BusinessMagazin

Tag: materiale de constructii

  • Vânzările Adeplast au crescut cu 65%

    “În acest prim trimestru din 2014, per total business, am reuşit o creştere a vânzărilor cu 65 de procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu este rău deloc, dar suntem în permanenţă în competiţie cu propriile noastre reuşite, care devin automat pentru noi ţinte ce trebuie depăşite. De aceea suntem acum cu motoarele turate la maximum, în aşteptarea perioadei de vârf a sezonului, pentru ca întreg arsenalul nostru de fabrici de pe cele trei platforme industriale să poată funcţiona din plin”, a declarat proprietarul AdePlast.

    “Pe parcursul anului trecut am dat în folosinţă patru fabrici noi, care nu au avut încă prilejul de a-şi demonstra întreaga forţă. Acum, în 2014, suntem pregătiţi cu toate facilităţile noastre de producţie să livrăm către piaţa românească, dar şi către export. Vizăm în continuare, pe lângă pieţele devenite deja tradiţionale pentru noi, lumea germană a Europei. Vrem ca anul acesta să aducem mai multă valută în România”, a adăugat Bărbuţ.

    AdePlast a început în luna martie producţia şi livrările către piaţa autohtonă şi la export emailuri şi lacuri ecologice pe bază de apă, destinate protecţiei şi decorării suprafeţelor din lemn şi metal. Noua linie de producţie a fost pornită în cadrul fabricii de vopsele şi tencuieli decorative de pe platforma de la Ploieşti, după ce a investit 600.000 euro în modernizarea liniei deja existente.

    Compania deţine nouă fabrici, de mortare uscate, polistiren şi vopsele, situate pe trei platforme industriale, în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • Poliţia Română: Atenţie la furtul din casele aflate în construcţie!

    La data de 10 ianuarie, poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul I.P.J. Alba, sprijiniţi de poliţiştii de ordine publică din cadrul Poliţiei municipiului Alba Iulia, au identificat suspecţii unui furt dintr-o casă aflată în construcţie, la scurt timp de la comiterea faptei.

    În fapt, în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, doi tineri, de 14 şi 21 de ani, ambii din municipiul Alba Iulia, ar fi sustras dintr-un imobil aflat în construcţie, din municipiu, bunuri în valoare de 1.400 de lei (ţevi de cupru, articole sanitare).

    Deşi bunurile au fost valorificate, poliţiştii au reuşit recuperarea parţială a prejudiciului creat, în valoare de aproximativ 600 de lei şi restituirea către partea vătămată.

    În cauză, cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, faptă pedepsită de art. 208 alin 1, 209 alin 1 lit. “a, g şi i” din Cod penal.

    POLIŢIA ROMÂNĂ VĂ RECOMANDĂ:

    Dacă aveţi o casă în construcţie, angajaţi o persoană care să asigure paza proprietăţii, mai ales pe timpul nopţii. Vă poate costa mai puţin decât valoarea materialelor furate.

    Recomandăm celor care deţin astfel de proprietăţi să monteze sisteme performante de închidere a uşilor şi geamurilor iar, acolo unde este cazul, să monteze şi grilaje metalice.

    Sistemele de alarmă sunt eficiente dacă locuinţa aflată în construcţie se află în apropierea altor imobile locuite.

    Nu depozitaţi bunuri de valoare, materiale de construcţii, unelte sau alte obiecte în spaţii care nu prezintă siguranţă, mai ales dacă acestea se află în zone izolate.
     

  • Previziuni 2014: AdePlast vrea să investească în Arabia Saudită

    ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast.

    În prima parte a anului vor avea loc discuţii la sediul Adeplast, în vederea unor investiţii în Kuweit, în fabrici similare celor deţinute de AdePlast în România. Pe toată perioada demarării planurilor pentru investiţiile din Arabia Saudită şi Kuweit, produsele AdePlast vor fi exportate către aceste ţări.

