BusinessMagazin

Tag: mediu

  • ​Cum pot micii antreprenori să îşi personalizeze ofertele pentru clienţi şi să monitorizeze activităţile din mediul online

    Antreprenorii la început de drum care au businessuri active în mediul online pot accesa serviciile oferite de compania locală Retargeting.biz, care le pune la dispoziţie comercianţilor online o platformă software prin care îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online.

    „Ideea din spatele Retargeting a fost întotdeauna de a uşura eforturile de marketing, de a automatiza cât mai multe dintre sarcinile unui departament de marketing şi de a elimina eroarea umană. Pentru magazinele online care folosesc soft-ul nostru, orice tip de campanie, fie că este vorba de reclame pe Facebook şi Google, de e-mail-uri, pop-up-uri, notificări push şi SMS, fiecare campanie se poate seta din câteva click-uri. De asemenea, se activează automat în funcţie de comportamentul fiecărui utilizator în parte si se personalizează cu produsele de interes ale fiecărui potenţial cumpărător. Clienţii Retargeting câştigă astfel timp pe care îl pot aloca altor fel de îndatoriri care să-i ajute să-şi dezvolte şi mai mult afacerea”, a spus Rareş Bănescu, fondator şi CEO al businessului.

    Costurile accesării unui astfel de serviciu variază între 50 de euro şi 6.000 de euro pe lună, în funcţie de dimensiunea companiei. „În medie, valoarea plătită pe lună de un client este în jurul sumei de 220 de euro”, a spus fondatorul.

    Începând cu anul trecut, Retargeting.biz a devenit partener Google şi Facebook, numărându-se printre puţinii jucători din regiune care au încheiate acorduri cu ambii mari giganţi din SUA, aceştia fiind de altfel cei care fac regulile în publicitatea online. De la cele circa 3.000 de magazine online active în prezent în România, către Facebook şi Google se duc cel puţin 100 de milioane de euro pe an.

    În această lună, start-up-ul românesc a lansat noile sisteme de pricing, pe bază de abonament lunar, ce vin în beneficiul clienţilor cu mai multă flexibilitate şi transparenţă în gestionarea costurilor de marketing online şi implicit a conversiilor obţinute prin platforma de marketing online automatizat.

    Abonamentul lunar se calculează în funcţie de traficul lunar al unui magazin online, la care se adaugă bugetele pe care echipa magazinului online doreşte să le investească în Facebook şi Google.

    „Avantajul noii modalităţi de plată îl reprezintă faptul că, în acest fel, fiecare e-shop îşi poate stabili mult mai uşor eforturile de marketing lunare şi are si o viziune mult mai clară a costurilor versus vânzările obţinute.”

    De altfel, compania pregăteşte lansarea în România a unor noi tipuri de campanii: Google Shopping Ads şi Youtube Ads, oferind magazinelor online româneşti oportunitatea de a se alinia la trendurile internaţionale în ceea ce priveşte marketingul online atutomatizat şi creativ.

     

     

     

  • Mai mulţi bani pentru IMM-uri

    Înfiinţată în octombrie 2016, Iniţiativa pentru IMM-uri (program operaţional aferent exerciţiului financiar multianual 2014-2020, fondurile putând fi accesate până în 2023) face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene şi al grupului BEI, care beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene prin programele operaţionale FEDER şi Horizon 2020. Iniţiativa urmăreşte încurajarea statelor membre să îşi dubleze volumul fondurilor structurale şi de investiţie disponibile prin instrumente financiare în perioada 2014-2020 şi stimularea competitivităţii IMM-urilor printr-un acces mai bun la finanţare. Iniţiativa pentru IMM-uri a fost dezvoltată ca instrument de răspuns rapid şi eficient pentru majorarea creditării în economia reală, creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii.

    Luând ca punct de reper succesul de până acum al Iniţiativei pentru IMM-uri în România, autorităţile române au alocat suplimentar 150 milioane de euro din Programul Operaţional Regional, cu cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), ridicând bugetul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) din cadrul iniţiativei până la 250 milioane de euro. Prin această creştere şi împreună cu resursele suplimentare din partea grupului BEI şi a Comisiei Europene, până la 1,38 miliarde euro sunt disponibili pentru companiile româneşti graţie Iniţiativei pentru IMM-uri. Acordurile cu instituţiile financiare urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60% pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.

