BusinessMagazin

Tag: mediul rural

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 16

    În mediul urban, prezenţa a fost de 34,34%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (33,69%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 36,14%, mai mică decât în 2009 (39,62%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Ilfov – 40,47%, Olt – 39,41%, Teleorman – 39,06%,  Sibiu – 38,96%, Constanţa – 38,72%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Covasna – 27,40%, Satu Mare – 27,43%, Maramureş – 28,84%, Harghita – 29,23%, Mureş – 30,14%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 16 a fost de 34,84%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 39,54%, în sectorul 2 – 35,74%, în sectorul 3 – 31,93%, în sectorul 4 – 34,81%, în sectorul 5 – 31,73% şi în sectorul 6 – 36,92%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 16, era de 32,42%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 13

    În mediul urban, prezenţa a fost de 21,14%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (20,12%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 20,28%, mai mică decât în 2009 (22,10%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Constanţa – 24,33%, Teleorman – 24,21%,  Olt – 24,05%, Ilfov – 23,97%, Mehedinţi – 23,26%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Maramureş – 15,53%, Covasna – 15,59%, Satu Mare – 15,42%, Arad – 17,44%, Harghita – 17,45%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 13 a fost de 20,78%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 23,84%, în sectorul 2 – 21,27%, în sectorul 3 – 19,07%, în sectorul 4 – 20,93%, în sectorul 5 – 18,39% şi în sectorul 6 – 22,13%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 13, era de 19,71%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 17,30, 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Prezenţa la vot până la ora 13

    În mediul urban, prezenţa a fost de 21,14%, mai mare decât cea de la primul tur al alegerilor din 2009 (20,12%).

    În mediul rural, prezenţa a fost de 20,28%, mai mică decât în 2009 (22,10%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în judeţele Constanţa – 24,33%, Teleorman – 24,21%,  Olt – 24,05%, Ilfov – 23,97%, Mehedinţi – 23,26%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în Maramureş – 15,53%, Covasna – 15,59%, Satu Mare – 15,42%, Arad – 17,44%, Harghita – 17,45%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 13 a fost de 20,78%. În sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 23,84%, în sectorul 2 – 21,27%, în sectorul 3 – 19,07%, în sectorul 4 – 20,93%, în sectorul 5 – 18,39% şi în sectorul 6 – 22,13%.

    La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 13, era de 19,71%.

    Biroul Electoral Central va difuza, pe parcursul zilei de duminică, următoarele date despre prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale la orele 17,30, 20,30 şi 22,30.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • Cine este omul de afaceri care deţine cea mai extinsă reţea de magazine pentru micii fermieri

    “MĂ INTERESEAZĂ FOARTE CLAR SĂ IEŞIM ÎN CÂTEVA ŢĂRI DIN REGIUNE. VREM SĂ DESCHIDEM ÎN TOAMNĂ CEL PUŢIN DOUĂ NOI SUCURSALE, ÎN UNGARIA ŞI SERBIA, UNDE SĂ VINDEM DE TOATE, MAI PUŢIN FURAJE”, spune timişoreanul care controlează afacerea Agroland, cea mai extinsă reţea de magazine pentru micii fermieri din România. În cele aproape 200 de magazine ale reţelei, împrăştiate în toată ţara, furajele reprezintă jumătate din vânzări, un sfert se datorează rulajelor de pui de o zi, iar restul cifrei de afaceri este obţinut prin vânzarea de echipamente pentru firme mici.

    Cardoş povesteşte că a văzut oportunitatea de a se extinde pentru că „în România micul fermier are o ofertă mult mai bogată de echipamente, la fel ca în ţări precum Franţa şi Germania„. Marile ţări europene nu sunt însă în vizorul antreprenorului român, cel puţin deocamdată, pentru că acolo concurenţa în domeniu este aspră. „Furajele sunt mărfuri de volum şi relativ ieftine. Însă în gama de echipamente pentru mici fermieri avem o gamă mai largă decât ce există în oferta competitorilor din Serbia şi Ungaria”, explică Cardoş.

    Mai exact, Agroland are rulaje pe care furnizorii de echipamente din Franţa, Spania şi Italia le consideră „interesante„ şi, ca urmare, „avem preţuri bune„. Plaja de preţuri se încadrează în intervalul 500-2.000 de euro, pentru echipamente cum ar fi, de pildă, microutilajul pentru pasteurizarea laptelui sau adăpătoarele. „La intrarea pe piaţă vom avea promoţii, ca să atragem atenţia, apoi vom merge pe preţurile recomandate de furnizori„, spune timişoreanul despre strategia pe care o are în priviţa extinderii în Ungaria şi Serbia. Investiţia într‑un show‑room dintr-un oraş străin depinde de multe variabile, iar antreprenorul spune că ar prefera un spaţiu amenajat, în care doar să expună produsele sale.

    Ca atare, bugetul pentru fiecare astfel de spaţiu se plasează în jurul a 50.000 de euro, iar destinaţiile care stau în capul listei pentru extinderea de peste graniţe au fost alese în principal graţie relaţiilor de afaceri dezvoltate în ţările respective. Republica Moldova nu figurează între primele opţiuni, pe de o parte pentru că volumele de vânzări ar echivala cu cele realizate în 2-3 judeţe din România, iar pe de altă parte pentru că ţara vecină „ar fi interesantă doar dacă vom merge în Ucraina, unde deocamdată nu avem parteneri de afaceri„, spune Cardoş.