    Pentru 2014 compania are în vedere continuarea procesului investiţional. Pe lângă cele 9 fabrici aflate pe cele 3 platforme din Oradea, Ploieşti şi Roman, AdePlast urmăreşte construcţia celei de-a zecea. “AdePlast nu se opreşte şi continuă şi în 2014 seria investiţiilor. Vrem să facem pe platforma de la Ploieşti o fabrică de vată bazaltică de mare densitate pentru termosisteme performante, panouri antifoc şi pentru alte industrii. Investiţia depinde în totalitate de acordarea unui ajutor de  la stat. Avem aprobarea pentru un credit de la BCR de 17.600.000 euro din care 4.500.000 euro reprezintă un credit punte, iar 13.100.000 euro reprezintă valoarea unui credit pe  8 ani şi 6 luni  cu o perioadă de graţie de 2 ani. Pentru aceasta am mărit şi capitalul social de la 3.300.000 lei la 30.000.000 lei”, declară Marcel Bărbuţ.

    Exportul este o direcţie strategică pe care AdePlast se va concentra în 2014. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt principalele pieţe pe care compania le vizează. ”Pe plan local am reuşit să avem o foarte bună acoperire, în 2014 ne vom orienta şi către pieţele externe. De la anul fabrica din Oradea va beneficia de un agreement European ETAG 04 şi vom putea să exportăm cantităţi mari în Austria şi Germania. Nu am renunţat nici la ideea preluării  unui producător mic austriac la graniţa cu Germania, pentru a putea livra către marile lanţuri de magazine multinaţionale”, declară Marcel Bărbuţ.

    Pentru anul 2014, AdePlast intenţionează să intre pe piaţa din Arabia Saudită unde urmează să semneze un memorandum de înţelegere până la sfârşitul acestui an. ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Business Magazin – editie tematica Abonamentele castiga lupta cu asigurarile. Pacientul ce castiga?

    Cele mai importante zone de interes pentru pieţele de business locale şi internaţionale sunt cele care vizează investiţiile, premisele, dar şi riscurile anticipate în lupta dintre abonamente si asigurari. Este vorba despre arii extrem de dinamice şi reprezentative, urmate de cifre impresionante.
     
    Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru acest domeniu, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata.
     
    Business Magazin susţine şi încurajează dezvoltarea celor mai importante domenii de interes, atât din punctul de vedere al sistemului de management, al investiţiilor, precum şi din cel al direcţiilor în care se îndreaptă acestea.
     
    Business Magazin va trata, in numarul din 21 octombrie 2013, tema “Asigurari vs. abonamente. Pacientul ce are de castigat?”. Pornind de la date concrete, cifre şi informaţii reprezentative, redactorii Business Magazin vor cuprinde în materiale cuprinzătoare (6-12 pagini), tendinţele, riscurile, dar şi previziuni ale oamenilor ce conduc afaceri în acest domeniu.
     
    Alte întrebări:
    – Cum au crescut clinicile private odata cu piata abonamentelor private
    – Dezvoltarea infrasctructurii de spitale private – de unde vin banii? 
    – Abonamentul ca modalitate de motivare in vremuri de criza
     
    Proiect sustinut de   
     
    Editia tematica “Asigurari vs. abonamente. Pacientul ce are de castigat?” a revistei Business Magazin este disponibila, incepand cu 21 octombrie 2013, in retelele Inmedio si Relay.
     

  • In Popeşti Leordeni se deschide un outlet de materiale electrice

    Magazinul este situat la ieşirea din Popeşti Leordeni, pe şoseaua de Centură, nr. 103 (în incinta parcului industrial Menatwork) şi reuneşte o gamă de peste 2.000 de produse.