    Potrivit reprezentanţilor BEI, 5.000 de IMM-uri ar putea primi finanţări până în 2023. De la lansarea programului şi până în prezent, instituţia a oferit finanţări de 451 milioane euro unui număr de 1.801 beneficiari. În aceeaşi perioadă de timp, cu ajutorul finanţărilor garantate prin Fondul European de Investiţii (FEI – parte a grupului BEI care dezvoltă instrumente de capital de risc şi pentru creştere, garanţii şi instrumente de microfinanţare, care vizează în mod specific acest segment de piaţă) s-au creat peste 63.000 de locuri de muncă, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Băncile incluse în programul extins, care au semnat sau sunt pe cale să semneze acorduri cu BEI, sunt CEC Bank, Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank şi UniCredit Bank.

    Contribuţia statului român era de 100 de milioane de euro, iar acum a crescut la 250 de milioane de euro, a explicat Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. „Băncile sunt, evident, cele care împrumută companiile, având garanţii din partea FEI care acoperă 60% din valoarea acestor împrumuturi. Acest sistem funcţionează pentru că garanţia este valabilă indiferent de valoarea împrumutului, prin urmare, oricare ar fi expunerea băncii, riscul este redus cu 60%.” Capitalul pe care banca trebuie să îl pună la dispoziţie pentru aceste împrumuturi este mult mai mic, în condiţiile în care creditarea IMM-urilor este oricum un proces extrem de riscant. În concluzie, întreaga procedură este mai profitabilă pentru bănci, acestea având o dispoziţie crescută spre creditarea IMM-urilor.

    „Este vorba de bănci comerciale, este normal să aibă în vedere profitul”, notează McDowell. Mai mult, datorită susţinerii FEI, băncile pot acum oferi credite IMM-urilor fără a mai cere garanţii. „Dacă ne uităm la sectoarele care cresc astăzi în România – IT, spre exemplu – companiile au început să investească în aşa-numitele bunuri intangibile pe care nu le pot oferi drept garanţie la bănci. Astfel, în economia modernă apar probleme de autofinanţare; acest program merge bine pentru că societăţile răspund bine la el.” Grupul BEI nu are cum să satisfacă toate nevoile de finanţare ale IMM-urilor din economia românească, subliniază McDowell, care însă crede că aportul este unul substanţial. „Investiţiile net în România se ridică la aproximativ 25-30 de miliarde de euro; sectorul privat reprezintă o treime, deci vorbim de aproximativ 10 miliarde, iar IMM-urile reprezintă jumătate, deci probabil 5 miliarde – e un calcul «pe şerveţel», dar ideea este că finanţarea oferită de FEI e una destul de importantă.”

    Iniţiativa IMM există în mai multe state, iar nivelul garanţiilor diferă, dar cea de 60% e în partea superioară, de obicei fiind vorba de un nivel de 50%, explică vicepreşedintele BEI. „Depinde de bănci, pentru că ele trebuie să plătească pentru aceste garanţii. McDowell spune însă că sumele plătite de bănci sunt mici, fiind programe derulate pe baza fondurilor structurale. „În opinia mea, aş spune că Iniţiativa IMM a avut, de departe, cel mai mult succes în România, pentru că aici am găsit o capitalizare de piaţă mai mare decât în Spania, Finlanda sau în alte state unde derulăm programul.”

    Andrew McDowell crede că situaţia economică actuală e una stabilă, dar spune că dacă nu există suficiente investiţii în economie, BEI va lucra alături de guvernul României pentru îmbunătăţirea mediului pentru finanţare, „pentru că fără investiţii nete directe nu se va putea susţine creşterea economică pe termen lung. Aceasta e o serioasă provocare. Investiţiile străine pot genera un transfer de tehnologie care e de multe ori extrem de folositor, dar cheia pentru ţările care îşi doresc investiţii străine este să aibă politici care să permită absorbţia tehnologiei şi economia locală să aibă de câştigat din asta. Aş spune totuşi că provocarea este creşterea investiţiilor private în general, atât cele străine cât şi cele din interiorul ţării”, încheie el.