    Modelul de afacere gândit pentru filialele de peste hotare este diferit faţă de cel de pe plan local, mai cu seamă din cauza ofertei, care va fi construită cu focus pe echipamentele pentru micii fermieri; în magazinele Agroland din România, acestea înseamnă doar un sfert din vânzări. „Este un experiment„, spune antreprenorul care nu are aşteptări precise în privinţa rulajelor pe care ar putea să le dezvolte peste horare. Cert este că nu plănuieşte să construiască reţele de magazine în alte ţări, ci să deschidă doar spaţii de prezentare pentru echipamente, cu o gamă de circa 500 de produse, şi să lucreze cu subdistribuitori. În afară de Ungaria şi Serbia, antreprenorul român vizează şi toate ţările din spaţiul fostei Iugoslavii dar şi Bulgaria, odată ce va definitiva reţeta potrivită pentru extindere.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Prezenţa la vot, mai mare decât la alegerile din 2007 şi 2009

    Prezenţa la vot în Capitală la 13.00 a fost de 11,3%, mai mare decât la alegerile din 2007 (9,12%) şi 2009 (7,33%).

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, era, la ora 13.00, de 12,54 %, din care 12,09 % în mediul urban şi  13,15 % în rural, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ.

    În 21 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 13.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 17,62%, Dâmboviţa – 15,92%, Ilfov – 15,69%, Teleorman – 15,31% şi Mehedinţi – 15,3%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 9,02%, Timiş – 9,94%, Arad – 10,27%, Ialomiţa – 10,47% şi Iaşi – 10,77%.

    La secţiile de votare din Capitală pentru alegerile europarlamentare care au loc duminică, până la ora 13.00 s-au prezentat la urne 11,3% dintre cei 1.785.851 de alegători cu drept de vot. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 14,42%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 8,49%, În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 11,83%, în sectorul 3 – 10,18%, în sectorul 4 – 11,69% şi în sectorul 6 – 11,96%.

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, a fost, la ora 10.00, de 4,61%, din care 4,30 % în mediul urban şi 5,03 % în mediul rural. Prezenţa este mai mare decât cea înregistrată până la aceeaşi oră atât la alegerile europarlamentare din 2009 (4%), cât şi la cele din 2007 (3,79%).

    În 22 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 10.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 7,8%, Teleorman – 6,72%, Ilfov – 6,19%, Dâmboviţa – 6,13% şi Mehedinţi – 6,03%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 3,09%, Timiş – 3,52%, Sibiu – 3,54%, Iaşi – 3,69% şi Cluj – 3,73%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 10.00 a fost de 3,64%, cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne fiind în sectorul 1 – 4,10%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 2,98%. În Sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 4,10%, în Sectorul 2 – 3,81%, în Sectorul 3 – 3,38%, în Sectorul 4 – 3,66%, în Sectorul 5 – 2,98% şi în Sectorul 6 – 3,97%.

    La alegerile europarlamentare din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 10.00, era 2,79%, iar la cele din 2007 era 2,69%.
     

  • OTP Bank donează peste 2.000 de cărţi elevilor din mediul rural

    În cei peste trei ani de campanie, OTP Bank a donat  mai mult de 103.000 de cărţi către 165 de şcoli rurale, pentru un număr mai mare de 31.000 de copii. Iniţiativa OTP Bank România se desfăşoară în parteneriat cu Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Prin intermediul campaniei „Dreptul de a Citi”, OTP Bank donează direct şcolilor defavorizate din mediul rural colecţii de cărţi adresate elevilor din clasele I-VIII.

    OTP Bank România, subsidiară a OTP Bank, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est, este un furnizor integrat şi auto-finanţat de servicii financiare. Cu o abordare definită prin responsabilitate, angajament şi profesionalism, OTP Bank România înţelege nevoile clienţilor şi contextul actual al pieţei şi este un partener de încredere în furnizarea de servicii financiare.

    OTP Bank oferă servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croaţia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Serbia, pentru mai mult de 13 milioane de clienţi, prin intermediul unei reţele teritoriale de peste 1500 de unităţi, ATM-uri şi canale electronice

  • Tinerii care vor sa se mute la sat si sa-si dezvolte o afacere ar putea primi 70.000 de euro de la stat

     “Noi preconizam ca vom majora si suma alocata cu 50%”, a declarat marti, la conferinta ZF Agribusiness, organizata de Ziarul Financiar, Nicolae Popa, director general adjunct de implementare tehnica al APDRP.

    In perioada 2007-2013 au fost alocate pentru masura de sprijinire a tinerilor 331 milioane euro, fiind finantate 12.425 de proiecte cu o valoare de 308,8 milioane euro.

    Potrivit lui Popa, platile efectuate in contul acestor proiecte se ridica la 216,46 milioane euro. Numarul total al proiectelor primite pe masura pentru sprijinirea tinerilor a fost de 22.494, in valoare de 630 millioane euro.

    Cititi mai multe aici

  • ZF Agribusiness – Nicolae Popa, APDRP: Vrem să acordăm 70.000 de euro tinerilor care deschid o afacere în mediul rural

     “Noi preconizăm că vom majora şi suma alocată cu 50%”, a declarat marţi, la conferinţa ZF Agribusiness, organizată de Ziarul Financiar, Nicolae Popa, director general adjunct de implementare tehnică al APDRP.

    În perioada 2007-2013 au fost alocate pentru măsura de sprijinire a tinerilor 331 milioane euro, fiind finanţate 12.425 de proiecte cu o valoare de 308,8 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro