An de an, creativii din publicitate caută noi şi noi metode de a atrage atenţia asupra produselor pe care le marketează.
Rezultatele finale trec de multe ori ca reclame banale, însă unele devin adevărate “opere” şi rămân în memoria publicului pentru un timp îndelungat.
Logo-ul Apple este relativ simplu, doar două culori şi o formă pe care copiii o învaţă odată cu alfabetul. Mărul muşcat este considerat adesea unul dintre cele mai cunoscute şi mai uşor de recunoscut logo-uri din prezent. Cu toate acestea, 53% din oamenii care au participat la studiul UCLA au ales o imagine care nu reprezintă logo-ul companiei americane, informează businessinsider.com.
De ce nu pot oamenii să identifice corect mărul simbol?
“A vedea” şi “a observa” sunt două lucruri diferite. Doar fiindcă întâlnim un obiect, nu înseamnă că vom şi avea o amintire a acestuia. Şi chiar dacă o facem, unele imagini se lovesc de o barieră numită “saturare a atenţiei”, potrivit articolului publicat în Psychology Today de doi dintre autorii cercetării UCLA, Adam B. Blake şi Alan D. Castel.
“În procesul de percepere şi implicare într-un proces repetitiv, creierul uman poate învăţa că este lipsit de importanţă să memoreze detalii specifice – dacă avem nevoie de ele, le găsim uitându-ne în jur”, au explicat cercetătorii.
Un test asemănător este încercarea de a vă aminti literele din jurul tastei T de pe tastatura dumneavoastră, sau locul în care se află cel mai apropiat stingător de incendiu.
Cel mai probabil, nu veţi reuşi să vă amintiţi cu exactitate, comentează businessinsider.com.
Potrivit studiului realizat de UCLA, rata de succes a scăzut şi mai mult în momentul în care participanţii la test au fost rugaţi să deseneze din memorie logo-ul Apple. Doar un voluntar din 85 a desenat mărul muşcat conform logo-ului oficial.
Oamenii, în cea mai mare parte, nu-şi dau seama de lipsa de conştientizare a realităţii înconjurătoare. Când au fost întrebaţi înaintea testului, participanţii la studiu au arătat niveluri ridicate de încredere în ei înşişi referitor la faptul că vor putea identifica logo-ul corect cu uşurinţă. Nivelul de încredere de sine a scăzut dramatic când participanţii au primit sarcina.
Deşi cercetări anterioare au arătat că memoria vizuală poate fi foarte precisă, studiul UCLA oferă informaţii importante legat de părtinirea subiectivă când vine vorba despre evaluarea propriilor performanţe.
Răspunsul corect la intrebarea de la inceputul articolului este a treia imagine, de jos în sus, de pe prima coloană din dreapta.
Testul poate fi efectuat online pe site-ul Universităţii din Ghent (Olanda).
Noile smartphone-uri din Seria A sunt dotate cu camere frontale de 5 MP şi a funcţiilor precum Beauty Face Features, Rear-cam Selfie, Palm Selfie, Wide Selfie şi Animated GIF. Seria A este echipată cu ecrane Super AMOLED şi tehnologia Adaptive Display pentru unghiuri de vizualizare mai bune şi contrast puternic, chiar şi în mediul exterior, sub lumină solară puternică.
Smartphone-urile folosesc un procesor Quad Core de 1,2 GHz, dispun de 16GB de memorie şi de posibilitatea de a suplimenta spaţiul disponibil până la 64GB. Seria A incorporează funcţii precum Ultra-Power Saving Mode şi Multiscreen, existente deja pe dispozitivele Galaxy.
Noua clasă A păstrează designul metalic creat pentru Samsung Galaxy ALPHA, iar carcasele metalice au 6,7mm, respectiv 6,9 mm grosime. Produsele vin în mai multe culori: Pearl White, Midnight Black, Platinum Silver şi Champagne Gold.
„Vorbim de cele mai subţiri smartphone-uri Samsung de până acum, din metal, cu caracteristici tehnice superioare, specifice seriei Galaxy”, a spus Mircea Stoicescu, Head of Product Management IM în cadrul Samsung Electronics România.
Cercetătorii au testat abilitatea oamenilor de a-şi aminti detalii din filme care prezentau scenele unor crime fictive şi speră că astfel de studii să ajute martorii să-şi amintească cu mai multă acurateţe detalii atunci când sunt interogaţi de poliţie. Savanţii mai spun că stabilirea unei relaţii cu persoana care pune întrebările poate ajuta la îmbunătăţirea acurateţii relatărilor din memorie.
Studiul, publicat în revista Legal and Criminological Psychology, a fost efectuat pe 178 de persoane, care au luat parte la două experimente separate.
Primul experiment a presupus ca voluntarii să urmărească un film în care un electrician intra pe o proprietate privată, executa nişte lucrări şi apoi fura un număr de obiecte.
Subiecţii au fost apoi luaţi la întrebări, fiecare făcând parte dintr-un grup anume. Unor participanţi la experiment li s-au pus întrebări când aveau ochii închişi, iar altora când aveau ochii deschişi. De asemenea, unuia dintre grupuri i s-a pus întrebări după stabilirea unei relaţii prietenoase cu intervievatorul, iar alţi voluntari au fost întrebaţi fără a se face vreo încercare de stabilire a unei relaţii interpersonale.
Persoanele care stabiliseră o oarecare relaţie cu intervievatorul şi aveau ochii închişi pe perioada interogatoriului au răspuns corect la trei sferturi din cele 17 întrebări. Cele care nu stabiliseră o relaţie interpresonală şi aveau ochii deschişi au răspuns corect la doar 41% dintre întrebări.
Studiul a arătat că închiderea ochilor a avut cel mai mare impact legat de amintirea corectă a detaliilor, dar şi că sentimentul de confort din timpul intervievării a ajutat.
În cadrul celui de-al doilea experiment, oamenii au fost întrebaţi ce-şi amintesc că au auzit în timpul unei scene care prezenta o crimă. Din nou, închiderea ochilor şi existenţa unui sentiment de confort au ajutat participanţii să îşi amintească mai multe detalii decât ceilalţi subiecţi ai studiului.
“Datele noastre şi altele anterioare indică faptul că închiderea ochilor este de ajutor, pentru că astfel se elimină elemente care ar putea distrage atenţia. De asemenea, ar putea ajuta oamenii să vizualizeze detaliile evenimentului pe care vor să şi-l amintească, dar cel de-al doilea experiment sugerează că închiderea ochilor poate ajuta şi la o concentrare asupra informaţiilor de tip audio. Mecanismele pe care le-am identificat ar trebui să se aplice şi altor contexte, de exemplu detaliile referitoare la o prelegere“, a declarat doctorul Robert Nash, cercetătorul principal al acestui studiu.
Acesta, scrie The Guardian, a invitat un număr de oameni, printre care şi reprezentanţi ai presei, într-o clădire din New York, ca să asiste la mânjirea cu vopsea a cinci portrete realizate de el. Cele cinci tablouri, printre care şi un portret al lui Bono, solistul trupei U2, au fost băgate în vopsea până la jumătate, chipurile din tablouri devenind astfel greu de recunoscut.
După consumarea acestui act artistic, pictorul a explicat că demersul său are menirea de a atrage atenţia asupra efemerităţii vieţii şi asupra modului cum memoria le joacă feste celor ce suferă după pierderea unei fiinţe dragi.
Zgârie-norul de 104 etaje, astăzi cea mai înaltă clădire din America, a costat 3,8 miliarde de dolari şi a fost construit în opt ani de zile. Spaţiile sunt închiriate în proporţie de 60%, guvernul american ocupând 25.000 de metri pătraţi, notează USA Today.
Clădirea se află într-un centru dedicat memoriei oamenilor care şi-au pierdut viaţa în 2001, care mai include un memorial şi un muzeu. Un spaţiu pentru vizitatori, prezentând o panoramă o New York-ului, se află la ultimul etaj dar nu a fost încă deschisă publicului.
“New York-ul este, din nou, complet”, a declarat Patrick Foye, responsabil cu acest proiect. “Aceasta este cea mai sigură clădire din America.”
Peste 2.700 de oameni şi-au pierdut viaţa în urma atentatelor teroriste ce au avut loc pe 11 septembrie 2001.
Studiul a descoperit, de asemenea, faptul că un ingredient cheie din ciocolată ar putea inversa declinul memoriei, declanşat de procesul de îmbătrânire. Noul studiu a arătat cu această ocazie că antioxidanţii din cacao – denumiţi flavanoli din cacao dietetică – au capacitatea de a îmbunătăţi memorie persoanelor de vârsta a treia, relatează dailymail.co.uk.
Noua cercetare ştiinţifică a întărit asocierea dintre o regiune cerebrală specifică şi declinul obişnuit al memoriei.
Oamenii de ştiinţă americani au dorit să afle dacă flavanolii din cacao pot să stimuleze funcţia cerebrală şi performanţa cognitivă pentru 37 de persoane, cu vârste cuprinse în intervalul 50-69 de ani, care au primit fie doze mari, fie doze mici de flavanoli de cacao timp de trei luni.
Ei au descoperit că, în cadrul unor teste de memorie, participanţii care au primit cele mai mari doze de flavanoli de cacao au obţinut rezultate mult mai rapide decât aceia care au primit doze mici din acele substanţe.