    ”Ideea outletului, vine pe fondul scăderii puterii de cumpărare”, declară Corina Tudoroiu, director de marketing, Grup Menatwork. Spaţiul se adresează electricienilor, instalatorilor, revânzătorilor, agenţilor comerciali specializaţi, dar şi a consumatorilor finali, atât cu produse tehnice şi specializate (de exemplu: iluminatul obiectelor sensibile la lumină ori căldură din muzee, magazine, vitrine etc), cât şi cu mărfuri de larg consum, la preţuri cu reduceri ce pot să ajungă şi până la 70%. ”Acest outlet este o platformă atipică de comerţ, datorită faptului că funcţionarea sa nu se aseamănă cu cea a magazinelor de tip do-it-yourself, în care individul merge la raft şi se auto-serveşte. Pe palierul ineditului sunt configurate corpurile de iluminat cu surse LED, capabile să creeze efecte dinamice prin combinarea, intercalarea şi schimbarea culorilor, destinate aplicaţiilor de înfrumuseţare a clădirilor publice, parcurilor, oraşelor, dar şi la iluminarea magazinelor, restaurantelor, birourilor, locuinţelor”, declară Corina Tudoroiu.

    Din magazin se pot achiziţiona spoturi, plafoniere, lămpi, proiectoare, stâlpi ornamentali, becuri şi accesorii, soluţii pentru iluminatul rezidenţial, comercial, stradal, industrial, public şi de birouri, atât cu tehnologie tradiţională, cât şi cu tehnologie LED. În completare sunt disponibile accesorii electrice, tablouri şi aparataj electric, cabluri, prelungitoare, sisteme de interfonie, videointerfonie şi control-acces, plus multe alte sute de produse necesare uzului casnic şi profesional.

  • In Popeşti Leordeni se deschide un outlet de materiale electrice

    Magazinul este situat la ieşirea din Popeşti Leordeni, pe şoseaua de Centură, nr. 103 (în incinta parcului industrial Menatwork) şi reuneşte o gamă de peste 2.000 de produse.

    ”Ideea outletului, vine pe fondul scăderii puterii de cumpărare”, declară Corina Tudoroiu, director de marketing, Grup Menatwork. Spaţiul se adresează electricienilor, instalatorilor, revânzătorilor, agenţilor comerciali specializaţi, dar şi a consumatorilor finali, atât cu produse tehnice şi specializate (de exemplu: iluminatul obiectelor sensibile la lumină ori căldură din muzee, magazine, vitrine etc), cât şi cu mărfuri de larg consum, la preţuri cu reduceri ce pot să ajungă şi până la 70%. ”Acest outlet este o platformă atipică de comerţ, datorită faptului că funcţionarea sa nu se aseamănă cu cea a magazinelor de tip do-it-yourself, în care individul merge la raft şi se auto-serveşte. Pe palierul ineditului sunt configurate corpurile de iluminat cu surse LED, capabile să creeze efecte dinamice prin combinarea, intercalarea şi schimbarea culorilor, destinate aplicaţiilor de înfrumuseţare a clădirilor publice, parcurilor, oraşelor, dar şi la iluminarea magazinelor, restaurantelor, birourilor, locuinţelor”, declară Corina Tudoroiu.

    Din magazin se pot achiziţiona spoturi, plafoniere, lămpi, proiectoare, stâlpi ornamentali, becuri şi accesorii, soluţii pentru iluminatul rezidenţial, comercial, stradal, industrial, public şi de birouri, atât cu tehnologie tradiţională, cât şi cu tehnologie LED. În completare sunt disponibile accesorii electrice, tablouri şi aparataj electric, cabluri, prelungitoare, sisteme de interfonie, videointerfonie şi control-acces, plus multe alte sute de produse necesare uzului casnic şi profesional.

  • Materiale de construcţii „made in Romania”

    PRODUCĂTORUL DE VOPSELE SARCOM RÂMNICU VÂLCEA, controlat de antre-prenorii Aurel şi Marinică Potop, şi-a luat inima în dinţi anul trecut, când a început să analizeze oportunităţile de export, iar în 2013 deja a demarat primele livrări către Bulgaria. „Lipsa consumului intern ne-a determinat să ieşim pe pieţele externe. În ultimii doi ani cererea internă a scăzut continuu şi eu nu văd semne că situaţia se va îmbunătăţi, ba dimpotrivă„, spune Marinică Potop, director şi acţionar al companiei Sarcom. Astfel, piaţa de materiale de construcţii, care reprezintă circa 30-40% din sectorul total al construcţiilor, a scăzut şi anul trecut cu circa 10%, până la 2,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Business Magazin pe baza informaţiilor furnizate de Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.

