Tag: masini

  • Proprietar, închiriez maşină

    „În România sunt aproximativ 500.000 de maşini cu o vechime mai mică de 10 ani, care 90% din timp stau parcate”, spune Aurelian Marin, fondator al platformei Perpetoo şi proprietar al agenţiei de turism Paradis Vacanţe de Vis, cel mai mare touroperator de pe litoralul românesc. El remarcă faptul că în situaţia în care o maşină este folosită, de pildă, doar o zi pe săptămână, aceasta este utilizată doar puţin peste 14% din timp, restul de aproape 85% fiind irosit, cu toate că autoturismul are nevoie chiar şi în acest caz de întreţinere periodică. El subliniază, de asemenea, că atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe mari multe maşini sunt neutilizate în anumite intervale de timp, blocând parcările, benzile de circulaţie, străzile şi spaţiile verzi; de aceea, susţine antreprenorul, un serviciu de tip Perpetoo aduce o creştere a utilizării automobilelor cu până la 45%.
    În plus, conform unei statistici citate de reprezentanţii businessului, o maşină închiriată în acest regim poate scoate de pe drum până la 13 autoturisme, contribuind la fluidizarea traficului în marile oraşe prin eficientizarea parcului auto deja existent, dar şi prin impactul important deopotrivă asupra mediului şi economiei. Printre avantajele economice ale platformei antreprenorul menţionează faptul că şoferii economisesc bani, iar proprietarii fac bani, dar şi că este promovată economia locală, iar banii sunt păstraţi în plan local, creându-se astfel o piaţă mai competitivă de închirieri de maşini.
    Impactul asupra mediului se resimte prin faptul că sunt mai puţine congestii în trafic, mai puţine gaze toxice şi este redusă amprenta utilizatorului asupra mediului cu 43%. Un alt studiu citat de reprezentanţii Perpetoo arată că piaţa globală de închirieri auto va creşte până în 2023 de la valoarea din prezent, de 53 de miliarde de euro, pînă la 60 de miliarde de euro. În România, în schimb, aceasta are în momentul de faţă o valoare de 115 milioane de euro, urmând să crească în următorii patru ani cu 24 de milioane de euro.
    Antreprenorul spune că noutatea pe care o aduce Perpetoo este legată în primul rând de modelul de business. Astfel, pe lângă cele trei categorii deja întâlnite pe piaţă: rent-a-car clasic (fără şoferi şi cu flote deţinute, de pildă Hertz, Avis sau Autonom), ridesharing clasic (cu şoferi şi cu flote deţinute – firmele de taximetrie, BlackCab), ridesharing (cu şoferi şi fără flote deţinute, precum Uber, Clever şi Yango), Perpetoo a deschis o categorie nouă, a serviciului de Peer to Peer car sharing (de la persoană la persoană), fără flote deţinute şi fără şoferi. În rândul jucătorilor internaţionali cu model de business similar Marin menţionează Turo (SUA, Canada şi Marea Britanie), Getaround (SUA, Franţa, Spania şi Germania) sau SnappCar (Olanda, Germania şi Danemarca).
    Investiţia a fost de 450.000 de euro din capital privat românesc, bani direcţionaţi atât în dezvoltarea softului cât şi în comunicare şi marketing. „Momentan nu avem ca ţintă recuperarea investiţiei, ci dezvoltarea platformei“, spune antreprenorul. Echipa businessului este formată din 40 de specialişti care lucrează la dezvoltarea platformei, realizarea designului, optimizare, marketing şi promovarea în social media. De la lansare până în prezent au fost listate 50 de maşini. Primul autoturism a fost închiriat pe platformă în data de 25 octombrie 2019, iar Marin estimează că până la sfârşitul anului 2020 Perpetoo va intermedia în jur de 25.000 de închirieri, iar pe platformă vor fi listate, în acelaşi interval de timp, circa 3.000 de autoturisme.  
