BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Simona Panait, marketing director România şi Bulgaria { Samsung }

    •   Simona Panait s-a alăturat echipei Samsung România acum trei ani, în funcţia de marketing manager pe regiunea Europa de Sud-Est.
    •   Ea coordonează strategia de marketing şi comunicare, fiind responsabilă de lansările de produse pe pieţele din regiune, precum şi de campaniile de brand.
    •   Are o experienţă de peste 16 ani în marketing, ocupând anterior funcţia de operations marketing manager pentru România şi Moldova în cadrul Coca-Cola Company, precum şi poziţia de  global marketing manager pentru Ilko Coffee International.

    Cifră de afaceri (2017): 4,22 mld. lei
    Profit (2017): 62,7 mil. lei

  • Resursele umane, faţă în faţă cu milenialii

    Cariera Dianei Mişa în banking a început cu un telefon: „După ce m-au sunat de la Raiffeisen Bank, m-am gândit ce aş putea face în banking. Aveam un buget consistent, eram brand manager la Ursus, cel mai tare brand din portofoliul lor chiar şi atunci. Ce să fac în banking? Atunci m-am întâlnit cu o austriacă şi m-a convins povestindu-mi că au strategie de mass-market, că există buget de publicitate şi mi-a dat şi o cifră. M-a atras ideea de a face primele campanii de retail în banking şi de a construi ceva de la zero”, îşi aminteşte Diana Mişa.

    Astfel, în anul 2002, a trecut de la Ursus SAB la austriecii de la Raiffeisen Bank, pentru care a construit primele campanii de retail în banking. A preluat apoi funcţia de director de marketing la OTP Bank, pentru ca în 2016 să preia rolul de director de HR în cadrul aceleiaşi instituţii. De doi ani, pe lângă funcţia de executive coach în directoratul diviziei de marketing şi comunicare, ea trebuie să găsească personal din ce în ce mai calificat. Dacă băncile sunt „sângele economiei”, aşa cum le numesc bancherii din toată lumea, directorii de HR sunt inginerii de la firul ierbii care trebuie să găsească şuruburile potrivite. Dar cum te descurci atunci când şuruburile nu rămân la locul lor?

    „Cred că stăm bine pe cultura organizaţională. Lăsând la o parte competiţiile interne, remuneraţiile şi motivaţiile extrinseci, cred că de fapt cel mai important influenţator în ceea ce priveşte relaţia angajat-angajator este cultura organizaţională. Ce văd angajaţii în jur”, apreciază ea. „Cel mai mare procentaj de fluctuaţie îl găsim la angajaţii care au între 1 şi 3 ani de când sunt aici şi care au vârste între 25 şi 35 de ani. O bună parte dintre ei sunt mileniali. Cred că o provocare este să facilităm o conversaţie între generaţii. La noi, vârsta medie este de 37 de ani în toată banca, suntem o bancă tânără. Chiar şi la noi există nişte diferenţe de mentalitate, de comportament, de înţelegere a celor două grupuri.”

    Diana Mişa atrage atenţia asupra situaţiilor în care un angajat mai tânăr, cu mai puţină experienţă, preia o poziţie de conducere în care începe să fie responsabil de activitatea colegilor săi. „Tinerii din generaţia millennials au început să preia poziţii manageriale. Este foarte interesant de observat că atunci când trec pe partea cealaltă lucrurile se complică şi trebuie să devină responsabili. Ei se descurcă, dar cu ajutorul seniorilor. Avem un program numit OTP New Leaders şi care a fost creat ca să susţinem colegii care sunt promovaţi pentru prima dată în poziţii manageriale. Are mai multe componente printre care alcătuirea de perechi între ei şi seniorii din organizaţie. Este interesant cum seniorii sunt foarte inspiraţi şi energizaţi de această relaţie şi se face un transfer foarte bun de energie contra experienţă şi cunoştinţe”, explică ea.

    Chiar şi aşa, aproape o cincime din angajaţi trebuie înlocuiţi tot timpul, iar în mediul bancar, unde reglementările şi schimbările trendurilor de consum forţează spre digitalizare, băncile trebuie să găsească angajaţi din ce în ce mai competenţi; sistemul educaţional nu pregăteşte la cele mai bune standarde.

