Radulescu a precizat ca pana acum agricultorii au avut
libertatea de a face ce vrea, motiv pentru care nu a existat niciun
fel de coerenta a dezvoltarii lor. In plus, s-au dezvoltat foarte
multi consultanti “pe care ii consider principalii vinovati pentru
aceasta situatie, care au incurajat prosteste agricultorii sa faca
proiecte foarte mari pentru fonduri structurale”. Radulescu sustine
ca aceasta este o greseala, pentru ca de obicei cheltuielile cresc
fata de planul initial si antreprenorul se vede la final in
situatia in care fondurile structurale ajung sa acopere doar o
treime din investitie, fata de 50% cat era planificat initial.
“Nu este nicio problema daca odata incheiat un proiect mai este
depus un nou dosar pentru o extindere”, argumenteaza Radulescu. El
explica faptul ca multi agricultori nu inteleg ca fara niciun ban
in buzunar si niciun fel de garantie nu exista niciun bancher care
sa cofinanteze un proiect cu fonduri structurale.
In plus, aproape niciun agricultor din domeniul productiei de
fructe si legume nu a inteles importanta unui depozit. “Pentru a
lucra cu retelele de magazine, de exemplu, producatorii trebuie sa
asigure constant livrari de marfa la anumite standarde, lucru care
nu se poate face fara depozite”, spune Radulescu. El a precizat ca
“am fost si sunt un critic al retelelor, dar trebuie sa recunoastem
ca avem si noi problemele noastre”. In primul rand, agricultorii
trebuie sa-si schimbe dramatic mentalitatea, in sensul ca “nu se
mai poate cu <las’ ca merge si asa>”, spune Radulescu, care
da ca exemplu faptul ca unii agricultori incearca si in prezent sa
dea tepe clientilor, punand de exemplu pamant sau pietre in
mijlocul sacilor cu cartofi, ca sa atarne mai greu la cantar.