BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Deciziile haotice ale PSD vor duce la creşterea preţurilor produselor alimentare, vor conduce la impozite mai mari şi vor majora inflaţia, declară deputatul USR Bogdan Rodeanu

    Deciziile haotice ale PSD vor duce la creşterea preţurilor produselor alimentare, vor conduce la impozite mai mari şi vor majora inflaţia, declară deputatul USR Bogdan Rodeanu: „Asistăm la o mascaradă creată de PSD şi PNL pentru care nu vom plăti doar în prezent, ci şi în viitor”.

    „Un singur partid a ajuns să stabilească preţul pâinii din România: deciziile ale PSD vor duce la creşterea preţurilor produselor alimentare, vor conduce la impozite mai mari şi vor majora inflaţia”, afirmă deputatul USR Bogdan Rodeanu.

    El apreciază că introducerea impozitului progresiv pe veniturile angajaţilor este „haosul pentru care, atât social-democraţii, cât şi liberalii se fac responsabili, un haos controlat şi o bătaie de joc la adresa românilor”.

    „Sunt taxe noi, sunt accize noi şi sunt decizii aberante care îi umilesc pe români, distrug economia, iar cei care poartă vina etichetează toate aceste decizii drept <benefice>. În timp ce veniturile statului se evaporă, pensiile speciale cresc, iar <specialii> se întrec în pretenţii. Asistăm la o mascaradă creată de PSD şi PNL, mascaradă pentu care nu vom plăti doar în prezent, ci şi în viitor. În tot acest timp, propunerile USR sunt ignorate. În tot acest timp, soluţiile USR sunt respinse”, adaugă deputatul USR.

    El afirmă că „mai grav decât orice, România trăieşte şi va trăi pe datorie”.

    „Nu putem accepta ca viitorul nostru şi al copiilor noştri să depindă să deciziile unor corupţi. Priorităţile USR rămân aceleaşi: măsuri concrete pentru reducerea taxelor pe muncă, astfel încât salariile să crească în mod real, eliminarea pensiilor speciale ale politicienilor şi oprirea risipei banului public”, încheie Rodeanu.

  • Ciucă: în 2023, peste 2,4 milioane de români vor primi sprijin 250 de lei

    „În contexte economice dificile, este datoria noastră să ajutăm categoriile vulnerabile. Am făcut-o în 2022 şi vom continua şi anul acesta. Am identificat modalităţi prin care acest sprijin să fie acordat de Guvern prin fonduri europene, astfel încât să putem veni direct în ajutorul cât mai multor cetăţeni”, scrie premierul.

    Potrivit acestuia, în acest an, peste 2,4 milioane de români vor primi sprijin 250 de lei, la fiecare două luni, pentru alimente.

    De asemenea, aproximativ 4 milioane de români vor beneficia, în lunile februarie şi septembrie, de 700 de lei pentru plata facturilor la energie, la nivelul fiecărei gospodării.

    Pentru cei din medii defavorizate, peste 400.000 de elevi vor fi ajutaţi cu 500 lei pentru achiziţia de rechizite şi îmbrăcăminte în anul şcolar 2022-2023, iar mamele cu nou-născuţi vor primi un tichet social de 2.000 de lei.

    „O guvernare responsabilă este aceea care are grijă de toţi cei aflaţi în nevoie, prin cele mai rapide şi eficiente modalităţi, fără a destabiliza însă bugetul statului şi fără a stopa investiţiile. Programele prin fonduri europene sunt o soluţie pe care vom continua să o accesăm în mod inteligent şi cu rezultate vizibile pentru români”, îşi încheie postarea Nicolae Ciucă.

  • Ciucă: în 2023, peste 2,4 milioane de români vor primi sprijin 250 de lei

    „În contexte economice dificile, este datoria noastră să ajutăm categoriile vulnerabile. Am făcut-o în 2022 şi vom continua şi anul acesta. Am identificat modalităţi prin care acest sprijin să fie acordat de Guvern prin fonduri europene, astfel încât să putem veni direct în ajutorul cât mai multor cetăţeni”, scrie premierul.

    Potrivit acestuia, în acest an, peste 2,4 milioane de români vor primi sprijin 250 de lei, la fiecare două luni, pentru alimente.

    De asemenea, aproximativ 4 milioane de români vor beneficia, în lunile februarie şi septembrie, de 700 de lei pentru plata facturilor la energie, la nivelul fiecărei gospodării.