    „Pe facultatea de finanţe-bănci ne bazăm toţi, toate instituţiile financiare şi toate companiile din Big 4 (cele mai mari companii de audit şi consultanţă). Cred că în zona de competenţe digitale ar mai fi de lucru la curricula din învăţământul universitar.” Competenţe digitale nu înseamnă să ştie toţi să scrie cod, explică Mişa, dar „vorbim chiar şi de abilităţi de folosire a Excelului. Au abilităţi foarte limitate. Nici nu este măcar o competenţă digitală. Nu mai zic de un PowerPoint”, apreciază ea.

    La începtul acestui an, OTP Bank spunea că nu ia în calcul concedieri în rândul angajaţilor ca potenţială măsură de reducere a costurilor pe fondul OUG 114/2018, care include şi taxa pe activele băncilor, aşa-numita „taxă pe lăcomie“. „La noi în OTP nu există încă discuţii legate de reducerea personalului. În ultimii doi ani, noi am crescut în mod constant numărul de angajaţi şi salariul mediu pe orice nivel, de la angajaţii din staff şi până la nivel managerial. Deci nu avem încă astfel de discuţii sau planuri. Cred că este prematur pentru noi să luăm în considerare o reducere de personal“, a declarat pentru ZF şi Business Magazin directorul de resurse umane din cadrul OTP Bank România.

    OTP Bank era la finalul anului 2017 pe locul 11 în topul băncilor după active din România, cu o valoare a acestora de peste 9,1 mld. lei. Ungurii de la OTP au terminat anul 2017 cu 1.254 de angajaţi, în ultimii ani banca având o politică activă de recrutare. „Aveam 1.364 de angajaţi în decembrie 2018, adică o creştere de 9% anul trecut şi de 14% faţă de decembrie 2016. A crescut cu 5% în 2017 şi cu 6% în 2018“, a adăugat Mişa. La începutul lui 2018, OTP România a condus o iniţiativă de angajare în contextul în care banca a avut nevoie de oameni cu abilităţi IT şi calificări digitale, pe fondul trendului actual din sectorul bancar.

    „Media noastră de angajare este undeva la 400-500 de oameni, dar sunt şi multe înlocuiri pentru că sunt oameni care decid să plece; sunt aproximativ 100 de poziţii noi. Sunt multe poziţii în zona de IT pe care le-am anunţat, pentru că digitalizăm foarte multe procese în bancă. Cred că se dublează componenţa echipelor din cele două mari direcţii de IT, una de dezvoltare de software şi alta de hardware“, spunea Diana Mişa la începutul anului.

    OTP, cel mai mare grup bancar din Ungaria, a adus în luna decembrie a anului 2018 130 mil. lei (27,9 mil. euro) la capitalul subsidiarei locale, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

  • Care sunt sfaturile Andreei Strugaru, care a înfiinţat o afacere de 35 de milioane de lei într-un domeniu al bărbaţilor

    •   Andreea Strugaru, coproprietar şi director de marketing al Kadra, a absolvit Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca în 1995 şi a urmat timp de doi ani cursurile Şcolii Postuniversitare de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultăţii Babeş-Bolyai.
    •   În 1993 a fondat, alături de Radu Bogdan Opriş şi Monica Adriana Sagmar, Kadra (fostă Aluterm), companie specializată în furnizarea de sisteme de automatizare pentru căile de acces.
    •   Înainte de a fonda Kadra, a lucrat ca inginer de vânzări şi ulterior ca director comercial în cadrul unui importator de profile din aluminiu pentru faţade – Kueryo SRL.
    •   Spune că după ce şi-a setat un obiectiv pentru carieră, a muncit pentru a-l atinge, a păstrat direcţia şi încă nu s-a oprit din învăţat.
    •   Are o fiică şi este de profesie inginer automatist.

    Kadra este o companie clujeană cu venituri anuale de 35 de milioane de lei, realizate mai ales din soluţii de inginerie de acces automatizat în clădiri şi parcări.

