Boli Infecţioase Tg. Mureş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou Suceava, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş Timişoara

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul de cazuri de infecţii cu noul virus creşte de la oră la oră. Cum se pregăteşte sistemul sanitar pentru infecţia cu noul coronavirus?

    ♦ Ministerul Sănătăţii a suspendat exportul de medicamente şi materiale sanitare folosite pentru combaterea noului coronavirus timp de şase luni

    ♦ Se fac stocuri de medicamente, iar bugetul Ministerului Sănătăţii a fost suplimentat cu 350 mil. lei pentru achiziţia de materiale sanitare

    Creşterea bruscă a numărului de pacienţi care s-au îmbolnăvit cu noul coronavirus în România, de la unul, patru cazuri noi pe zi la 12 cazuri noi marţi, i-a determinat pe reprezentanţii autorităţilor să ia măsuri pentru a atenua presiunea pusă pe sistemul sanitar.

    Bugetul Sănătăţii a fost suplimentat cu 350 mIl. lei pentru achiziţii de materii sanitare, iar inspectorii sanitari dau amenzi persoanelor care nu declară zonele în care au călătorit. De asemenea, în spitale se organizează secţii suport pentru a prelua cazurile de pacienţi care nu sunt infectaţi cu noul coronavirus, astfel încât secţiile de ATI sau de cardiologie să rămână disponibile pentru a primi pacienţii confirmaţi.

    „Ne-am axat pe prevenţie, acum ne extindem la tot ce e contacţi. La Bucureşti am suplimentat epidemiologii. Ne pregătim pentru un aflux al cetăţenilor care vin din alte zone. Încă menţinem prevenţia ca punct principal înaintea altor schimbări majore din spitale. Se pregătesc spitalele de suport care vor prelua non coronavirus”, a spus Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

    În ţară sunt 2.500 de paturi în secţiile de boli infecţioase şi peste 4.000 de paturi în secţiile de terapie intensivă. Dintre paturile de la terapie intensivă, 10%, adică 400, urmează să fie păstrate şi pregătite pentru pacienţii cu coronavirus, potrivit declaraţiilor lui Nelu Tătaru.

    România este polarizată în ceea ce priveşte numărul de paturi în spitalele publice, oraşele mari, centrele universitare având cel mai ridicat număr de paturi. Oraşele cu cele mai multe locuri în spitale sunt Bu­cu­reşti, cu peste 21.000 de paturi în total în unităţile publice şi private, urmat de Timiş, Cluj şi Iaşi, cu peste 5.000 de paturi fiecare. La polul opus, judeţele Giurgiu şi Ialomiţa nu au reuşit să treacă de 1.000 de paturi, arată datele de la Statistică. În România sunt 368 de spitale de stat.

    „Cazurile critice sunt cele care cedează pe insuficienţa respiratorie. Avem stocuri pentru echipamente de protecţie, medicamente. Agenţia Naţională a Medicamentului a transmis că s-a reluat producţia de materie primă din India şi China. Spitalele pot accesa programul de boli transmisibile şi testele sunt susţinute financiar”, a mai spus Nelu Tătaru.

    Raed Arafat, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a anunţat ieri că firmelor care au mai mult de 99 de angajaţi le este recomandat să decaleze programul de lucru al angajaţilor, iar programul de lucru ar putea începe în trei intervale de lucru diferite. Măsura este obligatorie pentru sectorul de stat.

    Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, o structură din care fac parte specialişti din mai multe ministere, de la Sănătate la Ministerul de Interne, a stabilit ca distribuirea de medicamente şi materiale sanitare care sunt folosite pentru combaterea noului coronavirus să nu mai fie exportate timp de şase luni.

    Lista va fi stabilită de experţii Ministerului Sănătăţii, avându-se în vedere în mod special medicamente precum antivirale, antiinflamatorii, antibiotice, antitermicele, atifungice, anestezice, sedative.

    Principalele simptome ale noului Covid-19 sunt tusea, febra şi dificultăţile de respiraţie, iar vindecarea depinde cel mai mult de sistemul imunitar al persoanei afectate.

     

    Val de îmbolnăviri

    Numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus a crescut constant în ultimele două zile, ajungând în total la 37 de pacienţi confirmaţi la ora închiderii ediţiei. Dacă în primele zile în care a apărut virusul şi pe teritoriul României numărul de pacienţi confirmaţi varia între unu şi patru, explozia de cazuri a fost marţi, când au fost confirmaţi 12 pacienţi infectaţi, după ce un fost ofiţer al MAI nu ar fi anunţat medicii din Spitalul Gerota din Bucureşti, unde a mers să se trateze, că vine din Israel, o zonă cu un număr mare de cazuri.

    Până în prezent, şase persoane sunt vindecate, iar 487 se află în carantină. Sunt peste 11.000 de persoane monitorizate la domiciliu, potrivit informaţiilor transmise de Grupul de Comunicare Strategică.

  • ATAC DUR. Vasile Dâncu, răspuns pentru Anca Alexandrescu, „văduva neagră” din PSD: „Ai grijă că DNA a luat în vizor Ministerul Sănătăţii, unde ştim că eşti consilieră”

    ociologul Vasile Dâncu i-a transmis un „mărţişor” acid Ancăi Alexandrescu, după ce aceasta l-a acuzat că a făcut jocurile pentru amânarea Congresului PSD.

    Vasile Dâncu o numeşte pe Anca Alexandrescu ”văduva neagră, devoratoare de preşedinţi” şi îi transmite că mai bine s-ar preocupa de ancheta DNA de la Ministerul Sănătăţii, acolo unde ea ar fi consiliera ministrului Victor Costache.