    Compania Sarcom, care deţine o fabrică la 10 kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea şi are circa 130 de angajaţi, speră să trimită la extern circa 5-7% din vânzările totale de anul acesta, estimate la aproape
    7 milioane de euro.

    „În orice caz este foarte greu să pătrunzi pe o piaţă nouă cu o marcă nouă. În general, pieţele (externe – n.red.) sunt conservatoare, dar la fel este şi cea internă„, recunoaşte Potop. El spune că este încă prematur să vorbească despre planurile pentru următorii 2-3 ani în ceea ce priveşte exporturile şi că totul depinde de modul în care vor fi primite produsele fabricate la Vâlcea de clienţii străini. „Noi dorim să creştem permanent exportul, dar nu depinde numai de noi„, explică şeful Sarcom.
    Un alt producător local care a început să privească spre pieţele externe în ultimul an este Final Distribution, care are o fabrică de ţiglă metalică şi de jgheaburi şi burlane la Băicoi, judeţul Prahova. Chiar dacă a început cu pieţe din apropiere,  precum Slovenia, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina, ulterior Final Distribution s-a aventurat şi mai departe, semnând în această vară două contracte de distribuţie în Tanzania, respectiv Suedia. „Dacă ne referim la piaţa europeană, aici putem discuta de două tipuri de pieţe şi anume piaţa est-europeană şi cea vest-europeană. Aceste două pieţe au ca numitor comun competitivitatea, dar cu o mare diferenţă„, spune Dan Mircescu, acţionar şi director general al Final Distribution. El adaugă că această diferenţă vine din faptul că în vest competitivitatea înseamnă calitate, în timp ce în est acest lucru înseamnă preţ mai mic.

    Compania, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de circa 4,5 milioane de euro, estimează că exporturile vor reprezenta anul acesta circa 10% din rulajul de peste 5 mili-oane de euro prognozat pentru 2013. Compania a prins gustul exporturilor abia anul trecut, după ce a testat câteva pieţe de desfacere. Şi-a încercat norocul mai întâi în Slovenia, Franţa şi Spania, iar următoarele ţări cucerite au fost Republica Moldova, Polonia şi Ucraina.

    În situaţia producătorului de vopsele Sarcom şi a celui de ţiglă metalică Final Distribution sunt o serie de alţi jucători din piaţa materialelor de construcţii, cu diferenţa că unii dintre ei s-au orientat către exporturi în urmă cu mai mulţi ani.
    Este cazul producătorului de adezivi, vopsele şi polistiren AdePlast, controlat de omul de afaceri Marcel Bărbuţ, care a exportat anul trecut produse în valoare de peste un milion de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri s-a ridicat la peste 42,5 milioane de euro. Pentru anul acesta, Bărbuţ spunea în urmă cu câteva luni că şi-a setat un obiectiv extrem de ambiţios, şi anume exporturi de 5-8 milioane de euro, iar pentru a ajunge la o asemenea cifră a inaugurat mai multe fabrici în ultima perioadă, la Oradea, Ploieşti, respectiv Roman.

    Şi Arcon Sfântu Gheorghe, companie deţinută de omul de afaceri Ioan Ţiţeiu, a realizat anul trecut exporturi de 3,6 milioane de euro, echivalentul a 11% din businessul pe 2012. Cei doi producători de materiale de construcţii amintiţi mai sus au intrat cu produsele lor inclusiv în ţările arabe, care de altfel au devenit în ultimii ani una dintre destinaţiile preferate pentru firmele româneşti din industria construcţiilor. Antreprenorii locali au ajuns chiar să construiască şosele în aceste ţări, aşa cum este cazul firmel Delta ACM 93, controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, care în prezent construieşte o autostradă în Irak.