    Profilul Andreei Strugaru a apărut în catalogul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, 2019.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO { NN Asigurări }

    •   Anna Grzelonska se află la conducerea celui mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017.
    •   Anterior, a evoluat în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director.
    •   Până în 2014 a preluat mai multe responsabilităţi  în aria comercială a companiei, în poziţii precum product management & communications director şi chief marketing officer.
    •   Obiectivele sale pe plan local sunt extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor. 

    Prime brute subscrise (2017): 737 mil. lei
    Număr de clienţi: > 2,2 milioane

  • 100 cele mai puternice femei din business: Anna Grzelonska, CEO { NN Asigurări }

    •   Anna Grzelonska se află la conducerea celui mai mare asigurător de viaţă de pe piaţa locală din 2017.
    •   Anterior, a evoluat în cadrul grupului NN pe plan internaţional: s-a alăturat echipei din Polonia în 2008, în poziţia de marketing services and communications director.
    •   Până în 2014 a preluat mai multe responsabilităţi  în aria comercială a companiei, în poziţii precum product management & communications director şi chief marketing officer.
    •   Obiectivele sale pe plan local sunt extinderea businessului de asigurări de viaţă, creşterea segmentului de asigurări de sănătate şi digitalizarea operaţiunilor. 

    Prime brute subscrise (2017): 737 mil. lei
    Număr de clienţi: > 2,2 milioane

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }

    •   Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.

    •   Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
    •   Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Ioana Gorgăneanu, Cluster marketing director Croaţia, Ungaria, Israel, România, Slovenia { Mastercard }

    •   Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, iar din 2012 ocupă funcţia actuală, fiind responsabilă de activităţile de marketing din Croaţia, Ungaria, Israel, România şi Slovenia.

    •   Anterior, ea a lucrat pe funcţia de client services la McCann Erickson.
    •   Ioana Gorgăneanu a absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Comunicare.

  • Povestea de succes a unui tânăr farmacist român. La 28 de ani, are propria linie de produse dermato-cosmetice şi concurează cu brandurile consacrate

    Tânărul şi-a descoperit marea pasiune încă din clasa a VIII-a, iar datorită părinţilor lui care deţineau o farmacie în Alba Iulia, a reuşit să-şi împlinească visul şi să-l transforme într-o carieră înfloritoare.

    Prima cremă preparată în laboratorul propriu din Alba Iulia a ieşit pe piaţă în 2014. Produsul a avut mare succes, iar de atunci Emanuel Lazăr şi-a propus să creeze produse dermato-cosmetice de calitate, fabricate 100% în România, accesibile ca preţ, ca o alternativă la cremele străine mult prea scumpe. „Este foarte greu să te lupţi de la egal la egal cu marile branduri internaţionale care investesc sute de milioane de euro anual în marketing. Cu toate acestea, nu m-am lăsat descurajat şi mi-am propus să analizez unde greşesc acestea, astfel încât să nu repet aceeaşi greşeală şi să vin cu ceva nou. Scopul meu a fost să produc creme cu un conţinut natural aproape de 100%, iar preţul să fie mult mai mic decât concurenţa străină”, declară Emanuel Lazăr.

    La începutul lunii martie, farmacistul român a lansat un nou produs – o loţiune micelară, fabricată în totalitate în laboratorul său din Alba Iulia, produs pe care doreşte să îl impună şi în pieţele din Europa.

     

  • Cum a ajuns o echipă de români să se afle în spatele unei premiere la nivel global în domeniul fintech