    Pentru cei din medii defavorizate, peste 400.000 de elevi vor fi ajutaţi cu 500 lei pentru achiziţia de rechizite şi îmbrăcăminte în anul şcolar 2022-2023, iar mamele cu nou-născuţi vor primi un tichet social de 2.000 de lei.

    „O guvernare responsabilă este aceea care are grijă de toţi cei aflaţi în nevoie, prin cele mai rapide şi eficiente modalităţi, fără a destabiliza însă bugetul statului şi fără a stopa investiţiile. Programele prin fonduri europene sunt o soluţie pe care vom continua să o accesăm în mod inteligent şi cu rezultate vizibile pentru români”, îşi încheie postarea Nicolae Ciucă.

  • China va renunţa la restricţiile COVID şi la carantina pentru vizitatori începând cu luna ianuarie

    În curând, persoanele care călătoresc în China nu vor mai fi nevoite să intre în carantină şi să respecte măsurile COVID impuse anterior, potrivit Comisiei Naţionale de Sănătate din China, scrie Business Insider.

    Actualizarea orientărilor vine după ce mai multe proteste au zguduit ţara din cauza politicii Covid-zero, pe care China a decis în cele din urmă să o relaxeze la începutul lunii decembrie. 

    Anterior, călătorii erau supuşi unor carantine obligatorii de până la 10 zile, deşi ultimele politici impuneau o carantină de cinci zile la hotel şi apoi trei zile de izolare la domiciliu, potrivit CNN. Începând cu 8 ianuarie, nimic din toate acestea nu va mai fi necesar – deşi vizitatorii vor trebui în continuare să prezinte un rezultat negativ al testului PCR cu 48 de ore înainte de călătorie.

    De asemenea, China reclasifică COVID şi o gestionează ca boală de clasa B, în loc de clasa A. În schimb, Beijingul se va concentra pe creşterea vaccinării în rândul populaţiilor vulnerabile, pe educaţia privind epidemiile şi pe investiţii în medicamente, printre alte măsuri.

    Deciziile Beijingului marchează un alt punct de cotitură în pandemia de Covid. Cu toate acestea, relaxarea restricţiilor a dus la o explozie a cazurilor, guvernul nemaifăcând rapoarte zilnice privind numărul noilor pacienţi. Potrivit Financial Times, oficialii chinezi au estimat că 250 de milioane de persoane au fost infectate doar în primele 20 de zile ale lunii decembrie, ceea ce reprezintă 18% din populaţie.

  • Măsurile populiste ale lui Viktor Orban au aruncat Ungaria cu 30 de ani în trecut: Plafonarea preţurilor a ajuns să lovească direct în consumatorii maghiari care se confruntă acum cu cozi la alimente şi raţionalizări pe bandă rulantă ca pe vremea comunismului

    Măsurile populiste lansate de Viktor Orban, care în teorie trebuia să-i ţină la adăpost pe maghiari faţă de inflaţia galopantă din Ungaria, s-a întors împotriva consumatorilor, retailerii fiind forţaţi să raţionalizeze alimentele de bază, exact ca pe vremea comunismului, scrie Bloomberg.

    Viktor Orban a decis plafonarea preţurilor pentru alimentele de bază, ceea ce a forţat retailerii să recurgă la raţionalizări. Discounterul german Aldi dă acum voie clienţilor să achiziţioneze maxim 1kg de cartofi şi un singur litru de lapte per vizită din magazin, din cauza cererii mult prea crescute. Jucători precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare.

    „Am ajuns repede la magazin pentru că vecina mea mi-a spus că acum au lapte. Deobicei nu este şi nu am mai văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu ce vom face de Crăciun”, a declarat o clientă a Aldi.

    Încercările lui Orban de a plafona preţurile alimentelor fac parte dintr-un efort mai mare de limitare a preţurilor în general, pentru a îi ajuta pe maghiari să facă faţă crizei costului vieţii din Europa. Cu toate acestea, banca centrală a Ungariei a avertizat în mai multe rânduri că aceste măsuri vor costa scump pentru că vor duce la penurie de produse şi la creşterea şi mai puternică a preţurilor într-una dintre cele mai deschise economii din lume.

    Guvernul de la Budapesta estimează că inflaţia de 22,5% este cea mai puternică din Europa şi că până la finalul anului ea va ajunge la pragul de 25%. În noiembrie, preţurile alimentelor au crescut cu 49% faţă de 2021, ceea ce reprezintă o creştere mai mult decât dublul mediei în raport cu restul Uniunii Europene.

