BusinessMagazin

Tag: medici

  • Primăria Capitalei a găsit soluţia prin care să-i „convingă pe medici să nu mai plece să muncească în străinătate”: PMB va achiziţiona în primă fază 177 de locuinţe pentru doctori

    Proiectul a trecut cu ajutorul consilierilor PNL şi PMP, care au votate pentru, iar cei la de la USR s-au împotrivit.
     
    Primăria Capitalei va cumpăra astfel, în primă fază, 177 de locuinţe, de tip garsonieră, repsectiv apartamente cu 2 şi 3 camere, dintr-un total de 600, potrivit unui proiect proiectului votat miercuri.
     
    Proiectul a fost dezbătut şi în şedinţa din luna noiembrie, însă a fost respins, având nevoie de un vot de două treimi.
     
    „Să-i convingem pe medici să nu mai plece să muncească în străinătate, ci să rămână în ţară avem acest proiect. Deşi salariile au crescut, mulţi se plâng că nu au case, că sunt chiriile mari. Astfel că achiziţionăm 600 de locuinţe. Astăzi le avem pe primele 177, în şedinţele viitoare vor veni şi celelalte”, a precizat Gabriela Firea la şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti de luna trecută.
     

  • Actorul Florin Busuioc a fost externat. Are două stenturi la inimă/ Ce i-au recomandat medicii

    Aceleaşi surse arată că actorul trebuie să urmeze un tratament antiagregant, pentru prevenirea accidentelor vasculare.

    Medicii au decis să-l externeze pe actorul Florin Busoioc după câteva săptămâni de spitalizare, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse medicale. Actorul a fost externat în urmă cu trei zile. În perioada în care a fost spitalizat, Florin Busuioc a fost supus unor proceduri de montare a două stenturi
     
    Actorul Florin Busuioc a suferit, în data de 6 noiembrie, un infarct miocardic, după un spectacol la Craiova. A fost dus de urgenţă la Spitalul de Urgenţă din oraş, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale de montare a unui stent.
     

  • Doris Andronescu, femeia care a fondat Sanador, unul dintre cele mai importante grupuri medicale private din România

    Carte de vizită

    Este absolventă a Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, iar după finalizarea studiilor a profesat ca medic specialist în cadrul spitalelor Sfântul Ioan şi Carol Davila

    A pus bazele proiectului Sanador în 2001, construind o clinică cu 12 cabinete, primul spital fiind deschis zece ani mai târziu

    Anul trecut, compania a avut venituri de 289 de milioane de lei, cu un profit de 12 milioane de lei şi un număr de 1.438 de angajaţi. 

  • Proiect al Ministerului Sănătăţii: Numărul locurilor la rezidenţiat ar putea creşte cu 300

    “Prin acest act normativ se modifică pct.VII subpunctul 4 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 131/2018 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2018 – 2019, în sensul majorării cifrei de 5415 aferentă pentru pregătirea în rezidenţiat cu 300 locuri”, se arată în Hotârărea semnată de Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii şi Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale.

    De asemenea, hotărârea mai prevede şi crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale în special în zonele defavorizate, cum ar fi judeţele Călăraşi, Hunedoara, Tulcea, Vaslui, Harghita şi Covasna. Astfel, vor fi formaţi mai mulţi specialişti pentru monitorizarea sănătăţii populaţiei, pentru reducerea mortalităţii infantile şi pentru asigurarea cadrelor medicale în dispensarele şcolare sau serviciile de ambulanţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mii de MEDICI STRĂINI sunt verificaţi după ce UN FALS PSIHIATRU a fost lăsat să profeseze 22 de ani

    Autorităţile britanice au decis să verifice autenticitatea diplomelor prezentate de medicii străini, după ce s-a dovedit că un fals psihiatru a profesat fără calificarea necesară timp de 22 de ani, anunţă CNN.
     