    Pe platformă durata minimă de închiriere a unui vehicul este de trei ore, iar cea maximă, de 30 de zile, preţurile fiind, în momentul de faţă, cuprinse între 12,5 şi 50 de euro. În primele săptămâni de la lansare, maşina închiriată cel mai des (de patru ori) a fost un Peugeot 2008 din 2014, cea mai scurtă perioadă de închiriere a fost de o zi, iar cea mai lungă, de trei zile, proprietarul cu cele mai multe maşini are listate trei autoturisme, iar şoferul cu cele mai multe închirieri a apelat la serviciile platformei de trei ori. În prezent serviciul a fost introdus în Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi; momentan este disponibil doar pentru autoturisme de categoria B, folosite exclusiv pe teritoriul României. Din estimările reprezentanţilor Perpetoo, în Bucureşti există în jur de 220.000 de autoturisme care ar putea intra pe platformă, în Cluj, 52.000, 36.000 în Iaşi şi 46.000 în Timişoara. Până la sfârşitul anului viitor antreprenorul are în vedere acoperirea altor patru oraşe mari – Constanţa şi Braşov până în luna mai, fiind oraşe turistice, dar şi Sibiu şi Oradea.
    Ce condiţii trebuie să îndeplinească însă un autoturism pentru a putea fi listat pe platformă?
    În primul rând, vechimea acceptată este de maximum 10 ani. De asemenea, maşina trebuie să aibă, obligatoriu, ITP, RCA, revizii şi rovinietă valabilă şi o capacitate de cel mult 8+1 locuri. Listarea maşinilor, precum şi închirierea acestora se fac exclusiv online, prin intermediul platformei, unde utilizatorii trebuie să îşi creeze un cont în categoriile dedicate, „Proprietar”, respectiv „Şofer”. Crearea conturilor şi utilizarea platformei sunt gratuite, doar tarifele de închiriere şi asigurare fiind plătite de către cei care vor să închirieze o maşină. Proprietarii maşinilor beneficiază de asigurare CASCO pe toată perioada de închiriere a maşinii, companiile-partenere în acest sens fiind UNIQA Asigurări şi Renomia SRBA Insurance Broker. Preţul închirierii unui autoturism, care cuprinde totodată şi asigurarea, este stabilit de proprietar, nu de platformă, iar plata se face întotdeauna cu cardul, către Perpetoo. Costul nu presupune nicio taxă ascunsă, iar clienţii pot selecta mai multe maşini pentru ca în final să o aleagă pe cea pe care şi-o doresc. În schimb, proprietarii care vor să îşi listeze una sau mai multe maşini pe platformă trebuie să deţină o firmă, un PFA, SRL sau SRL-D. Maşina trebuie înapoiată cu cantitatea de carburant cu care a fost preluată; în caz contrar, cel care a închiriat-o îi asigură proprietarului contravaloarea diferenţei. La nivel mondial, Marin spune că businessurile de acest tip opresc un comision de 15-40% din preţul închirierii maşinii. „În ceea ce ne priveşte, noi ne situăm în zona minimă. De exemplu, la un cost de 25 de euro pe închiriere, comisionul nostru va fi de 5 euro, încasaţi de la proprietar.“ Printre alte avantaje pe care le enumeră reprezentanţii Perpetoo se numără flexibilitatea perioadei de închiriere şi reducerea birocraţiei, asta deoarece documentele se completează direct în aplicaţie, la predarea maşinii fiind necesară doar inspectarea condiţiei autoturismului şi înmânarea actelor şi a cheilor.
    Antreprenorul spune că nu se mai teme de faptul că românii sunt prea închistaţi când vine vorba de a pune la dispoziţia străinilor o proprietate personală, şi asta pentru că, odată cu lansarea platformei, simplul fapt că serviciul a fost primit bine în piaţă i-a demonstrat contrariul. „România absoarbe informaţii, tehnologie, noutăţi şi face paşi importanţi spre Vest, spune Aurelian Marin.