    Aceste transformări vor forţa cel mai probabil banca centrală a Ungariei să-şi majoreze semnificativ prognozele privind inflaţia şi să păstreze rata dobânzii la pragul de 13%.

    Guvernul a fost deja forţat să dea înapoi din cauza măsurilor populiste anterioare. Mai exact Viktor Orban a impus recent o plafonare a preţurilor la carburanţi ceea ce a declanşat rapid penurie şi în final eliminarea plafonării. În privinţa alimentelor, în ciuda problemelor care deja au început să apară, Orban a prelungit plafonarea preţurilor până în aprilie pentru produse precum zahărul, făina sau uleiul de floarea-soarelui, dar şi pentru unele produse din carne.

    Creşterile galopante înregistrate după plafonare în cazul alimentelor a stârnit îngrijorare printre oficialii băncii centrale. Gyorgy Matolcsy, guvernatorul băncii, a pledat pentru eliminarea plafoanelor de preţ „imediat” pentru a ţine sub control inflaţia.

    „Dacă aceasta politică economică continuă, atunci vom pierde din punct de vedere economic un deceniu şi ne vom confrunta cu stagnare şi stagflaţie. Încă putem preveni aceest lucru acum, însă dacă nu vom lua măsuri,  în 2023 va fi deja imposibil să mai rezolvăm această problemă” a spus guvernatorul

  • Putin îşi pune contestatarii la zid: Complexul hotelier al miliardarului Oleg Deripaska de la Soci, confiscat în urma unui ordin judecătoresc din Rusia. Miliardarul este unul dintre cei mai duri critici ai liderului de la Kremlin în urma invaziei din Ucraina

    Un tribunal rus a ordonat confiscarea unui complex hotelier de lux deţinut de miliardarul Oleg Deripaska, unul dintre puţinii oligarhi care au criticat războiul preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina. Decizia reprezintă un semn al presiunii cu care se confruntă magnaţii ţării de la începerea invaziei, a raportat Financial Times.

    Disputa juridică, în urma unei cereri iniţiale înaintate de un centru ştiinţific şi educaţional patronat de Putin, este anterioară invaziei şi nu are o legătură aparentă cu criticile lui Deripaska la adresa războiului, pe care acesta l-a numit drept “o mare nebunie”.

    Însă ordinul judecătoresc de confiscare a complexului hotelier Imeretinskiy şi a portului de agrement din Soci, în valoare de 1 miliard de dolari, a venit după ce Kremlinul i-a cerut lui Deripaska să nu mai critice războiul, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune.

    “Kremlinul i-a cerut să se calmeze”, a declarat un apropiat al lui Deripaska.

    Deripaska se află sub incidenţa sancţiunilor americane din 2018 din cauza legăturilor sale cu Kremlinul. Dar magnatul din domeniul metalelor este cel mai proeminent dintre puţinii lideri de afaceri ruşi care şi-au exprimat dezgustul faţă de războiul generat de Putin în Ucraina. “Avem nevoie de pace cât mai curând posibil, deoarece am depăşit deja punctul critic al problemei”, a scris el pe Twitter în martie.

    Kremlinul i-a cerut să îşi atenueze criticile în aceeaşi lună, potrivit unei alte persoane apropiate oligarhului, repetând solicitarea încă o dată de atunci.

    Deşi mulţi oligarhi se opun în privat războiului, un număr restrâns dintre aceştia aleg să comenteze public problema. Mai multe persoane influente din Rusia au declarat pentru Financial Times că le este teamă să nu fie în dezacord public cu Kremlinul, invocând posibilitatea unor repercursiuni grave pentru ei şi afacerile lor.

    Cu toate acestea, în iunie, Deripaska a avertizat că “distrugerea Ucrainei ar fi o greşeală colosală”, chiar dacă s-a ferit să-l critice personal pe Putin.

    Două săptămâni mai târziu, Teritoriul Federal Sirius, un cluster ştiinţific, educaţional şi turistic înfiinţat sub patronajul lui Putin, a intentat trei procese împotriva RogSibAl, compania lui Deripaska care deţine complexul Imeretinskiy.

    Decizia lui Putin din 2020 de a acorda Sirius statutul de teritoriu federal – oferindu-i propriul guvern şi buget – reprezintă, de fapt, trecerea RogSibAl sub patronajul TFS. Clusterul ştiinţific şi complexul hotelier sunt adiacente unul altuia pe coasta Mării Negre.