    Zholia Alemi a fost arestată pentru fraudă în luna octombrie, după ce păcălit organismele profesionale din Marea Britanie, susţinând că este absolventă a Universităţii din Auckland, Noua Zeelandă. Înşelăciunea a fost descoperită după ce femeia a schimbat testamentul unui client în vârstă, pentru a fi menţionată ca beneficiar.
     
    Ea a lucrat ca psihiatru într-un centru pentru oameni cu boli psihice.
     
    Deşi a negat acuzaţiile de fraudă, ea a fost găsită vinovată şi a fost condamnată la cinci ani de închisoare.

    Consiliul General Medical din Marea Britanie şi-a cerut scuze pentru verificările inadecvate făcute în anii 90 şi pentru orice daune ar fi produs acest lucru pacienţilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • Reţeaua de sănătate Regina Maria organizează prima Conferinţă Naţională a Asistenţilor Medicali

    Aflată la prima ediţie, Conferinţa Naţională a Asistenţilor Medicali reuneşte 180 de invitaţi, 13 speakeri principali, 18 lectori asistenţi medicali, 38 de lucrări ştiinţifice şi peste 20 de specialităţi medicale. Conferinţa îşi concentrează atenţia asupra importanţei învăţării continue în cariera de asistent medical, abordând teme care vizează managementul pacienţilor şi noutăţile în pregătirea profesională.

    Evenimentul este o continuare a demersului de formare demarat de Regina Maria în urmă cu 3 ani, prin lansarea Academiei de Asistenţi Medicali, primul program dedicat angajării, instruirii şi dezvoltării profesionale a asistenţilor medicali debutanţi din România. Academia a format, până în prezent, nouă promoţii de asistenţi debutanţi, atât în Bucureşti, cât şi în Braşov, cei 180 de absolvenţi devenind ulterior parte a reţelei de sănătate.

    Printre invitaţi se numără Dr. Hadi Rahimian, specialist în medicină fetală, şi Prof. Dr. Cătălin Copăescu, medic cu experienţă în domeniul chirurgiei laparoscopice.

  • Arafat spune că nu este în regulă, la salariul primit, ca medicii de la stat să stea 4-5 ore la serviciu: „Dacă vin la 8.00 şi plec la 1.00 sau 12.00, nu e OK”

    „Din momentul în care noi plătim corect, pentru că nu mai poate spune nimeni că plata e sub un nivel, trebuie să ne aşteptăm la un comportament foarte corect, la o abordare foarte corectă a bolnavului şi la un interes egal cu ce dau unii în sectorul privat. În sectorul public, nu mai e niciun motiv şi nu generalizăm. Sunt mulţi medici care îşi fac treaba corect şi o făceau şi înainte de creşteri. Acum avem motivul. Din moment ce plata a ajuns la nivelul acesta, solicităm ca în sectorul public să fie interesul şi loialitatea la nivel maxim. Nu prindem pe nimeni care pleacă înainte de program ca să opereze sau să lucreze în altă parte, fără să fac aluzie la nimeni, dar dau exemple care ştim că se întâmplă. Nu pot să consult în cabinet privat, când încă sunt prins în programul public. Vin la 8, plec la 4 e una, dar vin la 8 şi plec la 1 sau la 12 nu e ok la salariul primit”, a declarat Raed Arafat, la Digi24.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii şi acţionarul spitalului Sanador ies acum în faţa presei. Un alt deces, azi la spitalul din Capitală

    Doris Andronescu, acţionarul unic al spitalului Sanador, alături de medicii chirurgi Laura Bălănescu, chirurg pediatru, Bogdan Marţian, Dana Mincu (cardiologie) şi Doru Herghelegiu (chirurgie oncologică, ecografie obstetrică-ginecologie) ies azi în prima conferinţa de presă, la patru zile de la moartea unui copil de un an şi zece luni.
     
