Tag: marfuri

  • De ce o să plătim în 2017 mai mult pe benzină, cafea şi pâine

    Rămân unele incertitudini, printre care noile politici ale administraţiei SUA, direcţia dolarului, dobânda Fed şi ritmul creşterii economice din China, spune Hansen. Indicele Bloomberg Commodity a crescut cu 13% anul trecut, iar factorii ce au susţinut asta sunt încă prezenţi în sectorul energetic, la metalele preţioase şi în domeniul mărfurilor agricole, acolo unde a existat presiune ani buni.

    Hansen crede că sectorul energetic va evolua lent spre niveluri mai mari de preţ. „La metalele preţioase, am putea asista la o revenire similară anului trecut, dar asta depinde de dolarul american. Mulţi analişti cred că dolarul va creşte, alţii, bazându-se pe declaraţiile recente ale preşedintelui Trump, cred că va scădea. Un dolar slab e bun pentru mărfuri”, spune analistul.

    China va continua să alimenteze cererea de mărfuri, dar nu la fel de puternic ca în trecut. Va fi un nou tip de cerere, bazată mai mult pe dezvoltarea consumului, nu pe mărfuri pentru industria grea. „Nu cred că vom avea o încetinire dramatică a creşterii economice chineze, dar datoria poate ajunge într-o bulă, ceea ce e îngrijorător. Preţurile din China cresc – din cauza monedei locale care trebuie să rămână competitivă pe plan internaţional. Dar va fi nevoie de energie în China pentru a susţine dezvoltarea clasei mijlocii, reflectată în cererea tot mai mare de automobile. Vedem cu ochi buni creşterea din China, dar trebuie să vedem şi în ce ape se vor scălda noile relaţii sino-americane”, spune Hansen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a împărţit averea de 12 miliarde de dolari cel mai bogat om din Israel. Cei doi fii ai săi au fost supuşi testului suprem

    După moartea celui mai bogat om din Israel, Sammy Ofer, cei doi fii ai săi au fost supuşi testului suprem de management al averii – fiecare a primit jumătate din averea familiei, fiind divizată în cel mai obiectiv mod de către manageri externi. Fiecăruia i-a revenit circa 6 miliarde de dolari. Până astăzi, unul şi-a mărit averea până la 8,6 miliarde, iar celălalt a pierdut aproape jumătate, arată Bloomberg.

    După ce au fost împărţite în mod egal sute de tancuri, numeroşi operatorii de transport, nave de marfă de transport, în două grupe de valoare egală, fii magnatului Sammy Ofer, Idan şi Eyal, au ales fiecare, prin tragere la sorţi, partea care îi va reveni. În mod similar şi-au împărţit şi tablourile scumpe, de Picasso sau Van Gogh, cât şi restul colecţiei de artă a tatălui lor. Celelalte bunuri ale familiei, precum imobiliare, acţiuni bancare, o participaţie importantă în cea mai mare companie de produse chimice din Israel – au fost împărţite în mod egal, în funcţie de implicarea celor doi fraţi în diversele tipuri de afaceri. Eyal, în vârstă de 66 de ani, a preluat acţiunile lui Sammy din cadrul Mizrahi Tefahot Bank Ltd din Israel, dezvoltatorul imobiliar Melisron Ltd., afacerile imobiliarele din întreaga lume şi o participaţie la Royal Caribbean Cruises Ltd. Pe de altă parte, Idan a preluat controlul celui mai mare holding din Israel şi diverse afaceri în tehnologie.

    Probabil ghinionul, cât şi apetitul diferit pentru risc au dezechilibrat, însă, valoarea averii celor doi. Contul lui Idan a fost afectată de o criză a mărfurilor, de pariuri pe investiţii inoportune şi un control sporit în Israel. Eyal, prin contrast, a adăugat la averea sa diverse clădiri de birouri şi hoteluri din întreaga SUA şi Europa. Când a fost finalizată diviziunea, în 2013, ambii fraţi aveau circa 6 miliarde de dolari. Averea lui Idan a scăzut, în trei ani, până la 3 miliarde de dolari, în timp ce averea lui Eyal a crescut la 8,6 miliarde de dolari, conform indicelui Bloomberg Billionaiers.