    Fundaţia mamă a Sirius, Talent and Succes, este co-deţinută de Serghei Roldugin, un violoncelist prieten al lui Putin, care este şi naşul fiicei preşedintelui, Maria. Putin este preşedinte al consiliului de supraveghere al Talent and Success. Statele Unite l-au descris pe Roldugin ca fiind “custodele” averii “offshore” a lui Putin atunci când l-au plasat sub sancţiuni în iunie.

    Un purtător de cuvânt al lui Deripaska nu a răspuns la apelul făcut de FT. Nici Sirius şi nici biroul procurorului general al Rusiei nu au răspuns la cererile de comentarii.

  • Surse: China ar putea schimba strategia anti-COVID

    China ar putea anunţa peste câteva zile 10 noi măsuri anti-COVID, anunţă surse, citate în exclusivitate de Reuters.

    China ar putea anunţa 10 noi măsuri de gestionare a pandemiei COVID-19. Anunţul ar putea fi făcut miercuri, au declarat pentru Reuters două surse cu cunoştinţe în domeniu.

    Noile reguli vor completa cele 20 de măsuri dezvăluite în noiembrie, care au dus la o relaxare a restricţiilor.

    Autorităţile China ar putea să îşi retrogradeze „gestionarea COVID-19” de la o boală infecţioasă de categoria A de nivel înalt la o boală de categoria B, încă din ianuarie, au declarat luni sursele.

    Restricţiile dure din China au provocat reacţii ale cetăţenilor, iar în unele situaţii oamenii s-au confruntat cu poliţiştii.

  • Vremurile disperate cer măsuri disperate: Amazon vrea să-şi reducă costurile cu orice preţ. Gigantul mondial de e-commerce e gata să-şi plătească angajaţii pentru a renunţa de bună voie la locul de muncă

    Amazon, gigantul american de e-commerce, caută să-şi reducă costurile printr-o schemă de restructurare masivă, care presupune disponibilizări în masă şi mai nou chiar şi plătirea propriilor angajaţi pentru a renunţa la job, scrie CNBC.

    Ofertele de „separare voluntară” au ajuns marţi şi miercuri în interiorul unor divizii ale companiei, printre care se numără HR-ul şi serviciile pentru angajaţi.

    Cei care aleg să părăsească compania în mod voluntar vor primi instant o remuneraţie echivalentă cu trei luni de muncă, plus plata echivalentă a unei săptămâni de muncă pentru fiecare şase luni vechime în Amazon.

    Angajaţii au termen până la 29 noiembrie pentru a demisiona şi până la 5 decembrie pentru a se răzgândi privind această decizie.

    Conform reprezentanţilor companiei, programul de „plecare voluntară” este „primul pas” în reorganizarea businessului Amazon. Conform documentelor consultate de CNBC, nu este exclus ca după acest „pas”, diviziile din interiorul companiei să fie lovite în viitor de noi disponibilizări.

    În această săptămână Amazon a lansat una dintre cele mai mai reduceri de personal  din istoria sa de 28 de ani. Conducerea companiei a mers pe această strategie în contextul rezultatelor tot mai proaste raportate dar şi din cauza faptului că în timpul pandemiei forţa de muncă a companiei a crescut spectaculos.

    Dave Limp, şeful departamentului de hardware al Amazon, a declarat miercuri că firma a început să concedieze angajaţi din departameentul de device-uri şi hardware. Până în prezent, angajaţii din diviziile Amazon Alexa şi Luna cloud gaming par să fi fost afectaţi puternic de reducerile de personal.

    Amazon ar urma să elimine până la 10.000 de locuri de muncă, deşi numărul total rămâne fluid deoarece deciziile sunt luate diferit pentru fiecare divizie a companiei în parte.

    Anunţul privind concedierea în masă a stârnit furie printre angajaţi, deoarece compania încă nu şi-a notificat departamentele în mod oficial în legătură cu acest plan.

     

     

  • Cabinetul japonez aprobă măsuri în valoare de sute de miliarde de dolari pentru a atenua inflaţia

    Guvernul Japoniei a pregătit un pachet uriaş de măsuri pentru stimularea economiei afectate de multiplele crize internaţionale. 