  • Locul inedit în care vă puteţi refugia când nu vreţi să mai daţi ochii cu restul familiei

    Cine are şopron îl transformă, cine nu, poate să-şi cumpere unul de-a gata care să se potrivească activităţilor care urmează să se desfăşoare în el. Şopronul poate fi amenajat cât de luxos se doreşte şi proiectat de un arhitect sau birou de arhitectură. Se pot şi refolosi o parte din materialele recuperate de la şopronul vechi din grădină împreună cu unele noi la construcţia celui modern. Astfel de construcţie oferă suficientă izolare cât să le permită utilizatorilor să le folosească drept spaţiu de lucru, în timp ce alţii aleg să le folosească drept loc în care să lucreze la punerea în practică a viselor de scriitori, drept atelier de pictură sau muzică ori chiar minisală de fitness. Diverse şoproane sunt echipate chiar şi cu chicinetă şi duş, pentru ca ocupanţii lor să nu mai trebuiască să dea o fugă până în casă când vor să ia masa sau să se spele. Ca arhitectură, unele şoproane păstrează linia tradiţională, în timp ce altele seamănă cu clădirile moderne; indiferent de design, amenajarea unui astfel de spaţiu costă câteva zeci de mii de euro.

  • Tesla aduce producţia în Europa

    Este a patra gigafabrică a Tesla, după cele din Nevada (SUA), New York (SUA) şi Shanghai (China).

    Miliardarul este fondatorul companiei producătoare de maşini electrice Tesla şi al companiei SpaceX, jucător important în transportul spaţial privat. S-a născut în Pretoria, Africa de Sud, în 1971 şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, iar în 1992 s-a transferat la Universitatea din Pensylvania, unde a obţinut diplome în economie şi fizică.

    În aprilie 2017, Tesla devenea cel mai valoros producător de maşini din SUA, iar averea
    lui Musk urca spre
    15 miliarde de dolari.

    În 2018, Musk a acceptat să demisioneze din funcţia de preşedinte al companiei Tesla şi să plătească o amendă de 20 de milioane de dolari în cadrul unui acord cu autorităţile de reglementare din domeniu. Decizia a venit după ce a publicat un mesaj pe Twitter în care a anunţat, în glumă, că va lista la bursă compania şi o va trece sub control privat.

  • Cronica de film: Prea puţin şi prea târziu

    Terminator: Dark Fate nu este atât de slab ca ultimele două episoade ale francizei, dar este încă departe de complexitatea primelor apariţii. Ciudat este că în cazul Terminator nu s-a pus, până acum, problema realizării unui reboot, toate filmele fiind legate de aceeaşi poveste. Era poate mai bine să se ia totul de la zero, dar misiunea de a îmbunătăţi un film ca Judgment Day e aproape imposibilă; Dark Fate se joacă cu această idee, acţiunea plasându-se într-o realitate în care anumite evenimente din celelalte episoade nu s-au întâmplat. Mai mult, Dark Fate aderă îndeaproape la primele două filme Terminator, atât în ceea ce priveşte complotul (un asasin cyborg aparent indestructibil, trimis în timp de către viitori stăpâni ai maşinilor pentru a elimina o ameninţare) cât şi structura. Anumite elemente sunt chiar preluate cu totul, aşa cum ar fi o urmărire cu maşini.
    Arnold Schwarzenegger reia rolul T-800 alături de Linda Hamilton, şi ea veteran al seriei, în rolul Sarah Connor. Terminator: Dark Fate prezintă un cyborg care înlocuieşte modelul T-800 (Schwarzenegger), denumit REV-9, trimis înapoi din 2042 pentru a o ucide pe Dani, din motive care nu sunt dezvăluite până foarte târziu în film; sosirea lui este precedată de apariţia bruscă a lui Grace, alt cyborg, însărcinată cu misiunea de a o proteja pe tânără. Pare încurcat, dar e de fapt o copie a scenariului din Judgment Day.
    Cu un buget de 185 de milioane de dolari şi costuri totale de producţie estimate la 470 de milioane de dolari (costuri de marketing, distribuţie etc.), Terminator: Dark Fate are şanse mari să devină unul dintre marii perdanţi ai anului la box-office. În weekendul de lansare, filmul a adunat doar 29 de milioane de dolari în Statele Unite, undeva la jumătate faţă de aşteptările producătorilor. Nici prezenţa în afara Americii nu a ajutat prea mult, încasările la nivel global fiind de aproximativ 120 de milioane de dolari. Având în vedere filmele care sunt pe cale să se lanseze, e greu de crezut că Dark Fate va reuşi să se mai apropie de primele locuri în box office.
    În concluzie, era mai bine ca atunci când ne gândeam la Terminator să avem în minte doar filmele regizate de James Cameron, în special Judgment Day, din 1991. Dar Hollywoodul rămâne consecvent în lungirea inutilă a unor francize până la momentul în care sălile de cinema rămân goale.
    Nota: 6/10

    Terminator: Dark Fate
    Regia: Tim Miller
    Distribuţie: Linda Hamilton, Arnold Schwarzenegger, Mackenzie Davis
    Durată: 2 ore 8 minute
    Buget: 185 mil. dolari
    Data lansării: 1 noiembrie

  • Lovitură de teatru. Grupul german Bosch a decis că nu mai facă fabrica de maşini de spălat de la Simeria: „Din cauza condiţiilor economice şi a planificării stategice a vânzărilor, nu vedem necesitatea unor capacităţi de producţie noi”

    Grupul german Bosch a renunţat la construcţia fabricii de maşini de spălat pe care o plănuise la Simeria, judeţul Junedoara, o investiţie de 110 mil. euro.