Cercetătorii de la Universitatea Columbia din Statele Unite ale Americii, autorii studiului, spun că noua cercetare oferă prima dovadă directă a faptului că o componentă asociată cu declinul memoriei la vârsta a treia este cauzat de o regiune specifică din creier şi că acest tip de declin al memoriei poate fi încetinit printr-o intervenţie de ordin dietetic.
Aproximativ 4% din populaţia lumii are grupa de sânge AB, iar un studiu al cercetătorilor americani sugerează că ar putea exista o legătură între această grupă sangvină rară şi instalarea, în a doua parte a vieţii, a tulburărilor cognitive, comparativ cu celelalte grupe de sânge, potrivit bbc.co.uk.
Studiul a fost publicat în revista Neurology şi pleacă de la alte cercetări anterioare, care au arătat o legătură între grupa sangvină şi riscul de maladii cardiace.
O echipă condusă de profesorul Mary Cushman, de la Colegiul de medicină de la Universitatea din Vermont, Burlington, a analizat informaţii despre aproximativ 30.000 de persoane cu vârsta de peste 45 de ani, din Statele Unite. Experţii au identificat 495 de persoane în cazul cărora au apărut probleme în gândire şi pierderi de memorie – tulburări cognitive – în timpul celor trei ani cât a durat studiul.
Persoanele cu probleme au fost comparate cu alţi 587 de voluntari care nu prezentau tulburări cognitive.
Dintre cei 495 de voluntari cu probleme de memorie, 6% aveau grupa sangvină AB, procent mai mare decât valoarea de 4% din populaţia generală. Voluntarii cu grupa AB au prezentat un risc cu 82% mai mare de a avea dificultăţi de memorie, limbaj şi atenţie, ce pot fi un semnal referitor la instalarea demenţei. Totuşi, cercetarea nu a investigat riscul de apariţie al acestei maladii.
Studiul american susţine ideea că a avea o anumită grupă de sânge, cum ar fi O, presupune un risc mai scăzut în ce priveşte bolile cardiovasculare, lucru care oferă o mai bună protecţie a creierului.
“Studiul nostru cercetează legătura dintre grupa de sânge si tulburările cognitive, dar alte cercetări au arătat că factori precum hipertensiunea arterială, colesterolul mărit şi diabetul cresc şansele de apariţie a tulburărilor cognitive şi a demenţei”, a spus Cushman. “Grupa sangvină are legătură şi cu alte probleme vasculare, cum ar fi atacul vascular cerebral, deci descoperirile noastre arată o legătură între problemele vasculare şi sănătatea creierului. Este nevoie de mai multe cercetări pentru confirmarea acestor rezultate”, a declarat cercetătoarea.
Într-un comentariu separat, referitor la studiul menţionat, profesorul Simon Ridley, şef al departamentului de cercetare de la Alzheimer’s Research UK, o organizaţie din Marea Britanie, a spus că studiul nu investighează riscul de instalare a demenţei şi că este mult prea devreme pentru a spune cu siguranţă că grupa de sânge AB ar putea avea legătură cu un risc crescut al acestei tulburări.
“Dovezile actuale sugerează că, pentru a avea un creier sănătos, este indicată o dietă echilibrată, stoparea fumatului şi exerciţii fizice practicate regulat”, a spus Simon Ridley.
Oamenii de ştiinţă au intervievat 6.542 de americani de vârstă mijlocie în legătură cu obiceiurile privind consumul de alcool din trecut şi le-au evaluat abilităţile mintale pe o perioadă de opt ani, potrivit dailymail.co.uk.
În urma acestui studiu s-a demonstrat că riscul de a dezvolta probleme serioase de memorie este mai mult decât dublu în cazul persoanelor care au avut probleme din cauza consumului de alcool.
Participanţilor li s-a cerut să răspundă la patru întrebări specifice: au simţit vreodată că trebuie să renunţe la băutură?, i-au enervat oamenii care îi criticau că beau?, s-au simţit vreodată rău sau vinovaţi pentru că beau alcool?, au consumat alcool dimineaţa înainte de orice pentru a se calma sau pentru a scăpa de mahmureală?.
Studiul, realizat de cercetătorii de la University of Exeter Medical School, din Marea Britanie, arată că persoanele care au recunoscut că au consumat excesiv alcool la un anumit moment al vieţii sunt de două ori mai predispuse să întâmpine probleme severe de memorie, dar, pentru că cercetarea s-a bazat pe “autodenunţ”, numărul acestor oameni ar putea fi chiar mai mare.
Însă, cercetătorii spun că acest lucru nu înseamnă că oamenii trebuie să se abţină de la consumul de alcool, ci că trebuie să îl consume moderat.
De asemenea, cercetătorii spun că acest studiu nu arată cauza şi efectul şi că pot exista şi alţi factori care să influenţeze rezultatele obţinute.
Cercetarea a fost publicată în American Journal of Geriatric Psychiatry.