    Guvernul japonez a prezentat vineri un nou pachet de stimulare a economiei care presupune cheltuieli în valoare de 39.000 de miliarde de yeni (265 de miliarde de dolari), Reprezentanţii executivului susţin că măsurile vor duce la o creştere a produsului intern brut (PIB) cu aproximativ 4,6%.

    Guvernul a mai anunţat că va alcătui un buget suplimentar în anul fiscal curent în valoare de 29,6 trilioane de yeni pentru a finanţa pachetul.

    Reprezentanţii cabinetului au prezentat documentele care fundamentează pachetul de măsuri şi i-au îndemnat pe specialiştii de la Banca Japoniei să fie atenţi la impactul pe care mişcările de pe piaţa financiară l-ar putea avea asupra economiei.

  • Criza climatică. Consumul de carne trebuie redus la 2 burgeri pe săptămână

    De asemenea, rata defrişărilor trebuie să fie redusă rapid, iar eliminarea treptată a cărbunelui trebuie să se facă de 6 ori mai repede decât se reuşeşte în prezent.

    Industriile grele, cum ar fi cele de ciment şi oţel, nu se mişcă suficient de repede în ceea ce priveşte reducerea emisiilor, iar creşterea rapidă a energiei regenerabile şi adoptarea vehiculelor electrice trebuie menţinută.

    Raportul “State of Climate Action 2022” a analizat progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce priveşte 40 de indicatori care ar fi esenţiali pentru reducerea la jumătate a emisiilor globale de gaze cu efect de seră până în 2030, în conformitate cu obiectivul de limitare a creşterii temperaturii la 1,5C peste nivelurile preindustriale.

    Cercetătorii au descoperit o imagine sumbră, cu puţin peste jumătate dintre indicatori pe o traiectorie greşită, iar cinci dintre ei se îndreaptă în direcţia greşită.

    Indicatorii cei mai îngrijorători au fost: utilizarea gazului, care creşte rapid într-un moment în care ar trebui redusă în favoarea energiei regenerabile, fabricarea oţelului, unde tehnologia de reducere a emisiilor nu este adoptată suficient de repede; călătoriile efectuate cu autoturismele, rata de pierdere a pădurilor de mangrove şi emisiile din agricultură.

    Ani Dasgupta, directorul executiv al World Resources Institute, una dintre organizaţiile responsabile pentru raport, a subliniat condiţiile meteorologice extreme înregistrate în acest an în întreaga lume.

    “Lumea a văzut devastarea provocată de o încălzire de doar 1,1 C. Fiecare fracţiune de grad contează în lupta pentru protejarea oamenilor şi a planetei. Asistăm la progrese importante în lupta împotriva schimbărilor climatice, dar încă nu suntem învingători în niciun sector”, a spus el.

    Bill Hare, directorul executiv al Climate Analytics, care a contribuit, de asemenea, la elaborarea raportului, a avertizat cu privire la utilizarea din ce în ce mai frecventă a gazului pentru producerea de energie electrică în întreaga lume.

    “Ceea ce este deosebit de îngrijorător este creşterea producţiei de energie electrică pe bază de gaze fosile, în ciuda disponibilităţii unor alternative mai puţin costisitoare şi mai sănătoase”, a spus el: “Criza în curs de desfăşurare, rezultată din şocuri precum pandemia şi invazia Rusiei în Ucraina, a arătat foarte clar cum dependenţa continuă de combustibilii fosili nu numai că este rea pentru climă, dar vine şi cu riscuri grave de securitate şi economice”.

    Raportul, realizat de Systems Change Lab, o coaliţie de organizaţii de analişti şi fundaţii caritabile, a identificat câteva puncte pozitive.

    Producţia de energie solară a crescut cu aproape jumătate între 2019 şi 2021, în timp ce vehiculele electrice au reprezentat aproape unul din 10 autoturisme vândute în 2021, dublu faţă de anul precedent.

    Analiza a concluzionat că este nevoie de investiţii mult mai mari pentru ca economia mondială să treacă la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon: ar fi nevoie de fonduri suplimentare de aproximativ 460 de miliarde de dolari pe an în următorul deceniu, iar guvernele trebuie, de asemenea, să înceteze tratamentul favorabil acordat combustibililor fosili.

    Autorii au cerut instituţiilor financiare să înceteze să mai susţină producţia de combustibili fosili şi industriile cu emisii mari de carbon.

    Concluziile raportului vor fi prezentate guvernelor în cadrul summitului Cop27 al ONU privind clima, care va începe luna viitoare în Egipt.