    Chiar dacă pentru mulţi producători exporturile au reprezentat o gură de oxigen pe timp de criză, nu în puţine cazuri intrarea pe o piaţă externă s-a făcut cu mari riscuri. „La export trebuie să lucrezi cu plata integrală în avans. Ceea ce recomandăm cu căldură, deoarece riscul de neplată există şi uneori este chiar accentuat. E o provocare pentru că e o piedică în procesul de vânzare, dar în acelaşi timp o centură de siguranţă„, susţine Ciprian Oprea, director general şi acţionar al grupului MCA, specializat în producţia şi comercializarea de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre. El estimează că circa o treime din cifra de afaceri de anul acesta, estimată la 8-9 milioane de euro, va merge la export, în ţări precum Belgia, Franţa, Austria, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova.

    Chiar dacă exporturile ar putea reprezenta un debuşeu de creştere pentru mulţi producători autohtoni, doar anumite materiale de construcţii se pretează pentru livrarea la extern, în special cele care au o valoare adăugată mare. Cimentul, cărămizile sau prefabricatele, spre exemplu, nu pot fi duse la export, în contextul în care costurile mari de transport nu justifică vânzarea acestor produse pe o rază mai mare de 2-300 de kilometri distanţă de fabrică.

    Chiar dacă pot creşte datorită exporturilor, producătorii de materiale de construcţii aşteaptă în continuare revenirea economiei interne, care reprezintă până la urmă principala piaţă pentru ei. „Oricum, eu cred că cei care au susţinut şi susţin în continuarea creşterea PIB bazată pe export se înşală. Cea mai sănătoasă creştere este cea bazată pe consum intern„, conchide Marinică Potop de la Sarcom Râmnicu Vâlcea.

  • Business Magazin – editie tematica Piata materialelor de constructii

    Cele mai importante zone de interes pentru pieţele de business locale şi internaţionale sunt cele care vizează investiţiile, premisele, dar şi riscurile anticipate în PIATA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII. Este vorba despre arii extrem de dinamice şi reprezentative, urmate de cifre impresionante.
     
    Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru acest domeniu, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata.
     
    Business Magazin susţine şi încurajează dezvoltarea celor mai importante domenii de interes, atât din punctul de vedere al sistemului de management, al investiţiilor, precum şi din cel al direcţiilor în care se îndreaptă acestea.
     
    Business Magazin va trata, in numarul din 2 septembrie 2013, PIATA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII – punct-cheie atunci când se vorbeşte despre evoluţia pieţei de consum. Pornind de la date concrete, cifre şi informaţii reprezentative, redactorii Business Magazin vor cuprinde în materiale cuprinzătoare (6-12 pagini), tendinţele, riscurile, dar şi previziuni ale oamenilor ce conduc afaceri în acest domeniu.

    România are nevoie de infrastructură, de locuinţe, de clădiri de birouri şi de centre comerciale, de drumuri şi de alimentări cu apă, iar companiile de materiale de construcţii şi constructorii pot avea o contribuţie importantă la dezvoltare şi la creşterea economică viitoare. Ce avem de făcut, unde sunt banii, ce abordări există şi ce probleme au companiile, iată câteva dintre temele abordate.

    Alte întrebări:

    – În ce interval de timp ar putea demara investiţii care să aibă un impact vizibil?

    – Care sunt efectiv măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul pentru a încuraja acest domeniu?

    – Cum se descurcă producătorii de materiale de construcţii la export?

    – Cine deschide noi fabrici, în plină criză?

     

     
    Proiect sustinut de 
     
    Editia tematica Piata materialelor de constructii a revistei Business Magazin este disponibila, incepand cu 2 septembrie 2013, in retelele Inmedio si Relay.
     