    „BSH Hausgeräte GmbH a decis să nu-şi continue planurile pentru construcţia unei fabrici de maşini de spălat în Simeria până la o nouă notificare. Din cauza condiţiilor economice şi a planificării strategice a vânzărilor bazate pe acestea, producătorul de electrocasnice nu vede în prezent necesitatea unor capacităţi de producţie noi suplimentare în Europa. BSH are o reţea de producţie în Europa de 22 de fabrici care se pot adapta flexibil la cerinţele în schimbare”, a spus pentru ZF Irenne Wagner, head of marketing la BSH Electrocasnice.
    Planul iniţial era ca lucrările de construcţii pentru unitatea de producţie să înceapă anul acesta, însă din cauza întârzierilor generate de accesul la ajutorul de stat de care au nevoie germanii demararea lucrărilor a fost amânată. Primele maşini de spălat ar fi trebuit să fie produse în noua fabrică în 2021. Fabrica urma să creeze 700 de locuri de muncă.

    Investiţia de 110 milioane de euro ar fi fost cea mai mare plasare de ca­pital din judeţul Hunedoara din ulti­mii 30 de ani, într-o unitate care fabrică pro­duse finite.

    Ratarea acestei investiţii vine în contextul în care mai multe grupuri multinaţionale au ocolit România în ultimii ani în ceea ce priveşte producţia, moti­vând lipsa unei infrastructuri favorabile şi a unui mediu politic şi economic stabil.

    Bosch a încheiat anul fiscal 2018 cu vânzări consolidate în valoare de 2,1 mld. lei (452 mil. euro) în România, înregistrând astfel o creştere de 9% în comparaţie cu anul precedent.

    Bosch a investit în România apro­ximativ 555 de milioane de lei (apro­ximativ 120 milioane de euro) în 2018 – în special în dez­vol­tarea unităţilor de producţie pentru soluţii de mobilitate din Cluj şi Blaj. 

     

  • Germania va dubla subvenţiile pentru achiziţia de maşini electrice până în 2025

    Germania plănuieşte să dubleze granturile pentru cumpărătorii de vehicule electrice pe parcursul următorilor cinci ani, majorările urmând să înceapă cu anul 2020, potrivit unui document guvernamental analizat de Reuters.

    Măsura face parte din planul Berlinului de a grăbi adopţia de vehicule cu emisii scăzute de carbon. Potrivit documentului, ce urmează să fie discutat la o întâlnire luni seară între înalţi oficiali ai guvernului german şi oficiali ai constructorilor auto, subvenţiile pentru vehicule hibride vor creşte de la 3.000 de euro la 4.500 de euro. Pentru vehiculele cu preţuri peste 40.000 de euro, granturile se ridică la 5.000 de euro.

    Guvernul german plănuieşte să aibă în circulaţie 10 milioane de automobile electrice până în 2030, parte dintr-o ofensivă ce ţinteşte să transforme industria automobilistică germană, văzută drept înapoiată din cauza modelelor diesel, într-un lider în domeniul electromobilităţii.

     

  • Numai pentru colecţionari: ce s-a mai schimbat pe piaţa licitaţiilor de maşini

     În ultima vreme a câştigat însă teren Bring a Trailer, care organizează licitaţii de maşini de colecţie cinci zile pe săptămână, scrie LA Times. Bring a Trailer acceptă cel mult jumătate din maşinile propuse spre vânzare, iar după inspecţie trimite la vânzător un specialist care să afle toate detaliile disponibile despre autovehicul şi păstrează pentru public toate informaţiile postate pe site-ul său despre un model sau altul.

  • Ambiţii înalte: maşinile zburătoare, de la SF la realitate

    „Noi vom lansa sau vom avea un serviciu complet funcţional până în 2025 în mai multe regiuni din întreaga lume. Apoi, acest tip de serviciu va creşte, va creşte şi va creşte. Vorbim despre un interval de timp de aproximativ cinci până la opt ani în care taxiul aerian va deveni cu siguranţă un serviciu mass-market. Vor fi mai multe concepte pentru acest tip de serviciu”, a explicat pentru Business Magazin Patrick Nathen, cofondator al start-up-ului german Lilium, care până acum a testat mai multe prototipuri de avioane electrice cu două sau cinci locuri.