    Singurul lucru mai riscant decât să împartă imperiul tatălui lor ar fi fost să îl conducă împreună, consideră specialiştii. Se spune că Idan şi Eyal sunt apropiaţi, dar nu discută afaceri. „Câţi fraţi bogaţi conduc afacerile împreună fără să se certe? Fratele meu şi cu mine suntem foarte liniştiţi cu privire la aceast lucru. Fiecare trăieşte liniştit cu partea sa”, a declarat Idan. 

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Au intrat în vigoare tarifele maximale pentru asigurările RCA

    Noile tarife maximale la RCA, stabilite prin Hotărâre de Guvern, au intrat în vigoare vineri.

    La autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei, în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La persoane juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    Tarife de primă maxime se stabilesc pentru: autoturisme, autoturisme de teren şi autovehicule mixte cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone şi maxim nouă locuri; autovehicule pentru transport persoane cu mai mult de nouă locuri, cum ar fi microbuze, autobuze, autocare, inclusiv autospecializate etc.; motociclete, mopede, motocicluri şi ATV-uri cu sau fără ataş; tractoare rutiere; autovehicule destinate transportului de mărfuri; remorci şi semiremorci; alte vehicule, precum vehicule cu regim special, utilaje.

    Depăşirea nivelului maxim al tarifelor de primă de către societăţile de asigurare care practică asigurarea RCA constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei. Pe lângă sancţiunile contravenţionale, în funcţie de gravitatea faptei, Consiliul ASF poate aplica şi sancţiuni contravenţionale complementare.

  • Au intrat în vigoare tarifele maximale pentru asigurările RCA

    Noile tarife maximale la RCA, stabilite prin Hotărâre de Guvern, au intrat în vigoare vineri.

    La autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei, în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La persoane juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    Tarife de primă maxime se stabilesc pentru: autoturisme, autoturisme de teren şi autovehicule mixte cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone şi maxim nouă locuri; autovehicule pentru transport persoane cu mai mult de nouă locuri, cum ar fi microbuze, autobuze, autocare, inclusiv autospecializate etc.; motociclete, mopede, motocicluri şi ATV-uri cu sau fără ataş; tractoare rutiere; autovehicule destinate transportului de mărfuri; remorci şi semiremorci; alte vehicule, precum vehicule cu regim special, utilaje.

    Depăşirea nivelului maxim al tarifelor de primă de către societăţile de asigurare care practică asigurarea RCA constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei. Pe lângă sancţiunile contravenţionale, în funcţie de gravitatea faptei, Consiliul ASF poate aplica şi sancţiuni contravenţionale complementare.

  • Noi modificări ale tarifelor pentru rovinietă

    În următoarele luni, tarifele rovinietei vor fi modificate pentru anumite categorii de vehicule pentru transportul mărfii, conform unui proiect de act normativ promulgat recent de preşedintele Klaus Iohannis. Totuşi, prevederile sunt confuze atunci când vine vorba de vehiculele pentru transportul persoanelor, urmând să existe două seturi de tarife, informează Avocatnet.ro

    Documentul stabileşte unele modificări ale tarifelor pentru rovinietă, ce se vor aplica după trecerea a 60 de zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial. Concret, vor exista scăderi ale tarifului rovinietei în cazul vehiculelor de transport de marfă cu 3,5 tone sub masa totală maximă autorizată (MTMA) mai mică sau egală cu 7,5 tone, reiese din noua lege. Concret, pentru rovinieta de o zi şi cea de 12 luni, tariful va rămâne 4 euro, respectiv 320 de euro, însă pentru şapte, 30 şi 90 de zile vor fi tarife de 16, 32 şi 92 de euro (faţă de 20, 52 şi 120 de euro, în prezent).