    „Ai grijă că DNA a luat în vizor Ministerul Sănătăţii, unde ştim că eşti consilieră, pe acte sau nu, a ministrului Costache. Ştim că înainte erai consiliera cu achiziţii a doamnei Pintea şi a altora. Virusul de la minister poate fi mai puternic decât virusul despre care vorbeai în atacurile asupra mea, sper că stai bine cu imunitatea. Ai grijă de tine!„, a scris Dâncu pe blogul personal.

    Redăm mai jos mesajul integral al lui Vasile Dâncu:

    „În aceste zile am aflat cât sunt de important în politică. Zice ”văduva neagră” din PSD sau ”devoratoarea de preşedinţi”, cum îi mai spuneau cei din Kiseleff, că s-a blocat un Congres important pentru mine. Că ar fi un dezastru dacă particip la Congres, deşi eu eram plecat în străinătate şi nu aveam cum să fiu pe scenă, sau că ar fi un dezastru dacă aş fi Preşedinte al Consiliului Naţional, deşi nici nu sunt membru de partid – plecat fiind, eu, de vreo 12 ani. Mă mir că nu a scris că ar trebui să fiu dat afară, desi sunt afară de multă vreme. O firmă nouă de consultanţă politică, probabil care se ocupă cu prăbuşirea PSD are destul de slabe resurse dacă se luptă cu cineva care nu este în filmul luptei lor pentru putere.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Peste 200 de spitale sunt „gaura neagră“ din sistemul sanitar: nu transmit nicio informaţie către Autoritatea Naţională de Management al Calităţii din Spitale

    Din cele 635 de spitale de stat şi private din România moni­torizate de Autoritatea Naţio­nală de Management al Calităţii din Spitale (ANMCS), 200 de spitale nu transmit niciun fel de informaţie către Autoritate, iar despre ele nu se ştie nimic, arată ANMCS, care centralizează aceste date începând din 2017.

    Din restul de 26 de unităţi cu paturi, doar 256 de spitale au raportat în 2019 către ANMCS date privind incidentele din unităţile medicale, cele mai multe spitale fiind de stat, din datele autorităţii. În cazul a 170 de spitale, raportările acestora au arătat că nu există nicio problemă în aceste unităţi, ceea ce înseamnă, în teorie, că sunt cele mai curate unităţi spitaliceşti.

    Autoritatea de Management al Calităţii nu este abilitată să sancţioneze unităţile medicale care nu declară sau să verifice  ulterior spitalele. Direcţia de Sănătate Publică de la nivel judeţean poate merge în controale şi poate ulterior, în cazul în care există probleme, să dea amenzi.

    Incidentele din spital sunt raportate la nivelul fiecărei secţii şi transmise mai departe către conducerea spitalului şi autoritatea de calitate în spitale. Rolul ANMCS este să dea recomandări privind riscurile din spitale şi astfel se pot identifica situaţii critice din unităţile medicale.

    Cele mai frecvente incidente raportate de către spitale se referă la infecţii intra­spitaliceşti, peste 50% dintre problemele indicate de unităţile sanitare referindu-se la nerespectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor.

    În 2019 au fost 5.800 de incidente raportate de către spitale de stat sau private, în creştere cu 700 de astfel de evenimente faţă de 2018. „Este deja de notorietate că incidenţa  infecţiilor asociate asistenţei medi­cale raportată în România este mult sub nivelul  altor ţări. Cauza principală a nera­portării este reprezentată de teama de repercusiuni“, a spus Vasile Cepoi, preşedintele ANMCS.

    Reprezentanţii din sistemul sanitar spun că problema condiţiilor insalubre din spitale ţine de management şi de educaţia perso­nalului medical, în special a asistentelor şi a infirmierilor. Ministerul Sănătăţii a dat o amendă de 63.000 de lei spitalului Bagdasar Arseni din Bucureşti în prima parte a lunii ianuarie 2020, după ce pacienţii au publicat poze cu două infirmiere care spălau holurile spitalului cu un mop murdar. La controlul Ministerului Sănătăţii, inspectorii au constatat că infirmierele nu ştiau protocolul de curăţare şi dezinfecţie, iar procedurile erau incomplete.

    Sancţiuni au mai fost date în trecut şi altor spitale de stat din Capitală, Spitalul Universitar fiind sancţionat în 2018 pentru că nu a respectat procedurile de dezinfecţie.

    Doar 11,4 mld. lei vor intra în bugetul Ministerului Sănătăţii în 2020, după cum prevede proiectul de buget propus de  guvernul PNL, o scădere de 23% faţă de anul acesta. La Casa de Asigurări de Sănătate vor ajunge în 2020 circa 41 mld. lei.  

    Sănătatea nu reuşeşte nici în 2020 să treacă de 6% buget din Produsul Intern Brut, un prag critic propus de toţi actorii  din sănătate, de la medici la manageri sau oficiali. În comparaţie cu media europeană, România se află la jumătatea alocărilor, media statelor UE fiind de 9%.

    Doar 256 de spitale raportează incidentele

    Nerespectarea măsurilor pentru combaterea infecţiilor din spitale este cel mai frecvent incident raportat de cele 256 de spitale de stat şi private, care au transmis date către Autoritatea de Management al Calităţii în Spitale. Jumătate dintre raportări, adică mai bine de 2.500 de incidente, au vizat infecţiile intraspitaliceşti.

    A doua cea mai frecventă cauză a problemelor din spitale este eroarea în utilizarea medicamentelor. Alte probleme raportată către ANMCS au fost tehnici eronate în investigaţiile invazive, erori de diagnostic şi defecţiuni ale aparaturii medicale.