    Hubert Cottogni, director în cadrul Fondului European de Investiţii, a declarat la rândul său că folosirea resurselor FESI împreună cu cele ale grupului BEI şi ale UE „este o modalitate excelentă de a obţine mai mult cu mai puţin. Aceasta permite FEI să îşi asume o parte din riscul intermediarilor financiari în beneficiul final al IMM-urilor româneşti. Resursele suplimentare FESI puse la dispoziţie de România, multiplicate prin împrumuturi comerciale, vor genera până la 1,38 miliarde EUR în împrumuturi noi pentru IMM-urile din România.” Banca Europeană de Investiţii (BEI) este banca Uniunii Europene, instituţia de creditare pe termen lung a UE – de altfel, este entitatea cu cel mai mare volum de împrumuturi şi credite din lume. Instituţia oferă finanţare şi expertiză pentru proiecte de investiţii solide şi durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90% din activitatea BEI vizează Europa, însă Banca sprijină, de asemenea, politicile externe şi de dezvoltare ale UE. 

  • Din ocean pe umeraş

    Ele ignoră însă o sursă importantă de populare, consideră creatorul Roland Mouret, mai precis umeraşele, care, afirmă acesta, sunt la fel de rele ca paiele de plastic, scrie Financial Times. Hainele create de industria modei sunt atârnate pe umeraşe, iar atunci când acestea din urmă nu mai sunt necesare sunt aruncate, contribuind la poluarea provocată de acest sector. Modalitatea de luptă împotriva poluării aleasă de Mouret este folosirea de umeraşe realizate în parteneriat cu producătorul olandez Arch & Hook, care conţin în proporţie de 80% plastic recuperat din oceanele planetei şi sunt disponibile sub marca Blue. 

  • ​Antreprenor român: Fără eşec nu putem inova şi nu putem fi creativi. Ca antreprenori trebuie să creăm angajaţilor un mediu în care să poată greşi şi să o poată lua de la capăt

    Antreprenorul Cătălin Meşter, care a dezvoltat împreună cu alţi cinci prieteni pasionaţi de lectură aplicaţia Bookups.app în vara anului 2019, a dezvoltat şi un concept de evenimente, care poartă numele de „I Love Failure”, în cadrul căruia antreprenorii mici şi mijlocii dar şi cei consacraţi vorbesc despre eşecul lor în business.

    „În principal, companiile vor să inoveze şi să fie cât mai creative iar acest lucru nu este posibil fără eşec, companiile trebuie să creeze un mediu unde angajaţii se simt în siguranţă să greşească şi să încerce din nou. Încercăm să normalizăm puţin eşecul pentru că, în antreprenoriat mulţi încearcă şi puţin reuşesc. Lumea ne încurajează să încercăm dar când ne dăm cu capul de perete suntem văzuţi că şi rataţi de aceiaşi oameni care ne-au încurajat să încercăm şi acest lucru ne descurajează să încercăm din nou. Comunitatea I Love Failure vede eşecul că o parte naturală din viaţă şi nu îl judecă, doar încearcă să înveţe cât mai mult din el”, a spus pentru ZF Cătălin Meşter, fondatorul evenimentelor I Love Failure.

    El a povestit că ideea de a crea evenimente în cadrul cărora antreprenorii povestesc eşecurile prin care au trecut a venit când se afla în cadrul unei conferinţe unde antreprenori cu experienţă îşi prezentau poveştile de succes.

    „Eram la un eveniment de business unde antreprenori de succes vorbeau pe scenă despre succesul lor şi cum au ştiut să facă ce trebuie când trebuie. Lecţiile lor nu se aplicau la mine şi nu erau interesante aşa că m-am plictisit teribil. La sesiunea de networking m-am întâlnit cu un prieten care avea un startup promiţător (roboţi, AI) şi l-am întrebat cum îi mai merge. Următoarele 30 de minute am fost captivat de povestea lui, cum a dat faliment, cum a fost dat în judecată de un developer. Povestea a fost fascinantă, iar lecţiile învăţate de el au fost foarte folositoare. Am spus în momentul acela <ce bine ar fi dacă ar există evenimente de genul acesta unde în loc de succes lumea să vorbească de eşecuri>. Apoi am început să creez evenimente de genul aceta”, povesteşte Cătălin Meşter.

    Pentru organizarea acestor evenimente, Cătălin Meşter a spus că a fost nevoie să plătească spaţiul în care se desfăşura evenimentul şi partea de băuturi şi snacksuri, care presupune costuri între 1.500 şi 2.000 de lei.