    Un alt pacient, în vârstă de 65 de ani, a decedat azi la spitalul Sanador din Capitală
     

  • Viaţa după tranzacţie

    “Primul semestru al acestui an a marcat o perioadă de dezvoltare solidă pentru Dent Estet, fapt ce consolidează poziţia noastră de lider absolut pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România”, descrie Oana Taban, CEO şi fondator al Dent Estet, rezultatele obţinute recent de grupul pe care îl conduce.

    Dent Estet (din care fac parte Dent Estet Clinic, Green Dental Clinic, Dentist 4 Kids şi Aspen Laborator) a încheiat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri la nivelul grupului de 4,8 milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a a anului trecut.

    În primele şase luni ale acestui an, unele divizii au înregistrat creşteri şi de 25-30%, „ceea ce transformă în certitudine faptul că suntem în continuare pe un trend crescător”, spune Taban. Rezultatele din acest semestru au fost generate de circa 14.800 de pacienţi, care au efectuat peste 48.000 de vizite şi intervenţii în cabinet.

    „Raportându-ne la piaţa de servicii stomatologice, obiectivul nostru este să păstrăm avansul accelerat şi consistent faţă de competitori şi faţă de evoluţia pieţei şi la finalul anului 2018”, descrie CEO-ul Dent Estet obiectivele de business fixate pentru anul în curs.

    În 2017, reţeaua Dent Estet a înregistrat o creştere organică de peste 30%, până la o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de lei – „un ecart aproape dublu faţă de evoluţia pieţei şi un avans de peste 56% faţă de următorii competitori”, spune Taban. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului citate de ea, piaţa de servicii stomatologice este evaluată de analiştii financiari din România la aproximativ 1 miliard de lei.

    „Deşi fragmentată, are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Estimăm că nivelul de creştere va fi de aproximativ 15%-16% în acest an, la o valoare care va depăşi cu siguranţă un miliard de lei”, descrie ea potenţialul de dezvoltare a pieţei în continuare.

    Rezultatele vin la aproximativ doi ani după ce MedLife a anunţat cumpărarea pachetului majoritar al grupului Dent Estet, care la vremea aceea număra şapte clinici stomatologice, cu afaceri de 5,5 milioane de euro. Tranzacţia este descrisă de Oana Taban drept „cea mai mare tranzacţie de pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România şi singura relevantă din ultimii doi ani”; ea nu oferă însă detalii despre valoarea acesteia.

    Ca urmare a finalizării tranzacţiei, Taban, fondator şi managing partner al grupului Dent Estet, a păstrat integral atribuţiile de management în cadrul grupului, fiind direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi extindere a reţelei. De asemenea, ea a preluat şi managementul diviziei de stomatologie din cadrul MedLife. Taban spune că strategia de dezvoltare şi extindere a companiei, precum şi creşterile constante de la an la an au fost motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie de către MedLife.

    Înfiinţată în 1999, reţeaua deţine în prezent opt clinici stomatologice multidisciplinare în Bucureşti şi Timişoara, un laborator de tehnică dentară digitală şi două studiouri foto digitale specializate, precum şi peste 50 de cabinete stomatologice.

    Din rândul proiectelor realizate după tranzacţie, Oana Taban menţionează inaugurarea la Bucureşti a unei unităţi stomatologice cu cel mai înalt grad de digitalizare de pe plan local, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, cea mai mare investiţie în dotări tehnologice dintr-o clinică dentară din ţară. „Din punctul nostru de vedere, unul dintre criteriile cele mai importante de creştere constă în inovaţii şi într-o politică de (re)investiţii permanente în tehnologie premium, în materiale exclusive, în tehnici de tratament pe care le aducem de cele mai multe ori în premieră în ţara noastră şi în digitalizarea tratamentelor şi proceselor din clinică”, descrie ea reperele de dezvoltare a companiei.