    Scăderi vor fi şi pentru vehiculele de transport de marfă cu 7,5 tone sub MTMA mai mică de 12 tone. De asemenea, rovinieta de o zi şi cea de 12 luni îşi vor păstra actualul nivel (7 euro, respectiv 560 de euro), însă pentru şapte, 30 şi 90 de zile se va plăti 28, 56 şi 160 de euro (faţă de 35, 91 şi 210 euro).

    Rovinieta de o zi şi cea de 12 luni vor costa în continuare 9 euro, respectiv 720 de euro pentru vehiculele de transport de marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12 tone (cu maximum trei axe). Scăderile de tarif vor fi valabile pentru rovinieta de şapte, 30 şi 90 de zile: 36 de euro, faţă de 45, 72 de euro, faţă de 117, şi 206 euro, faţă de 270.

  • Motivul pentru care România este ţara cea mai iubită de locuitorii din Lituania, Letonia şi Estonia

    Uniunea Sovietică a fost principala piaţă pe care era exportată mobila românescă înainte de 1989. În perioada comunismului, în URSS erau cozi imense la mărfurile fabricate în România. Chiar şi acum, la 25 de ani de la destrămarea URSS, locuitorii din spaţiul ex-sovietic păstrează conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază cu calitatea.

    O bună parte din mobila exportată în URSS mergea în Ţările Baltice. Balticii se îndrăgostiseră de mobila românescă, în general de produsele româneşti. În Ţările Baltice se spune, şi acum, că fiecare copil lituanian, leton sau eston a fost “conceput” într-un pat pe care scria “Made în România”. ”Piaţa din spaţiul ex-sovietic este o alternativă de aur pentru România, în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (“mobilă româneasca”, “încălţăminte românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti” “produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, “mecanica şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franţuzeşti” sau “blugi americani”.

    Toată lumea – generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul ex-URSS – îşi aminteşte de calitatea excepţională a produselor fabricate în România. Nicăieri în lume produsele româneşti nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în fostele republici sovietice!”, a declarat Gabriel Antoniu Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, şi specialist în spaţiul ex-sovietic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro
     

  • Motivul pentru care România este ţara cea mai iubită de locuitorii din Lituania, Letonia şi Estonia

    Uniunea Sovietică a fost principala piaţă pe care era exportată mobila românescă înainte de 1989. În perioada comunismului, în URSS erau cozi imense la mărfurile fabricate în România. Chiar şi acum, la 25 de ani de la destrămarea URSS, locuitorii din spaţiul ex-sovietic păstrează conceptul de mărfuri româneşti pe care îl asociază cu calitatea.

    O bună parte din mobila exportată în URSS mergea în Ţările Baltice. Balticii se îndrăgostiseră de mobila românescă, în general de produsele româneşti. În Ţările Baltice se spune, şi acum, că fiecare copil lituanian, leton sau eston a fost “conceput” într-un pat pe care scria “Made în România”. ”Piaţa din spaţiul ex-sovietic este o alternativă de aur pentru România, în spaţiul ex-sovietic sintagma “mărfuri româneşti” (“mobilă româneasca”, “încălţăminte românească”, “textile româneşti”, ”vinuri româneşti”, “medicamente româneşti” “produse alimentare/ legume/ fructe româneşti”, “mecanica şi utilaje româneşti” etc.) este încă foarte cunoscută şi apreciată la fel de bine ca sintagma “parfumuri franţuzeşti” sau “blugi americani”.

    Toată lumea – generaţii mai vechi, dar chiar şi tineretul de peste tot teritoriul ex-URSS – îşi aminteşte de calitatea excepţională a produselor fabricate în România. Nicăieri în lume produsele româneşti nu sunt atât de apreciate, dorite şi asociate întodeauna cu calitatea aşa cum sunt în fostele republici sovietice!”, a declarat Gabriel Antoniu Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă Simex din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, şi specialist în spaţiul ex-sovietic.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro
     

  • Noua modă printre miliardari: turismul spaţial privat, una dintre afacerile viitorului

    Acum apanaj exclusiv al miliardarilor, turismul spaţial privat este, cu siguranţă, una dintre afacerile viitorului. Apetitul pentru călătoriile în spaţiu determină investitorii să cheltuiască sume fabuloase pentru a dezvolta rachete cu care să poată fi transportaţi oameni şi mărfuri, iar cei cu dare de mână şi-au rezervat locuri, plătind sute de mii de dolari.