    Până în prezent, Cătălin Meşter a organizat 12 evenimente I Love Failure şi vrea ca până la finalul anului în curs să ajungă la un număr de 16 evenimente de acest gen.

    „Până acum am ascultat 74 de poveşti despre eşec şi au fost prezenţi în săli peste 930 de participanţi. Iniţial am făcut primul eveniment la Impact HUB apoi am început să le facem la OK Center, iar acum majoritatea evenimentelor sunt desfăşurate la Mindspace Pipera, cu care suntem parteneri”, spune reprezentantul evenimentului.

    În ceea ce priveşte obiectivele evenimentelor I Love Failure, acestea sunt reprezentate de promovarea acceptării eşecurilor, reducerea fricii de eşec, facilitarea inovaţiei şi energizarea culturii antreprenoriale în rândul persoanelor cu idei de business.

    „Antreprenorii învaţă din greşelilor celor de pe scenă dar atmosfera te inspiră să încerci iar dacă ai eşuat. Un alt avantaj mare este pentru cei cărora le este frică să încerce, această frică dispare sau oricum este redusă considerabil când vezi lume pe scenă care a trecut prin momente grele. Pentru câteva ore viaţa este fără filtre şi lumea se deschide la networking şi povestesc despre eşecurile lor fără să îşi facă griji că îi judecă cineva.”

    Pentru primul an de activitate, Cătălin Meşter estimează venituri de 30.000 de lei aproximativ.

    Planurile de dezvoltare vizează extinderea evenimentelor I Love Failure în mai multe oraşe din ţară, precum Cluj, Sibiu, Iaşi, Timişoara, dar şi extinderea la nivel internaţional.

    „Sperăm să ajutăm cât mai mulţi antreprenori şi persoane cu idei de business cu aceste evenimente şi să normalizăm eşecul. Până acum, am avut doar o corporaţie la eveniment şi suntem în dicuţii cu alte companii, dar putem face evenimente private şi cu companii mici şi mijlocii. Pe data de 9 decembrie în Bucureşti, vom organiza un alt eveniment dedicat comunităţii, unde vor fi în jur de 100 persoane şi unul în Timişoara unde vor fi în jur de 50-70 persoane. Evenimente corporate vom mai avea unul până la sfârşitul anului”, spune Cătălin Meşter.

  • “România fără clanuri”: Cumpănaşu vrea să revoluţioneze politica locală, dar primeşte bani lunar de la mai multe instituţii. Venitul mediu lunar ajunge la 19.000 de euro

    Alexandru Cumpănaşu, care îşi propune să candideze la alegerile prezidenţiale de anul acesta, are o avere impresionantă.
     
    Potrivit declaraţiei de avere depusă la Biroul Electoral Central pe 22 septembrie, Cumpănaşu deţine două terenuri (ambele intravilane, cu o suprafaţă de 250 de metri fiecare), patru apartamente (78,92 mp, 164,39 mp, 153,70 mp respeciv 228,05 mp) şi două case de locuit (171,96 mp şi 78,42 mp). 
     
    Alexandru Cumpănaşu deţine două autoturisme – un Subaru achiziţionat în 2008 şi un Mercedes cumpărat în 2018.
     
    În ceea ce priveşte activele financiare, candidatul la alegerile prezidenţiale are un cont curent deschis la BCR (în valoare de 200.862 lei la data depunerii declaraţiei de avere) şi două depozite bancare la Credit Europe Bank (17.000 euro, respectiv 60.000 lei la data depunerii declaraţiei).
     
    La capitolul datorii, Cumpănaşu a notat suma de 300.000 de euro (creditor o persoană fizică) şi cea de 171.000 de lei, credit contractat de la ING cu scadenţa în 2023. Cumpănaşu a acordat un împrumut de 152.972 de lei Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei.
     
    La capitolul venituri realizate, Cumpănaşu a încasat în 2018 următoarele sume: 66.762 lei de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), 78.983 lei de la Romaqua Group SA, 8.000 lei de la Asociaţia de Acreditare din România şi 58.800 lei de la UEFISCDI. La secţiunea venituri din activităţi independente, Cumpănaşu a declarat următoarele: 580.262 lei încasaţi pe drepturi de autor de la Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei; 47.000 de lei pe drepturi de autor de la Asociaţia Centrul pentru Integritate; 120.000 lei pentru prestări servicii de la CNCIR SA; şi 66.878 lei, tot pentru prestări servicii, de la Asociaţia de Acreditare din România. Cumpănaşu a mai încasat, anul trecut, peste 106.000 lei din două contracte de închiriere a unor bunuri.
     