    În ultimii doi ani, investiţiile pe care le-au făcut la nivelul clinicilor din reţea în tehnologii, materiale, echipamente şi achiziţii de aparatură se ridică la aproximativ 2 milioane euro.

    De altfel, potrivit CEO-ului Dent Estet, mare parte din profitul obţinut este reinvestit constant în digitalizare şi în tehnologiile viitorului, în achiziţii de aparatură, echipamente şi tehnici avansate de tratament, dar şi în educaţia medicilor şi a echipei de management, „astfel încât pacienţii să poată fi trataţi la standarde internaţionale, pe teritoriul ţării”. „Pentru următorii doi ani, ne vom păstra şi cel mai probabil vom depăşi nivelul investiţiilor”, spune ea.

    Extinderea la nivel naţional reprezintă un alt pilon de dezvoltare; după clinica deschisă anul trecut în Bucureşti, Dent Estet continuă seria de inaugurări anul acesta cu două clinici la Sibiu, una dedicată serviciilor pentru adulţi, iar cea de-a doua dedicată exclusiv copiilor. Odată cu deschiderea celor două clinici de la Sibiu, compania va ajunge la un număr total de 56 de unităţi dentare până la finalul acestui an.

    În ceea ce priveşte angajaţii companiei, în cadrul Dent Estet lucrează 250 de specialişti, dintre care 90 sunt medici, majoritatea certificaţi internaţional în toate ramurile medicinei dentare, potrivit reprezentaţilor companiei. „Stabilitatea echipei joacă un rol esenţial în evoluţia noastră. Chiar şi acum avem alături medici care sunt cu noi încă de la începuturile noastre, de acum 19 ani”, spune Taban. Potrivit ei, o direcţie de investiţii a companiei este în dezvoltarea unor echipe multidisciplinare, care colaborează în vederea descoperirii unor tratamente pentru pacienţi, precum şi în educaţia lor, în formare şi supraspecializare.

    În ceea ce priveşte lipsa de personal de pe piaţă, Oana Taban observă că aceasta nu este specifică doar României, ci este pregnantă la nivelul întregii regiuni şi la nivelul Europei în general. „Nu cred că există domeniu de activitate care să nu sufere într-un fel sau altul de acest deficit de angajaţi şi este cu siguranţă cea mai mare provocare pe care companiile o au de traversat pe termen scurt şi mediu.”

    Particularizând pe piaţa de servicii medicale, CEO-ul Dent Estet subliniază că sănătatea şi asistenţa socială rămân în topul sectoarelor în care s-au făcut cele mai multe angajări, iar cererea de candidaţi este în continuare foarte mare.

    „Piaţa serviciilor medicale private rămâne unul dintre cele mai active sectoare de business din România şi este nevoie de personal suplimentar, având în vedere dinamica cu care se deschid centre medicale private, clinici de mici sau de mari dimensiuni.” Spune însă că la Dent Estet au încă de unde recruta: „Primim cereri de angajare şi asta ne bucură, ne dorim ca medicii să rămână în România şi să facă performanţă aici.” Prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), sunt implicaţi în proiecte de educaţie în domeniul medical, prin care şi-au propus să contribuie la dezvoltarea pieţei de profil, dar şi să stimuleze retenţia personalului medical şi non-medical din acest domeniu. Taban oferă ca exemplu un curs de resurse umane dedicat clinicilor dentare care a apărut în urma unui studiu ce releva faptul că 9 din 10 clinici dentare se confruntă cu probleme de integrare şi retenţie a personalului. Anul acesta au lansat, în premieră în ţara noastră şi ca răspuns la cererea managerilor medicali, un program de training dedicat personalului din recepţiile acestor clinici (front desk officer). „Este un proces natural de evoluţie pe care categoric îl vom continua şi în următorii ani”, spune executivul.

