“Noi suntem cei care nu sunt reprezentaţi în parlament. Unii au votat cu partide care nu au depăşit limita” de 4 la sută la alegerile legislative de la 12 mai. Alţii au votat pentru partide parlamentare “care le-au înşelat aşteptările. Mai sunt cei care nu au votat, dezgustaţi de spectacolul repugnant reprezentat de putere”, explică manifestanţii.
Alegeri anticipate au urmat demisiei fostului guvern conservator, condus de Boiko Borissov, la 20 februarie în urma manifestaţiilor masive împotriva sărăciei şi a corupţiei. Patru partide au intrat în parlament, în timp ce protestatarii nu sunt încă reprezentaţi. În plus, dreapta tradiţional anticomunistă, populară în marile oraşe, nu are niciun deputat pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989.
Manifestanţii solicită noi alegeri după un amendament la codul electoral în favoarea micilor partide.
Tinerele, reprezentante ale unor organizaţii neguvernamentale, s-au adunat după ora 10:30 pe trotuarul din faţa intrării la Palatul Cotroceni, unde, timp de două-trei minute, au afişat pancarte cu mesaje printre care “Sărăcie, rasism, misoginism. Toate «misiunile» preşedintelui”, “«Patriotismul» comunist a omorât mii de femei”, “Femei albe, femei rome, femei sărace. Solidaritate”, “Copilul ei, dreptul ei”, “Cartonaş roşu. Copiii – alegere, nu datorie. Femeile rome, cetăţene”, “Preşedinte european, uterul meu nu e competenţa ta”, “Preşedinte jucător, pentru ţară şi popor, naşte tu cu drag şi spor”.
Protestul s-a încheiat după ce jandarmii le-au spus participantelor că manifestaţia lor nu este autorizată şi că trebuie să plece.
Tinerele au spus că nu le trebuie autorizaţie şi au invocat articolul 3 din Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, potrivit căruia “nu trebuie declarate, în prealabil, adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfăşoară în incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”.
Un grup de manifestanţi a dat foc unui car de transmisie al postului de televiziune TV Record, unei cabine de poliţie şi unei agenţii bancare situate în apropierea primăriei, a constatat AFP.
Anterior manifestanţii au încercat să forţeze intrarea în primărie, dar poliţia i-a respins cu ajutorul gazelor lacrimogene.
Mai multe magazine au fost devastate şi jefuite, iar pe faţada recent restaurată a Operei se puteau vedea graffiti.
Manifestaţia s-a scindat în faţa primăriei. Majoritatea manifestanţilor au continuat paşnic acţiunea pe Bulevardul Paulista.
Poliţiştii, urmaţi de vehicule blindate prevăzute cu tunuri cu apă, au luat cu asalt baricade ridicate de manifestanţi pe anumite bulevarde ce duc spre piaţă, dar nu se îndreptau spre Parcul Gezi, adiacent pieţei, unde sute de protestatari au instalat corturi.
Guvernatorul Istanbulului Hüseyin Avni Mutlu a subliniat că obiectivul operaţiunii nu este îndepărtarea manifestanţilor din parc.
“Intenţia noastră este să îndepărtăm pancarte şi desene din piaţă. Nu avem alt obiectiv”, a anunţat Mutlu într-un mesaj postat pe Twitter.
“Nu ne vom atinge în niciun caz de Parcul Gezi, iar (în Piaţa) Taksim nu vă vom atinge absolut deloc. Începând din această dimineaţă, sunteţi încredinţaţi fraţilor voştri poliţişti”, a adăugat guvernatorul, îndemnându-i pe manifestanţi “să se ferească de posibile fapte” ale unor provocatori. Numeroşi tineri s-au dispersat pe străzi în apropierea Pieţei Taksim şi ripostau aruncând cu pietre şi cocteiluri Molotov spre poliţişti, care au început să utilizeze tunuri cu apă.
“Când îmi amintesc defilarea atleţilor cu steagurile lor”, anul trecut, pe stadionul olimpic, “sunt îngrozit la gândul că în anumite ţări care au fost prezente (la Jocurile Olimpice), peste trei milioane de copii mor de foame anual”, a spus mulţimii adunate în Hyde Park realizatorul Danny Boyle, care a conceput ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra.