    Dacă se va descoperi cum rachetele pot fi reutilizate la fel de eficient ca avioanele, costul accesului la spaţiul cosmic va fi redus la ordinul sutelor de mii de dolari. Un vehicul complet reutilizabil nu a fost realizat până acum“, declară Elon Musk, fondatorul SpaceX, companie a cărei activitate este construcţia de vehicule pentru transport în spaţiul cosmic. 

    În 2015, SpaceX, compania controversatului antreprenor american, a reuşit o premieră: a trimis pe orbită o rachetă cu 11 sateliţi şi a reuşit să o recupereze, aceasta aterizând controlat la baza din Cape Canaveral. Evenimentul a demonstrat posibilitatea reutilizării maşinăriilor, o promisiune a faptului că vor scădea simţitor costurile misiunilor spaţiale, după cum afirma anterior Musk. Însă în urmă cu aproximativ două săptămâni, una dintre rachetele companiei SpaceX – în care se afla şi satelitul Amos-6, în valoare de 200 milioane de dolari, deţinut de Mark Zuckerberg – a explodat în timpul unei prelansări, „din cauze necunoscute deocamdată“, spune Elon Musk.

    Inspectoratul de Urgenţe din Brevard, California, a declarat că nu există nicio ameninţare a siguranţei publice după incidentul din timpul testelor rachetei SpaceX. Cu toate acestea, clădirile pe o distanţă de câţiva kilometri au fost zguduite de explozia principală şi de cele ce au urmat-o. De asemenea, ambele companii aveau deja încheiate precontracte de vânzare în valoare de 285 de milioane de dolari pentru satelit, respectiv 10 miliarde de dolari pentru rachetele SpaceX, care vor fi amânate sau anulate. Mark Zuckerberg, fondatorul şi directorul executiv al Facebook, s-a declarat „profund dezamăgit“ din cauza acestui accident. Satelitul în valoare de 200 de milioane de dolari aparţinea organizaţiei sale Internet.org şi reprezenta o iniţiativă ce ar fi trebuit să ofere internet gratuit către 14 ţări din Africa.

    La aproximativ două săptămâni de la acest eveniment, un alt miliardar pasionat de zborurile cosmice, Jeff Bezos, fondator şi CEO al companiei Amazon.com, a declarat că firma sa, Blue Origin, proiectează o rachetă enormă, capabilă să transporte marfă şi oameni în spaţiu până în 2020. Acesta ar fi următorul pas de a readuce oamenii înapoi pe Lună, a evidenţiat el. Racheta New Glenn, numită după John Glenn, primul american care a zburat pe orbita Pământului, va fi mai mare şi mai puternică decât orice rachetă aflată în prezent în funcţiune sau prevăzută de rivalii săi în acest domeniu. „Viziunea noastră înseamnă milioane de oameni care trăiesc şi lucrează în spaţiu, iar New Glenn este un pas foarte important“, a scris Bezos într-un e-mail trimis către presă şi fani. „Şi nu va fi ultima, desigur. În plan se află şi New Armstrong.“ Armstrong, bineînţeles, face trimitrere la Neil Armstrong, primul om care a ajuns pe Lună, un indiciu nu foarte subtil al scopului Blue Origin, acela de a întoarce umanitatea pe Lună.

    Anunţul lui Bezos vine la doar două săptămâni după ce incendiul misterios a pus la pământ racheta Falcon 9 a companiei SpaceX, demonstrând competitivitatea fanilor spaţiului cosmic, dornici de a depăşi până şi NASA. În e-mailul său, fondatorul Amazon şi al treilea cel mai bogat om din lume, a transmis printr-o cunoscută zicală americană ideea că Blue Origin abordează dezvoltarea tehnologiei pas cu pas şi sigur. „Abordarea metodică duce la câştig, iar lucrurile sunt mai eficiente dacă nu sari trepte“, a adăugat el, afirmaţie ce poate reprezenta o critică voalată a companiei SpaceX, a lui Elon Musk, a ritmului său şi a faptului că principala preocupare este accelerarea inovaţiei.