    Proiectul a pornit la drum de la o altă soluţie, şi ea dezvoltată pentru clienţi internaţionali. Mai exact, în urmă cu un an, Eduard Oneci, absolvent de Politehnică şi antreprenor cu experienţă în zona de marketing digital, s-a întâlnit cu Vasile Burcin, care avea nevoie de un sfat pentru businessul său – o aplicaţie mobilă de fidelizare prin intermediul căreia comercianţii îşi făceau reclamă. „Mobzoid a avut foarte mulţi comercianţi înscrişi în platformă, peste 400, majoritatea fiind din Grecia, iar restul din Franţa şi România. Aceştia îşi făceau reclamă oferind puncte de fidelizare într-o monedă virtuală cu care clienţii îşi puteau cumpăra spre exemplu cafeaua de la restaurantul partener. Practic, comerciantul îşi plătea publicitatea cu cafea”, a povestit Vasile Burcin, fondatorul Mobzoid. El a pornit start-up-ul în 2014 împreună cu un partener din Cipru – Loucas Markides – în urma unei investíţii de peste 60.000 de dolari, Mobzoid fiind o platformă de publicitate online care punea în legătură comercianţii cu publicul lor ţintă.

    Astfel, prin intermediul unei aplicaţii mobile, utilizatorii de Mobzoid erau recompensaţi atunci când interacţionau cu reclamele, platforma funcţionând ca o microeconomie închisă cu propria monedă virtuală. După câţiva ani însă, cei doi parteneri de la Mobzoid aveau nevoie să scaleze businessul, iar trecerea la tehnologia blockchain a fost considerată cea mai bună variantă. „Eduard a venit cu ideea modelului de business bazat pe tehnologia blockchain, iar din 2018 am pornit pe acest drum”, a precizat el. Aşa a luat naştere Zoidcoin Network, un start-up de tehnologie care oferă soluţii complete de blockchain altor companii care vor să se dezvolte în această industrie.

    Practic, start-up-ul a creat un întreg ecosistem din care face parte şi cardul ZoidPay – primul card pentru criptomonede disponibil deja pe piaţă. Mai multe start-up-uri din întreaga lume au strâns bani pentru lansarea unui astfel de card, însă nu au reuşit să şi facă acest pas pentru că s-au bazat pe infrastructura giganţilor care emit carduri bancare, precum Visa sau MasterCard, care nu le-au permis accesul în ecosistem. Unul dintre start-up-uri este TenX, care a strâns 80 milioane de dolari, dar încă nu a livrat nimic pe piaţă.

    „Noi am replicat practic infrastructura Visa pe blockchain. În tranzacţiile de pe blockchain nu sunt intermediari. Utilizatorii folosesc criptomoneda ZCN (zoidcoin) pentru a cumpăra produse şi servicii la preţuri speciale”, a explicat Eduard Oneci, cofondatorul Zoidcoin Network alături de Vasile Burcin şi Loucas Markides.

    Cei trei au investit până acum peste un milion de dolari pentru dezvoltarea soluţiilor Zoidcoin bazate pe tehnologia blockchain, suma incluzând atât capitalul investit, cât şi investiţia în oameni, echipa fiind platită în criptomoneda proprie – ZCN. La dezvoltarea soluţiilor Zoidcoin au lucrat full-time şapte persoane şi cinci colaboratori, la care se adaugă şi boardul de advisori printre care se numără şi Vassilis Nikolopoulos – un specialist în tehnologia blockchain care face studii şi cercetări la nivelul Uniunii Europene.

    Start-up-ul, administrat de compania ZCN ZOID LTD din Cipru, care urmează să aibă şi o reprezentanţă locală, a reuşit să strângă din decembrie anul trecut şi până în prezent fonduri de 250.000 de dolari, prin intermediul ICO (Initial Coin Offering) – metoda folosită pe piaţa de criptomonede, similară celei a unei listări la bursă (IPO – Initial Public Offering) în cazul companiilor tradiţionale.

    De ce să investeşti însă într-un start-up axat pe tehnologia blockchain? „Potenţialul de dezvoltare este imens, în condiţiile în care tehnologia blockchain permite scalarea unor procese complicate la costuri reduse. Pe lângă acest lucru, blockchainul este cea mai sigură tehnologie la momentul actual. Fiind o bază de date descentralizată, în care interacţiunile sunt peer-to-peer, utilitatea este una clară – poate fi implementată în toate domeniile (medical, logistică, transport ş.a.m.d.)”, a subliniat el.