    „Ţara noastră are medici foarte bine pregătiţi şi supraspecializaţi, iar acest lucru se reflectă tot mai mult şi în comportamentul pacientului. Observăm că românii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tratamente digitale complexe şi se informează dinainte despre tehnologiile şi tratamentele folosite, dar şi despre echipa medicală”, descrie ea comportamentul pacienţilor.

    În plus, Oana Taban observă că aceştia se informează tot mai mult despre cum să aleagă corect un furnizor de servicii medicale şi apreciază calitatea actului medical, cât şi posibilitatea de a fi tratat de o echipă multidisciplinară, supraspecializată. Ei caută astfel să găsească soluţii complete la probleme fără să fie nevoiţi să se deplaseze în mai multe locuri şi preferă să găsească serviciile de care au nevoie sub acelaşi acoperiş. „În acelaşi timp, stomatologia digitală cunoaşte o evoluţie din ce în ce mai accelerată, creşte numărul românilor care solicită tratamente complexe şi planuri complexe de tratament”, spune Taban.

    În ceea ce priveşte MedLife, planurile de achiziţie ale companiei de anul acesta au ajuns la final, după efectuarea unor achiziţii printre care se numără Polisano, Centrul Medical Ghencea şi Solomed Group. „Suntem, probabil, operatorul medical cu cea mai mare expertiză de cumpărare şi integrare a unui grup de companii sau firme medicale”, spune Mihai Marcu, preşedintele executiv al MedLife, subliniind că până în acest moment şi-au extins prezenţa în aproape toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori. Potrivit unui interviu acordat anterior, Marcu previzionează o cifră de afaceri la nivel de grup de circa 180 de milioane de euro, reprezentând 12-13% din piaţa locală a serviciilor medicale private.

    Preşedintele executiv al MedLife spune că, în afara proiectelor de achiziţie, vor să investească în proiecte de amploare atât în zona de tehnologie medicală, cât şi pe partea de soluţii medicale digitalizate. Oferă ca exemplu în acest sens achiziţia a şase RMN-uri noi, care au dublat astfel numărul de RMN-uri prezente în reţea.

    Totodată, şi-au propus să investească în extinderea unităţilor deja existente şi au demarat în acest sens lucrările pentru extinderea a trei unităţi spitaliceşti: Humanitas Cluj, Life Memorial Hospital Bucureşti şi Spitalul MedLife Braşov. Se pregătesc să inaugureze o nouă hyperclinică în Oradea şi vor mai urma şi alte proiecte de tip greenfield. „De asemenea, analizăm posibilitatea unor eventuale investiţii limitate în perioada următoare pentru extinderea în zonele de proximitate din afara ţării, în Bulgaria, Ungaria şi Serbia”, spune Marcu.

  • Opinie Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice, Bitdefender: “Cum au devenit serviciile medicale ţinta preferată a piraţilor informatici”

    Printre industriile afectate de WannaCry şi succesorii săi, serviciile medicale au fost lovite în mod deosebit, deoarece hackerii au devenit din ce în ce mai interesaţi să pună mâna pe fişe medicale. Motivul? Fişele medicale electronice conţin date extrem de sensibile, de la consultaţii, reţete şi tratamente până la istoricul medical al pacientului. În acelaşi timp, multe clinici comunică prin canale nesigure, sistemele lor sunt slab întreţinute, iar operaţiunile sunt remediate greoi în cazul descoperirii unei vulnerabilităţi.