    Bezos a fondat Blue Origin în 2000, iar în 2015 a lansat racheta suborbitală New Shepard, care poate încorpora o capsulă, poate zbura până la limita atmosferei şi poate fi reutilizată în zboruri ulterioare. De asemenea, în 2014, Blue Origin a semnat un contract cu United Launch Alliance (ULA), companie deţinută în comun de către Boeing şi Lockheed Martin, pentru a dezvolta un motor modern de rachetă pentru următorul vehicul al ULA: Vulcan. Rachete rezultate vor fi extraordinare dacă ar respecta planurile lui Bezos: cu peste şapte metri în diametru şi aproape 27 de etaje înălţime, New Glenn va folosi şapte motoare BE-4, fiind cu mult mai puternică decât celebra rachetă Saturn V, care a transportat oameni pe Lună. De asemenea, New Glenn va fi reutilizabilă şi proiectată să transporte mărfuri şi oameni, conform lui Bezos.

    Deschizătorul drumurilor cosmice a fost Eric Anderson, cofondator şi CEO al companiei americane Space Adventures, lider mondial în turismul spaţial, fondată în 1999. El a împlinit visul primilor exploratori privaţi ai istoriei, printre care Dennis Tito – primul turist spaţial, care ar fi plătit un preţ exorbitant pentru asta, de circa 20 de milioane de dolari. Acesta a petrecut un sejur de o saptămână în spaţiu şi, în tot acest timp, a trăit exact ca un astronaut adevărat. Omul de afaceri sud-african Mark Shuttleworth a făcut acelaşi lucru în aprilie 2002, devenind primul african în spaţiu. 

  • Noua modă printre miliardari: turismul spaţial privat, una dintre afacerile viitorului

    Acum apanaj exclusiv al miliardarilor, turismul spaţial privat este, cu siguranţă, una dintre afacerile viitorului. Apetitul pentru călătoriile în spaţiu determină investitorii să cheltuiască sume fabuloase pentru a dezvolta rachete cu care să poată fi transportaţi oameni şi mărfuri, iar cei cu dare de mână şi-au rezervat locuri, plătind sute de mii de dolari.

    Dacă se va descoperi cum rachetele pot fi reutilizate la fel de eficient ca avioanele, costul accesului la spaţiul cosmic va fi redus la ordinul sutelor de mii de dolari. Un vehicul complet reutilizabil nu a fost realizat până acum“, declară Elon Musk, fondatorul SpaceX, companie a cărei activitate este construcţia de vehicule pentru transport în spaţiul cosmic. 

    În 2015, SpaceX, compania controversatului antreprenor american, a reuşit o premieră: a trimis pe orbită o rachetă cu 11 sateliţi şi a reuşit să o recupereze, aceasta aterizând controlat la baza din Cape Canaveral. Evenimentul a demonstrat posibilitatea reutilizării maşinăriilor, o promisiune a faptului că vor scădea simţitor costurile misiunilor spaţiale, după cum afirma anterior Musk. Însă în urmă cu aproximativ două săptămâni, una dintre rachetele companiei SpaceX – în care se afla şi satelitul Amos-6, în valoare de 200 milioane de dolari, deţinut de Mark Zuckerberg – a explodat în timpul unei prelansări, „din cauze necunoscute deocamdată“, spune Elon Musk.

    Inspectoratul de Urgenţe din Brevard, California, a declarat că nu există nicio ameninţare a siguranţei publice după incidentul din timpul testelor rachetei SpaceX. Cu toate acestea, clădirile pe o distanţă de câţiva kilometri au fost zguduite de explozia principală şi de cele ce au urmat-o. De asemenea, ambele companii aveau deja încheiate precontracte de vânzare în valoare de 285 de milioane de dolari pentru satelit, respectiv 10 miliarde de dolari pentru rachetele SpaceX, care vor fi amânate sau anulate. Mark Zuckerberg, fondatorul şi directorul executiv al Facebook, s-a declarat „profund dezamăgit“ din cauza acestui accident. Satelitul în valoare de 200 de milioane de dolari aparţinea organizaţiei sale Internet.org şi reprezenta o iniţiativă ce ar fi trebuit să ofere internet gratuit către 14 ţări din Africa.