    Potrivit unui studiu realizat de compania de audit şi consultanţă PwC (PricewaterhouseCoopers) anul trecut, patru din cinci executivi au declarat că deja au început să implementeze tehnologia blockchain în sistemul lor actual. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 600 de executivi din 15 ţări din întreaga lume. În acest context, pariul pe care echipa Zoidcoin Network l-a pus în investiţia pentru realizarea unui card de criptomonede şi dezvoltarea unui întreg ecosistem pe tehnologia blockchain are toate şansele, cred fondatorii, să aibă succes la nivel global. De altfel, cardul ZoidPay a fost deja livrat în peste zece ţări din întreaga lume, printre care se numără SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Emiratele Arabe Unite (Dubai) şi Japonia.

    Cum se foloseşte însă cardul ZoidPay? Acesta funcţionează împreună cu aplicaţia mobilă dedicată – ZoidPay Wallet, cu ajutorul căreia utilizatorii pot cumpăra în prezent criptomoneda proprie a start-up-ului, ZCN, dar şi moneda ethereum, urmând ca treptat să fie adăugate şi alte criptomonede în platformă. Walletul ZoidPay transformă totodată într-un POS orice dispozitiv care are integrată tehnologia NFC (Near Field Communication) şi aplicaţia instalată, astfel putându-se realiza transferuri de pe card de la persoană la persoană sau de la persoană la comerciant. Cardul ZoidPay este contacless şi are  un smart chip pentru a putea fi folosit în viitor şi la POS-uri dedicate direct la comercianţi. Start-up-ul tatonează în prezent ideea de a pune pe piaţă POS-uri dedicate pentru cardurile cu criptomenede.

    Soluţia ZoidPay se adresează oricărei companii care oferă produse sau servicii pe blockchain, start-up-ul punând la dispoziţie şi o variantă whitelabel a cardului. Astfel, ZoidPay va funcţiona la fel ca Visa sau MasterCard, companiile putând să îşi pună propriul brand pe card şi să folosească infrastructura tehnologică creată de Zoidcoin. „Până acum am fabricat în total 50.000 carduri şi am livrat deja în peste zece ţări – peste 200 de utilizatori persoane fizice şi opt companii mari care pot deveni clienţi pentru soluţia whitelabel. În această fază nu am trimis carduri decât unor persoane cheie care au influenţă în industria de criptomonede şi cu ajutorul cărora ne vom face mai uşor cunoscuţi. Distribuirea masivă către utilizatori va începe în cursul lunii acesteia”, a punctat Eduard Oneci. Cardul ZoidPay funcţionează deocamdată doar în reţeaua Zoidcoin, start-up-ul urmând să pună la dispoziţie un marketplace descentralizat pentru comercianţi, ZoidShop, astfel încât utilizatorii să poată cumpăra produse direct din platformă. „Suntem în discuţii toţi comercianţii care au fost în Mobzoid. Adopţia lor o vom face treptat. În prima fază, selectăm branduri de renume care pot oferi discounturi semnificative pentru deţinătorii de ZCN (zoidcoin) şi care pot livra comenzile în întreaga lume. O surpriză pe piaţa locală este www.bilet.ro, care va fi pe ZoidShop şi va accepta plata cu criptomonede – ETH şi ZCN tokens”, a precizat el. 

    În plus, start-up-ul va integra şi un sistem de promovare (Zoid Advertising Engine) pentru comercianţi prin care aceştia vor putea oferi diferite reduceri utilizatorilor. „În tranzacţiile de pe blockchain nu sunt intermediari. Utilizatorii folosesc criptomoneda ZCN (zoidcoin) pentru a cumpăra produse şi servicii la preţuri speciale. Oferim un discount de minimum 20% la cumpărăturile cu criptomoneda ZCN – comercianţii primesc în schimb buget pentru publicitate.”

    În prezent, valoarea unui ZCN este fixă, de 0,03 dolari, aceasta fiind însă valoarea din prima etapă de vânzare a criptomonedei, în care ţinta este de a vinde 70 milioane de ZCN în valoare totală de 2,1 milioane de dolari. „Valoarea unei criptomonede este direct proporţională cu produsul şi tehnologia pe care o promovează. Sunt mai multe tipuri de tokeni (reprezentarea tangibilă a unui fapt, a unei operaţiuni, în cazul acesta o monedă virtuală – n. red.). ZCN este un token utilitar, ceea ce înseamnă că utilizatorii noştri îl pot folosi imediat în platformă – e o conexiune clară, directă între tehnologie şi token”, a explicat Eduard Oneci.