    Istoricul medical, de vânzare pe Dark Web
    Pachetele de informaţii despre sănătatea pacientului care ajung pe Dark Web (piaţa neagră a internetului, sau internetul ascuns) în urma unei breşe sunt cunoscute sub numele de „fullz”. Fullz pot fi folosite pentru diverse tipuri de fraudă şi şantaj, cum ar fi frauda bancară, cea medicală, furtul de identitate şi şantajul.
    Deşi serviciile medicale sunt totodată mai bine reglementate decât majoritatea celorlalte industrii, în ultimul an s-a observat o creştere considerabilă a numărului de breşe – în special atacurile de tip ransomware. Datele pacienţilor sunt, de asemenea, cele mai frecvente tipuri de date cu caracter personal compromise.
    Oarecum ironic, odată cu introducerea noilor reglementări, precum GDPR, incidentele raportate în domeniul sănătăţii au început să crească, iar analiştii se aşteaptă ca această tendinţă să se amplifice.
    În Statele Unite, clinicile şi spitalele au suferit o creştere substanţială a numărului de breşe în a doua jumătate a anului 2018. Între 2 milioane şi 3 milioane de fişe ale pacienţilor au fost expuse, iar şapte dintre incidentele raportate au menţionat în mod special şantajul pentru redobândirea accesului la datele blocate.
    SamSam preferă mai ales spitalele
    O familie de ransomware denumită SamSam a fost responsabilă de atacuri cheie care au vizat spitalele în 2017 şi 2018, unele unităţi fiind forţate să înceteze activitatea şi chiar să refuze internarea sau tratarea pacienţilor cu afecţiuni, în timp ce altele s-au întors la pix şi hârtie. Un atac asupra Ministerului Sănătăţii din Singapore a compromis 1,5 milioane de înregistrări ale pacienţilor, inclusiv fişa aparţinând prim- ministrului.
    Numai în prima jumătate a lui 2018 au fost raportate cel puţin zece incidente de tip ransomware care au avut ca ţintă o instituţie de servicii medicale.
    Mulţi atacatori care au luat în vizor sectorul sănătăţii în 2017 şi 2018 au folosit familia de ransomware SamSam, care – la fel ca rău-famatul WannaCry – utilizează o componentă de „vierme” pentru a se extinde pe infrastructura vizată. De la descoperirea acestei familii de ransomware, SamSam a provocat victimelor pagube de 6 milioane de dolari. SamSam afişează un ironic „I’m sorry“ în notele sale de răscumpărare.

    Daune mai mari decât costul protecţiei
    Pentru al optulea an consecutiv, clinicile şi spitalele au suportat costuri mai mari decât orice alt sector din pierderea datelor. Costurile asociate cu pierderea datelor în domeniul asistenţei medicale sunt aproape de trei ori mai mari decât în celelalte industrii – de 408 dolari pentru fiecare fişă medicală pierdută sau furată.
    În industriile puternic reglementate, cum ar fi serviciile medicale, clienţii au de obicei aşteptări ridicate pentru protecţia datelor lor. Un studiu al Ponemon Institute arată că anumite industrii sunt mai vulnerabile la perturbări atunci când clienţii îşi schimbă furnizorii de servicii. Când aceste organizaţii au o încălcare a datelor, încrederea clienţilor scade şi, ca urmare, vor încerca să găsească un înlocuitor.
    De fapt, industria servicilor medicale are una dintre cele mai slabe rate de retenţie de clienţi, urmată de finanţe, farmaceutice, servicii, tehnologii, energie, comunicare şi educaţie.
    Nu în ultimul rând, organizaţiile din domeniu sunt foarte lente în a remedia o breşă: în medie au nevoie de 103 zile pentru a reveni la normal. Absenţa identificării rapide a compromiterii datelor duce la noi costuri, pe lângă reputaţia lezată şi impactul nedorit asupra retenţiei clienţilor. În 2017, costul total mediu a fost de 2,8 milioane de dolari pentru mai puţin de 100 de zile până la identificarea unei breşe şi de 3,83 milioane de dolari pentru mai mult de 100 de zile.
    Operatorii ransomware continuă să vizeze sectorul medical într-un peisaj legislativ din ce în ce mai complicat. Serviciile medicale necesită îmbunătăţirea drastică a sistemelor folosite pentru agregarea şi transmiterea datelor pacienţilor – informaţiile sensibile trebuie stocate pe serverele proprii în mod criptat, iar accesul la acestea trebuie limitat către persoanele autorizate.