    Toate informaţiile provin din declaraţia de avere depusă de Alexandru Cumpănaşu la Biroul Electoral Central, care poate fi consultată aici: http://prezidentiale2019.bec.ro/wp-content/uploads/2019/09/da_cumpanasu.pdf

  • Portretul-robot al clientului magazinelor Pepco: femeie de 37 de ani cu doi copii şi un venit mediu de 334 de euro pe lună

    Discounterul polonez Pepco, intrat pe piaţa din România acum patru ani şi care a ajuns deja la 250 de magazine, a realizat un portret-robot al clientului său ţintă: este vorba de o femeie de 37 de ani cu doi copii şi un venit mediu de 334 de euro pe lună.

    „Venitul mediu al clientului nostru ţintă este de 334 de euro lunar, în timp ce per gospodărie venitul ajunge la 865 de euro. În concluzie, 83% dintre clienţii noştri au o situaţie materială me­die sau chiar bună“, potrivit unei analize a companiei.

    Grupul Pepco are peste 1.700 de magazi­ne în 11 ţări din Euro­pa Centrală şi de Est, iar cifra de afaceri estimată pen­tru 2019 este de 2 mld. euro. Compania creşte ra­pid pe toate pieţele unde este prezentă, iar un exemplu concludent este chiar România, unde se deschid anual circa 50 de unităţi noi. Mai mult, ca cifră de afaceri, Pepco a ajuns în România la 1 mld. lei (220 mil. euro), depăşind la nivel de brand atât H&M, cât şi Zara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Umila cizmă de cauciuc a intrat în atenţia caselor de modă

    Cizmele, care au putut fi văzute pentru prima oară în cadrul prezentării de la Paris a colecţiei Stella McCartney de toamnă/iarnă 2019, sunt, susţin cele două companii, puţin poluante. Ele sunt confecţionate din cauciuc provenit de la arbori din păduri atent gestionate şi exploatate din Guatemala, fără a afecta păduri tropicale, şi căptuşite cu un material denumit Yulex, care înlocuieşte neoprenul folosit în mod normal şi este obţinut printr-un proces de producţie care elimină mult mai puţin dioxid de carbon în atmosferă. Doritoarele trebuie să plătească de la 350 de euro în sus pentru o astfel de pereche de cizme de cauciuc, scrie The Independent.

  • Salariul mediu din construcţii a crescut cu 50% în ultimul an şi a ajuns la 3.000 de lei net pe lună. „S-a redus foarte mult fenomenul muncii la negru în construcţii si migraţia muncitorilor în statele din Vest a încetinit”

    Creşterea salariului minim din sectorul construcţiilor decisă de guvern la începutul acestui an a îmbunătăţit semnificativ indicatorii pieţei muncii din acest sector: în ultimul an, salariul mediu din construcţii a crescut cu 50% şi a depăşit valoarea de 3.000 de lei net pe lună, iar efectivul de salariaţi din sector s-a majorat cu 10.000 de persoane şi se apropie de 400.000 de persoane, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    „Primul efect pozitiv al creşterii salariului minim din sectorul construcţiilor a fost reprezentat de faptul că s-a scos foarte mult la suprafaţă forţa de muncă din zona neagră din acest sector. De asemenea, creşterea abruptă a salariului minim şi a celorlalte salarii din acest sector au crescut atractivitatea faţă de domeniu şi, după cum au spus mulţi antreprenori din domeniu, s-a redus fluxul de plecări în statele din Vest, iar o parte dintre muncitorii plecaţi s-au întors acasă“, a explicat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii din România (ARACO).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avocatul care a părăsit mediul juridic cu scopul de „a pleda” pentru o îmbrăcăminte corectă

    Cezar Ioneşcu a înfiinţat în urmă cu un deceniu afacerea Domni de România, prin care predă bărbaţilor regulile unei ţinute perfecte. Atunci când a lansat conceptul, acesta avea forma unui blog personal, activ şi astăzi, care reprezintă o platformă online ce conţine informaţii teoretice şi practice despre cum ar trebui să arate o ţinută perfectă pentru bărbaţi. Aceasta a înregistrat la jumătatea anului curent afaceri de 750.000 de euro, iar până anul viitor el vizează atingerea unui prag de 2,5 milioane de euro, creştere ce se va baza pe cererea mare de pe pieţele externe, europene, precum Milano sau Viena. 