  • Percheziţii în Capitală, la persoane suspectate de evaziune fiscală de peste 750.000 de euro

     Percheziţiile la cele cinci adrese din Capitală vizează destructurarea unui grup infracţional, la finalul acestora urmând să fie duse la audieri şase persoane.

    Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2011-2013, membrii grupării au racolat persoane cu posibilităţi financiare reduse, pe numele cărora au înfiinţat societăţi comerciale.

    După ce au preluat societăţile pe numele intermediarilor, membrii grupării au cumpărat materiale de construcţii în cantităţi mari, prin achiziţii intracomunitare. Mărfurile au fost apoi comercializate pe piaţa internă, fără ca în evidenţele contabile să fie operate tranzacţiile economice efectuate, a precizat Poliţia Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HORNBACH: Creştere uşoară a vânzărilor în anul financiar 2012/2013

    Hornbach Holding AG a raportat, în anul financiar 2012/2013, început la 1 martie 2012 şi finalizat la 28 februarie 2013, o creştere cu 0,8% a vânzărilor, până la 3,229 miliarde de euro. În acelaşi timp, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) s-a ridicat la 145,9 milioane de euro, sub nivelul cifrei raportate în anul financiar precedent – 169,1 milioane de euro.

    Potrivit lui Albrecht Hornbach, CEO al Hornbach Holding AG, principala cauză a scăderii profitului a fost agravarea recesiunii începând din vara anului trecut.
    “Ne-am menţinut poziţia în ciuda mediului economic foarte dificil, iar vânzările s-au îmbunătăţit uşor. Cu toate acestea, scăderea vânzărilor pe pieţele internaţionale nu ne-au ajutat să ne menţinem ritmul de creştere din anul precedent”, a declarat Albrecht Hornbach.

    În ceea ce priveşte vânzările Hornbach din Germania, excluzând noile magazine inaugurate şi extinderile, acestea au raportat o creştere simulară celei înregistrate în anul financiar precedent, de 5,8%. Dincolo de performanţele înregistrate în Germania, vânzările generate de magazinele din celelalte ţări europene, fără a include noile locaţii, au scăzut cu 3,2%.  “Performanţele din Germania ne-au ajutat sa obţinem o creştere uşoară a vânzărilor Grupului”, a mai spus Albrecht Hornbach.

    “Deoarece gândim pe termen lung, anul trecut am investit peste 10 milioane de euro într-un proiect de viitor, în ciuda reticenţei din multe părţi ale Europei“, a mai adăugat Hornbach. Aceste investiţii au inclus în primul rând construirea şi expansiunea magazinului online www.hornbach.de, ce pune la dispoziţia clienţilor peste 50.000 de produse şi care este privit drept una dintre cele mai de succes platforme de e-commerce din Germania.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul grupului Hornbach, acesta a crescut, în anul financiar 2012/2013, cu 4,1%, până la 14.913. Cele mai multe dintre cele aproximativ 600 de noi locuri de muncă au fost create prin deschiderea de noi magazine pe patru pieţe – Suedia, România, Elveţia – dar şi în Germania, Oberhausen.

    Capitalurile proprii ale Grupului Hornbach s-au majorat, la data bilanţului – 28 Februarie 2013, de la 45,9% la 48,3%, iar dividentele ar trebui să rămână neschimbate.

    “Lunile lungi de iarnă au dus la o schimbare a comportamentului de cumpărare. O astfel de intrare anevoioasă în noul an financiar nu am mai experimentat până acum”, a mai spus Hornbach, fiind convins că decalajul din primele luni va fi recuperat pe parcursul anului. 

    Cu toate acestea, previziunile Grupului pentru acest an sunt precaute, însă este de aşteptat ca rezultatele din anul financiar 2013 / 2014 să le surclaseze pe cele din anul tocmai încheiat. De asemenea, profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) ar putea rămâne egal cu cel raportat în perioada 2012 / 2013, de 145,9 milioane de euro.

    În ceea ce priveşte investiţiile, acestea vor fi cuprinse în acest an între 150 şi 200 de milioane de euro.