    La aproximativ două săptămâni de la acest eveniment, un alt miliardar pasionat de zborurile cosmice, Jeff Bezos, fondator şi CEO al companiei Amazon.com, a declarat că firma sa, Blue Origin, proiectează o rachetă enormă, capabilă să transporte marfă şi oameni în spaţiu până în 2020. Acesta ar fi următorul pas de a readuce oamenii înapoi pe Lună, a evidenţiat el. Racheta New Glenn, numită după John Glenn, primul american care a zburat pe orbita Pământului, va fi mai mare şi mai puternică decât orice rachetă aflată în prezent în funcţiune sau prevăzută de rivalii săi în acest domeniu. „Viziunea noastră înseamnă milioane de oameni care trăiesc şi lucrează în spaţiu, iar New Glenn este un pas foarte important“, a scris Bezos într-un e-mail trimis către presă şi fani. „Şi nu va fi ultima, desigur. În plan se află şi New Armstrong.“ Armstrong, bineînţeles, face trimitrere la Neil Armstrong, primul om care a ajuns pe Lună, un indiciu nu foarte subtil al scopului Blue Origin, acela de a întoarce umanitatea pe Lună.

    Anunţul lui Bezos vine la doar două săptămâni după ce incendiul misterios a pus la pământ racheta Falcon 9 a companiei SpaceX, demonstrând competitivitatea fanilor spaţiului cosmic, dornici de a depăşi până şi NASA. În e-mailul său, fondatorul Amazon şi al treilea cel mai bogat om din lume, a transmis printr-o cunoscută zicală americană ideea că Blue Origin abordează dezvoltarea tehnologiei pas cu pas şi sigur. „Abordarea metodică duce la câştig, iar lucrurile sunt mai eficiente dacă nu sari trepte“, a adăugat el, afirmaţie ce poate reprezenta o critică voalată a companiei SpaceX, a lui Elon Musk, a ritmului său şi a faptului că principala preocupare este accelerarea inovaţiei.

    Bezos a fondat Blue Origin în 2000, iar în 2015 a lansat racheta suborbitală New Shepard, care poate încorpora o capsulă, poate zbura până la limita atmosferei şi poate fi reutilizată în zboruri ulterioare. De asemenea, în 2014, Blue Origin a semnat un contract cu United Launch Alliance (ULA), companie deţinută în comun de către Boeing şi Lockheed Martin, pentru a dezvolta un motor modern de rachetă pentru următorul vehicul al ULA: Vulcan. Rachete rezultate vor fi extraordinare dacă ar respecta planurile lui Bezos: cu peste şapte metri în diametru şi aproape 27 de etaje înălţime, New Glenn va folosi şapte motoare BE-4, fiind cu mult mai puternică decât celebra rachetă Saturn V, care a transportat oameni pe Lună. De asemenea, New Glenn va fi reutilizabilă şi proiectată să transporte mărfuri şi oameni, conform lui Bezos.

    Deschizătorul drumurilor cosmice a fost Eric Anderson, cofondator şi CEO al companiei americane Space Adventures, lider mondial în turismul spaţial, fondată în 1999. El a împlinit visul primilor exploratori privaţi ai istoriei, printre care Dennis Tito – primul turist spaţial, care ar fi plătit un preţ exorbitant pentru asta, de circa 20 de milioane de dolari. Acesta a petrecut un sejur de o saptămână în spaţiu şi, în tot acest timp, a trăit exact ca un astronaut adevărat. Omul de afaceri sud-african Mark Shuttleworth a făcut acelaşi lucru în aprilie 2002, devenind primul african în spaţiu.