    „Ideea a pornit la acea vreme, ca multe alte idei de business din România, din marea pasiune a subsemnatului pentru haina şi atitudinea bărbătească şi din lipsa acută în piaţa românească a unei informaţii relevante în domeniu”, povesteşte antreprenorul.

    Cezar Ionaşcu a pus bazele businessului Domni de România printr-o investiţie de aproape 150.000 de euro, desfăşurată pe parcursul a trei ani, în dezvoltarea conţinutului şi variantelor în care va fi livrată informaţia.

    În cadrul afacerii lucrează o echipă formată din zece persoane.

    Dacă la început Domni de România oferea informaţii teoretice şi practice despre imaginea bărbătească, în timp Cezar Ionaşcu a început să se adreseze şi femeilor. Ca urmare a unei reacţii pozitive din partea publicului, antreprenorul a extins liniile de business spre servicii de personal shopping şi audit de garderobă, mentorat pentru probleme relaţionale, de cuplu, despre vocaţie, afiliere, studii, job şi altele, a adăugat antreprenorul.

    „Businessul Domni de România are ca obiect de activitate procese transformaţionale aplicate pentru femei şi bărbaţi care, prin unelte specifice, ajung într-un timp determinat la forma lor cea mai bună, de la aspectul fizic la cel mental, social, profesional, relaţional, şi vizual”, explică Cezar Ionaşcu.

    El povesteşte că dacă în urmă cu zece ani consultanţa de imagine nu era un serviciu cunoscut pe piaţă, în prezent acest serviciu este livrat în peste zece ţări, pe trei continente, în trei limbi. De altfel, antreprenorul spune că nu a avut probleme în ceea ce priveşte înfiinţarea sau dezvoltarea businessului pe piaţa locală, acesta înregistrând o creştere organică încă de la început.

    „Povestea cu trauma, durerea, pierderea sau trei falimente până la atingerea succesului sunt pentru aceia care ori nu fac ceea ce trebuie, ori îndeplinesc sarcini pentru altă misiune decât a lor. În cazul de faţă lucrurile au funcţionat de la sine şi au crescut organic în cei 10 ani de activitate. Astăzi, consultanţa de imagine sau cea extinsă, de masculinitate, este livrată în peste zece ţări, pe trei continente, în trei limbi.”

    Serviciul de consultanţă vestimentară a apărut, spune el, după ce a sesizat o nevoie a oamenilor de a învăţa cum să asorteze piesele vestimentare astfel încât să contruiască o ţinută perfectă, într-o lume în care pe rafturile magazinelor stau zeci de mii de haine care aşteaptă să fie cumpărate şi purtate, spune Cezar Ionaşcu.

    „Iniţial a fost nevoie să observ nevoia oamenilor de a se îmbrăca. Ceva atât de banal pentru care piaţa oferă tot, de la brandurile diverse care pun pe piaţă munţi de haine, până la vânzători amabili care vor să scape de marfa de la raft. Dar, în această multitudine de oferte, pe piaţă nu existau informaţie specifică, explicaţii pertinente şi orientare în spaţiu.”

    Antreprenorul spune că modul în care ghidează bărbaţii şi femeile spre ţinute perfecte este prin şedinţe de consultanţă, care se pot transforma în programe de mentorat ce pot costa între 25.000 de euro şi 50.000 de euro pe an.

    „Se pleacă de la o şedinţă de consultanţă cu unul dintre membrii echipei pentru o nevoie curentă precum ţinuta zilei, întâlnire de business, interviu de angajare, călătorie, nuntă, botez, cu un preţ de câteva sute de euro şi se poate ajunge la programe de mentorat anuale cu preţuri între 25.000 şi 50.000 de euro.”

    În portofoliul de clienţi al businessului Domni de România se regăsesc de la elevi de 18 ani, „care ajung la primul bal de absolvire şi nu ştiu ce să poarte pentru a-şi impresiona iubitele”, bărbaţi cu vârste de peste 60 de ani care vor să ştie ce haine să poarte în funcţie de evenimentele la care se prezintă şi miri care poartă pentru prima dată un smoking, până la „milionarul excentric care vrea să înţeleagă pariul culorilor bărbăteşti”, explică fondatorul.