    Povestea Lilium începe în 2015, când membrii echipei – Daniel Wiegand, Sebastian Born, Patrick Nathen şi Matthias Meiner – s-au întâlnit în timp ce studiau la Universitatea Tehnică din München. Cei patru aveau un vis comun: să revoluţioneze modul în care călătorim zi de zi în oraşe, cum ar fi de acasă la birou, sau între localităţi apropiate, într-un timp mult mai scurt şi evitând aglomeraţia din traficul auto.

    „Aşa că am început această companie în urmă cu aproximativ cinci ani, dar firma a fost înfiinţată oficial acum patru ani şi jumătate. Până acum am realizat mai multe prototipuri. Primul nostru prototip a fost un avion mic din lemn, iar la scurt timp, câteva săptămâni, a urmat modelul cu două locuri cu care am demonstrat că realizarea acestui tip de avion este posibilă. Proiectarea aeronavei cu două locuri a durat aproximativ doi ani şi jumătate, iar apoi ne-a luat încă pe atât până am realizat aeronava cu cinci locuri pe care o avem acum prezentată pe site”, a povestit el.
    Aeronava cu cinci locuri construită de start-up-ul german, numită Lilium Jet, are o cabină în formă de ou, iar aripile sunt echipate cu 36 de motoare electrice cu reacţie. Acestea se înclină pentru decolarea verticală, iar apoi se deplasează înainte pentru zborul orizontal. Aeronava Lilium Jet nu are coadă, cârme, elice sau cutie de viteze. Atunci când va fi complet funcţional, Lilium Jet va avea o autonomie de 300 de kilometri şi o viteză maximă de 300 km/oră, potrivit prezentării aeronavei de pe site-ul companiei.

    „Primele prototipuri de aeronavă au fost realizate de noi (cei patru fondatori – n. red.). Am construit cele două aeronave cu locuri şi tehnologia cu care am demonstrat că funcţionează conceptul cu o echipă de aproximativ 30 de oameni. A fost un timp extrem de scurt pentru a construi ceva de genul acesta cu o echipă destul de mică”, a punctat el.

    Care au fost însă provocările cu care s-au confruntat fondatorii Lilium în construirea aeronavei pentru serviciul de taxi aerian? „Cred că cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este subestimarea obiectivului acestui concept, dar şi să construim efectiv compania – aeronava, aeroportul necesar.”

    Până acum, nevoia de finanţare pentru dezvoltarea acestui start-up a fost acoperită, Lilium reuşind să obţină până în prezent investiţii totale de peste 100 milioane de euro. Începutul a fost însă pe cont propriu, iar primele finanţări nu au constat în sume considerabile, ci mai degrabă în oferirea spaţiului de lucru şi a altor servicii necesare funcţionării unei companii.

    „La început, noi, fondatorii, am făcut totul pe cont propriu. Ne-am aflat în câteva incubatoare mici din Germania de la care am primit finanţare în ceea ce priveşte spaţiul de birou şi sprijinul general, dar a fost în gama de cifre mai mici. Prima investiţie pe care am luat-o a fost de 500.000 de euro, chiar înainte de prezentarea aeronavei cu două locuri. Apoi am obţinut o finanţare de 10 milioane euro, investiţie de seria A, de la Atomico. Iar cea de-a treia investiţie a fost de serie B şi s-a situat la 90 de milioane euro”, a menţionat Patrick Nathen, adăugând că cea mai recentă finanţare a fost acordată de gigantul chinez Tencent chiar înainte de a dezvolta aeronava cu cinci locuri.

    Printre investitorii Lilium se numără şi LGT – cel mai mare grup de private banking şi asset management din lume, care este deţinut şi administrat de o familie antreprenorială: casa princiară din Liechtenstein – şi Obvious Ventures şi Freigeist – un fond de investiţii privat ai cărui fondatori vizionari au investit în companii ce au creat tehnologii disruptive precum Wunderlist (cumpărată de Microsoft), MyTaxi (achiziţionată de Daimler) şi KaufDa (cumpărată de Axel Springer).

    Start-up-ul german a realizat deja primul test cu aeronava Lilium Jet de cinci locuri, însă încă mai lucrează la dezvoltarea acesteia pentru a primi aprobările necesare astfel încât să poată opera zboruri.