    În total, Zoidcoin va avea cinci etape de vânzare, urmând ca în fiecare dintre acestea valoarea unui ZCN să crească până la ultima etapă când acesta va valora 0,06 dolari – ţinta din ultima etapă vizează vânzarea a 50 milioane de ZCN în valoare totală de 3 milioane de dolari. „După ultima etapă de vânzare se va trece la valoarea de piaţă – în momentul listării în cadrul exchange-urilor (platforme de tranzacţionare pentru criptomonede – n. red.). Procesul de cumpărare va fi anunţat pe site, de asemenea urmează o nouă variantă de site care va include şi sistemul de plăţi – cryptocard, wallet şi marketplace.”

    Pe lângă wallet şi marketplace, ecosistemul dezvoltat de Zoidcoin Network include şi protocoale (Zoid Protocols) pentru securitate şi confidenţialitate, care asigură integritatea datelor utilizatorilor în ecosistem, precum şi pentru realizarea plăţilor, tranzacţiile fiind validate mai rapid şi la costuri reduse. 

    Planul Zoidcoin Network este de a crea clustere pentru ZoidPay în întreaga lume, urmând să lanseze oficial cardul pentru criptomonede în mai multe oraşe mari de pe glob, primele pe listă fiind cele din SUA şi Japonia, unde industria de criptomonede este cea mai dezvoltată. Obiectivul start-up-ului este de a încheia parteneriate cu unele dintre cele mai mari platforme de tranzacţionare pentru criptomonede din lume pentru cardul ZoidPay şi celelalte soluţii complementare ale soluţiei whitelabel dezvoltate.

  • Gun Media anticipează afaceri cu 50% mai mari în 2019

    Rezultatele pozitive au venit pe fondul creşterii numărului de clienţi, a volumului de campanii derulate şi a valorii bugetelor gestionate. Cele mai bune rezultate au fost generate de activitatea PPC (Pay-Per-Click), agenţia gestionând bugete de peste 1,25 milioane de euro. Dintre aceştia, 1 milion de euro au fost direcţionaţi către campaniile Google Ads, iar aproximativ 250.000 de euro au mers în campanii Facebook Ads. Valoarea totală a bugetelor gestionate în 2018 a fost de aproximativ 1,3 milioane de euro, în creştere cu 40%, faţă de 2017.

    Agenţia a reuşit şi să atragă mai mulţi clienţi în 2018, ajungând la un portofoliu de 85 de clienţi, în creştere tot cu 40% faţă de 2017.

    Pentru 2019, reprezentanţii businessului şi-au propus dezvoltarea serviciilor SEO, PPC şi Social Media, pe care le oferim prin integrarea unor soluţii de automatizare la care lucrăm cu o echipă de dezvoltatori externă. Credem cu tărie că un mix corect de campanii de marketing online poate genera ROI (Return on Investment) pozitiv pentru orice business cu prezenţă în mediul online.

    Agenţia a înregistrat şi o creştere importantă a numărului de campanii derulate lunar în 2018. Gun Media a derulat anul trecut, în medie 80 campanii în fiecare lună, mult peste media de 50 de campanii simultane din 2017. Pentru anul acesta Gun Media şi propus o medie de minimum 100 de campanii simultan.

    Cofondatorul Gun Media consideră că piaţa locală a fost influenţată pozitiv în 2018 de dezvoltarea comerţului electronic din România şi de clienţii care au înţeles importanţa performanţei campaniilor în raport cu costurile, dar este afectată, în schimb, de lipsa de specialişti.

    În ceea ce priveşte 2019, fondatorul Gun Media consideră că, la nivel de piaţă, se va pune un accent mai mare pe campaniile YouTube Ads, pe campaniile de marketing online integrate, pe automatizări şi AI, dar şi pe Performance Media.