    În prezent, Domni de România oferă serviciile de mentorat pe tot teritoriul ţării dar şi peste graniţele România, compania înregistrând solicitări din oraşe precum Viena sau Milano. El a menţionat că în rândul populaţiei tinere masculine s-a observat, începând cu anul 2007, o creştere a interesului pentru propria imagine, interes ce a cunoscut creşteri de aproape 16% în fiecare an.

    „Oferim serviciile în toată ţara. Cele mai multe solicitări vin din Bucureşti, Cluj, Chişinău, Milano, Viena şi Timişoara, în această ordine.”
    Cezar Ionaşcu a menţionat că strategia de dezvoltare a businessului vizează extinderea activităţii către zona Europei de Est, Asia, India şi SUA. În plus, el nu exclude deschiderea unui magazin specializat în cadrul căruia să ofere servicii de mentorat în modă.

    „Nu excludem deschiderea, în curând, a unui magazin specializat. Prin serviciile de personal shopping şi audit de garderobă se dă exact mâna de ajutor dorită de orice bărbat la intrarea în mall din fiecare sâmbătă în care trauma trăită de fiecare în parte este mare – ce să cumpăr? Cu ce să asortez? Ce mi se potriveşte? În ciuda ofertei mari de haine, sunt prea puţine informaţiile pe care un bărbat le deţine pentru a alege corect, în consecinţa nevoilor sale.”

    Rolul hainelor, potrivit lui Cezar Ionaşcu:
    Rolul primordial al hainelor este unul funcţional – ele ne apără de vânt, ploaie, ninsoare, temperaturi scăzute sau soare. În funcţie de aceste coordonate, în special în mediul local, bisezonier – primăvara / vara, respectiv toamna / iarna – hainele au funcţie aproape vitală. Funcţionalitatea lor se extinde până la coordonatele comoditate şi croi, în sensul în care hainele sau accesoriile purtate ar trebui să confere o senzaţie de confort sporit odată îmbrăcate – pantofii să fie pe măsură pentru a nu crea bătături, materialele să fie unele din fibră naturală pentru a proteja, iar nu a dăuna pielii, iar relativ la croi, acestea să fie cât mai aproape de corp, urmând liniile acestuia, prin încadrare în măsurile corecte, iar nu purtarea unor haine cu două – trei numere mai mari, respectiv unele foarte strâmte.

    Rolul secundar al hainelor este acela informal – arată privitor la încadrarea în ierarhia socială a persoanei. Exemplul clasic în acest caz este reprezentat de uniformă şi purtătorii acesteia. Indiferent că este vorba de funcţionari publici, cadre medicale sau liber-profesionişti, aceste uniforme indică, de cele mai multe ori, profesia şi / sau ocupaţia persoanei. În mediul business, uniforma este reprezentată de variaţiunea costum bleumarin / costum gri. Acest fapt pentru că tocmai mediul de business impune o astfel de rigoare. Transmiterea încrederii se face în prezenţa unor culori de bază, care să nu epateze. Ideea de costum, ca şi ideea de smoking, ţine de egalizarea vizuală a participanţilor la conjunctura predeterminată.

  • Situaţie critică la Mediu şi Energie. Mii de angajaţi nu şi-au primit salariile, în urma demisiei miniştrilor Graţiela Gavrilescu şi Anton Anton

    „Situaţia în care ne-a lăsat ministrul nostru, având şi calitatea de viceprim-ministru, este imposibil de tolerat. De parcă nu ar fi suficient că salariile sunt de mizerie, nici măcar nu le mai primim, deşi lucrările pe luna august le-am făcut şi predat.

    E suficient că abia ţinem agenţiile în stare de funcţionare, şi acum nu mai putem plăţi nici oamenii?” a declarat, pentru MEDIAFAX, Ion Daniel, preşedintele Federaţiei Naţionale de Mediu.

    Surse din cadrul Ministerului Mediului au declarat, pentru MEDIAFAX, că s-a ajuns la această situaţie din cauza faptului că instituţia nu mai are ministru – care este principalul ordonator de plăţi.

    La începtul lunii septembrie, ministrii Mediului şi ai Energiei, Graţiela Gavrilescu şi Anton Anton, au demisionat din funcţii după ce partidul din care fac parte, ALDE, a decis să se retragă din coalişie de guvernare.