    „Nu putem estima o dată anume pentru când vom primi aprobările necesare. Desigur, avem anumite planuri şi negociem foarte intens cu autorităţile care ne sprijină foarte mult. Ceea ce ştim însă acum este faptul că în 2025 vrem să avem serviciul complet funcţional pentru mai multe regiuni din întreaga lume. Iar acest lucru ne impune, desigur, să lansăm cât mai repede serviciul, însă depinde de o serie de factori – deciziile luate de partenerii noştri de tehnologie, dar şi de autorităţi în sine. Aşadar, cel mai probabil vom primi aprobările de funcţionare la începutul lui 2020”, a explicat el. Start-up-ul german trebuie să îndeplinească standardele de siguranţă ale organismelor guvernamentale independente precum Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană (EASA) sau Autoritatea Federală pentru Aviaţie (FAA) pentru a primi aprobarea de funcţionare.

    Actuala aeronavă, Lilium Jet de cinci locuri, este de altfel baza modelului pe care start-up-ul german îl va certifica şi lansa în cele din urmă pe piaţă. Acesta mai necesită însă îmbunătăţiri, inclusiv la partea de siguranţă.

    Pentru moment, finanţarea obţinută de Lilium este suficientă, însă pentru a putea avea o producţie în masă a acestui tip de aeronavă, astfel încât serviciul de taxi aerian să poată fi lansat în întreaga lume, start-up-ul german mai are nevoie de finanţare suplimentară.

    Care este mai exact modelul de business al Lilium? Start-up-ul vrea ca serviciul de taxi aerian să fie asemenea Uberului. Astfel, cei care vor dori să ajungă rapid dintr-o parte în alta a oraşului sau la aeroport evitând aglomeraţia din traficul auto vor putea comanda direct din aplicaţia Lilium dedicată pentru smartphone-uri un taxi aerian la costuri accesibile. Spre exemplu, o persoană ar putea ajunge din centrul Manhattanului la Aeroportul Internaţional JFK în mai puţin de 10 minute pentru circa 70 de dolari. În prezent, compania Blade, care îşi face reclamă ca fiind „Uber pentru elicoptere”, oferă aceeaşi cursă pentru 195 dolari.

    SUA este una dintre cele mai pretabile pieţe pentru acest tip de serviciu, însă şi ţările din Europa reprezintă o oportunitate de dezvoltare.
    „În prezent ne concentrăm pe dezvoltarea tehnologiei, aşa că este prea devreme pentru a numi exact pieţele sau oraşele pe care le vom viza deoarece, aşa cum am mai menţionat, lansarea serviciului depinde de o multitudine de factori. Avem desigur o imagine foarte clară asupra a ceea ce vrem să facem şi cum ar trebui să fie, precum şi asupra celei mai bune strategii din punctul de vedere al companiei noastre, dar în prezent ne axăm cu precădere asupra extinderii anvelopei de zbor şi a tehnologiei dezvoltate”, a răspuns Patrick Nathen la întrebarea legată de primele pieţe pe care Lilium va lansa serviciul de taxi aerian. „În ceea ce priveşte cantitatea de aeronave pe care dorim să le producem, desigur, vrem să fim la nivelul de taxi, însă aerian, conform misiunii noastre de a face serviciile de mobilitate aeriană accesibile oricui, oriunde şi oricând. Ca atare, nu putem produce doar două aeronave pe an, însă nici nu este realist să zicem că vom produce zeci de mii de avioane chiar din primul an. Aşadar, numărul de aeronave va fi undeva între cele două extreme, însă suficient pentru a putea să oferim serviciul în oraşele pe care vrem să le conectăm”, a completat el.

    Practic, pe lângă utilizarea Lilium Jet ca mijloc de transport în oraşele mari şi aglomerate, serviciul de taxi aerian propus de start-up-ul german este şi o modalitate de transport pentru oraşele mai mici şi/sau izolate care în prezent nu au infrastructura şi fondurile necesare pentru construirea unui aeroport. Astfel, serviciul de taxi aerian va ajuta inclusiv la dezvoltarea economică a unor regiuni.

    În prezent, Lilium are parte de sprijin politic în München, unde se află sediul său central, precum şi din partea industriei aerospaţiale din Uniunea Europeană.

    „Ne-ar plăcea să începem din Europa – este o piaţă mare. Trebuie să vedem unde vom lansa iniţial serviciul, însă sperăm ca ţările din Europa să se numere printre primele”, a punctat Patrick Nathen.

    Lilium nu este însă singura companie care proiectează taxiuri aeriene, în prezent fiind în dezvoltare peste 100 de concepte diferite pentru aeronave electrice în întreaga lume. Printre acestea se numără Joby Aviation şi Kitty Hawk, precum şi modele de la Airbus, Boeing şi Bell, care a încheiat un parteneriat cu Uber.

    Patrick Nathen va fi prezent la ediţia de anul acesta a evenimentului Future Summit, care va avea loc pe 28 noiembrie.

     

  • Taxa Oxigen a Gabrielei Firea: LISTA de tarife şi programul când vor fi interzise maşinile în Capitală

    Proiectul vinetei Oxigen a fost aprobat, joi, cu 31 de voturi pentru, de către consilierii municipali. Proiectul a fost votat cu un amendament prin care maşinile non-euro, Euro 1 şi 2 vor fi interzise din data de 1.01 2022, iar Euro 3 va fi interzis din 2024.

    De la prevederile vinietei sunt exceptate scuterele şi motocicletele, precum şi maşinile care merg pe GNL, GNC şi GPL (doar Euro 3)

    Începând cu data de 1 ianuarie 2020, accesul autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mică de 5 tone pe arterele din municipiul Bucureşti este restricţionată zilnic, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale, în intervalul 7-22, după cum urmează:

    a) pentru cele electrice, hibrid sau cu norma de poluare Euro 5 şi Euro 6, accesul este permis fără restricţii pe toate arterele;
    b) pentru cele cu norma de poluare Euro 3 şi Euro 4 accesul este permis pe toate arterele din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen;
    c) pentru cele cu norma de poluare Non-Euro, Euro 1 şi Euro 2 accesul este interzis în Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), fiind permis pentru restul arterelor din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen.

    TARIFE·

    Non-euro – 15 lei/ zi, 300 lei/luna si 1.900 lei/an·

    Euro 1 – 15/zi, 250 lei/luna si 1.700 lei/an·

    Euro 2 – 15 lei/zi, 200 lei/luna, 1.500 lei/an·

    Euro 3 – 5 lei/zi, 100 lei/luna sau 700 lei/an·

    Euro 4 – 5 lei/zi, 80 lei/luna sau 500 lei/an

    Cel mai mare tarif îl vor plăti şoferii care au maşini Non Euro, taxa pentru ei fiind de 1.900 de lei pe an.

    De asemenea, cel mai puţin vor plăti proprietarii de maşini cu normă de poluare Euro 4, respectiv 500 de lei pe an.

    Vinieta va putea fi achiziţionată pentru o perioadă minimă de o zi (15 lei pentru maşini Non Euro şi 5 lei pentru Euro 4), până la maxim un an.

    Excepţie de la plata vinietei fac autovehiculele electrice şi cele hibrid, cele pe două roţi, cele special adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, cele destinate transmisiunilor radio şi tv sau cele deţinute sau folosite de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Serviciul de Ambulanţă sau Medicină legală, protecţia civilă, autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, serviciile de ambulanţă, Societatea de Transport Bucureşti, cele utilizate la căile de comunicaţie şi reţelele edilitare, cele istorice şi cele prevăzute ca fiind exceptate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

    Potrivit proiectului de hotărâre, circulaţia maşinilor fără vinietă corespunzătoare se va sancţiona cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 2.000 de lei.

     

  • Proiectul Oxigen al Gabrielei Firea a fost adoptat. Lista cu maşinile care vor fi interzise în Bucureşti

    Proiectul vinetei Oxigen a fost aprobat, joi, cu 31 de voturi pentru, de către consilierii municipali. Proiectul a fost votat cu un amendament prin care maşinile non-euro, Euro 1 şi 2 vor fi interzise din data de 1.01 2022, iar Euro 3 va fi interzis din 2024.

    Proiectul privind introducerea vinietei Oxigen în capitală a fost votat, joi, în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi a trecut cu un amendament care schimbă foarte mult forma iniţială.

    „Se introduce un nou articol, după articolul 8, articolul 9, începând cu data de 1.01.2022, accesul autovehiculelor în Municipiul Bucureşti cu norma de poluare non-euro, Euro 1 şi Euro – 2 este interzis, şi de asemenea, articolul 10, începând cu data de 1.01.2024, accesul autovehiculelor cu norma de poluare Euro 3 este interzis”, se arată în amendamentul propus de consilierii ALDE.

    Un alt amendament, propus de Gabriela Firea, prevede ca vinieta să se aplice pentru Euro 4 din 2021, nu de la 1 ianuarie 2020, aşa cum prevedea forma iniţială a proiectului.

    De la prevederile vinietei sunt exceptate scuterele şi motocicletele, precum şi maşinile care merg pe GNL, GNC şi GPL (doar Euro 3)

    Aceasta este forma proiectului, propusă pe ordinea de zi, înainte de introducerea amendamentelor:

    Începând cu data de 1 ianuarie 2020, accesul autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mică de 5 tone pe arterele din municipiul Bucureşti este restricţionată zilnic, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale, în intervalul 7-22, după cum urmează:

    a) pentru cele electrice, hibrid sau cu norma de poluare Euro 5 şi Euro 6, accesul este permis fără restricţii pe toate arterele;
    b) pentru cele cu norma de poluare Euro 3 şi Euro 4 accesul este permis pe toate arterele din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen;
    c) pentru cele cu norma de poluare Non-Euro, Euro 1 şi Euro 2 accesul este interzis în Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), fiind permis pentru restul arterelor din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen.

    Cel mai mare tarif îl vor plăti şoferii care au maşini Non Euro, taxa pentru ei fiind de 1.900 de lei pe an.

    De asemenea, cel mai puţin vor plăti proprietarii de maşini cu normă de poluare Euro 4, respectiv 500 de lei pe an.

    Vinieta va putea fi achiziţionată pentru o perioadă minimă de o zi (15 lei pentru maşini Non Euro şi 5 lei pentru Euro 4), până la maxim un an.

    Excepţie de la plata vinietei fac autovehiculele electrice şi cele hibrid, cele pe două roţi, cele special adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, cele destinate transmisiunilor radio şi tv sau cele deţinute sau folosite de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Serviciul de Ambulanţă sau Medicină legală, protecţia civilă, autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, serviciile de ambulanţă, Societatea de Transport Bucureşti, cele utilizate la căile de comunicaţie şi reţelele edilitare, cele istorice şi cele prevăzute ca fiind exceptate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

    Potrivit proiectului de hotărâre, circulaţia maşinilor fără vinietă corespunzătoare se va sancţiona cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 2.000 de lei.

    În referatul de aprobare, se face trimitere la Planul Integrat de Calitate a Aerului, care are ca obiectiv reducerea poluării pentru încadrarea în valorile limită admise conform cerinţelor UE.
    Iniţial, Gabriela Firea a anunţat, în august, proiectul prin care, de la 1 ianuarie 2020, maşinile care nu sunt înmatriculate în Bucureşti sau Ilfov vor putea intra în Capitală doar după plata unei viniete.
    Maşinile sub Euro 3, indiferent unde sunt înmatriculate, urmau să nu mai aibă acces în centrul Capitalei fără plata acestei taxe, acest lucru urmând să fie extins pentru tot oraşul.

    Reprezentanţii Primăriei Capitalei au prezentant, de altfel, încă de atunci, zona din centrul Capitalei unde, pentru accesul cu maşina, se va plăti o vinietă, iar pentru maşinile sub Euro 3, accesul va fi interzis. Vinieta se va putea cumpăra prin SMS sau de la benzinării, iar sistemul va fi monitorizat video.

    „Cercul vinietei C este limitat prin Planul de Calitate a aerului începând din PiaţaVictoriei – Iancu de Hunedoara – şos. Ştefan cel Mare – str. Polonă – str. Mihai Eminescu – str. Traian – bd. Nerva Traian – bd. Gheorghe Şincai – str. Lânăriei – Calea Şerban Vodă – bd. Mărăşeşti – str. Mitropolit Nifon – bd. Libertăţii – Calea 13 Septembrie – str. Izvor – str. B.P. Haşdeu – str. Vasile Pârvan – str. Berzei – str. Buzeşti şi P-ţa Victoriei, inclusiv limitele acestuia. În acest interval, zilnic în intervalul 7 – 22, de luni până vineri, va fi interzis accesul fără achiziţionarea acestei viniete de către cei care au intenţia să tranziteze oraşul şi nu sunt înmatriculaţi în Bucureşti, cât şi de cei care sunt în Municipiul Bucureşti şi Ifov”, au anunţat reprezentanţii Direcţiei Transporturi din cadrul PMB.