“Aşteptăm de la Guvern şi de la liderii din întreaga lume (…) să lupte până când vor reuşi să pună capăt malnutriţiei”, a adăugat el, în contextul în care peste zece zile urmează să aibă loc un summit G8 în Irlanda de Nord.
Un mesaj video din partea vedetei fotbalului David Beckham a fost difuzat în cursul acestei manifstaţii, organizate de către un grup de aproximativ 200 de asociaţii.
La Paris, manifestaţia a reunit între 150.000 de persoane, potrivit poliţiei, şi peste un milion, potrivit organizatorilor care, încă o dată, au denunţat “minciuna” prefecturii. Aproximativ 2.800 de persoane au răspuns apelului Institutului Civitas, apropiat catolicilor integrişti, şi au defilat separat.
În spatele acestei dispute privind cifrele, mobilizarea pare să se fi diminuat odată cu votul definitiv din 23 aprilie al legii care permite căsătoria între persoane de acelaşi sex şi adopţia de către cuplurile homosexuale. Ultima mare manifestaţie naţională, la 24 martie la Paris, a reunit, potrivit organizaţiei “La Manif pour tous”, 1,4 milioane de persoane şi 300.000, potrivit poliţiei.
După dispersarea manifestaţiei, care s-a desfăşurat fără tulburări, câteva sute de persoane au provocat incidente violente în cursul serii, timp de două ore, pe Esplanada Invalizilor.
Poliţia a estimat la 120.000 numărul manifestanţilor la începutul reuniunii, convocate de sindicatele pro-Kremlin şi care are loc pe strada Tverskaia, principala arteră din centrul Moscovei care duce spre palatul prezidenţial, potrivit serviciului de presă al poliţiei capitalei. Putin şi Medvedev, care participă pentru prima dată la defilarea de 1 Mai, li s-au alăturat manifestanţilor în piaţa Manej, lângă Kremlin, potrivit imaginilor dfifuzate de televiziunea rusă. Acest eveniment are loc cu mai puţin de o săptămână înaintea învestiturii din 7 mai a lui Vladimir Putin, ales preşedinte cu aproape 64 la sută din voturi la 4 martie în condiţii controversate şi în pofida unei mişcări de contestare.
Între timp a intervenit şi Biserica Ortodoxă Română, care face apel la pace socială, la dialog şi cooperare. “Biserica nu poate fi indiferentă faţă de suferinţa poporului pe care îl păstoreşte pe calea mântuirii. Prin urmare, ea trebuie să-şi exercite, în acelaşi timp, vocaţia de factor al păcii sociale (Legea cultelor) şi de apărătoare a demnităţii umane atunci când aceasta este umilită din cauza nedreptăţilor sociale, a sărăciei şi neajutorării”, arată Patriarhia Română într-un comunicat de presă.
Ministerul Public a anunţat că procurorii au înregistrat până acum patru dosare în care se fac cercetări faţă de jandarmi pentru violenţele de duminica trecută şi de joi din centrul Capitalei, în timp ce mai mulţi civili sunt cercetaţi în 32 de cauze, una dintre acestea fiind la Piteşti, iar restul la Bucureşti.
Ceilalti arestati sunt patru greci, doi francezi si un german,
carora li se adauga inca cinci persoane retinute si ulterior
eliberate. Politia a intervenit la primele ore ale diminetii,
urmand ordinului de eliberare a pietei dat de procurorul general
Eleni Raikou si promisiunilor primarului Atenei, Giorgios Kaminis,
de a restabili traficul in zona si a “restabili imaginea
deteriorata a capitalei in ochii turistilor”, conform
Kathimerini.
Demonstratiile care au loc in Piata Syntagma contra programului de
austeritate al Guvernului, incepand din luna mai, i-au indepartat
pe turisti de centrul capitalei si au cauzat daune peisajului
urban, considera oficialii, iar “camparea intr-un spatiu public nu
este un drept constitutional”, a apreciat primarul Kaminis.
AFP citeaza un comunicat al politiei, conform caruia “diverse
obiecte care poluau si degradau mediul au fost inlaturate din piata
cu ajutorul a mai mult de 25 de camioane”. Inlaturarea corturilor
stationate in piata a avut loc fara incidente, insa protestatarii
au declarat agentiei ca nu inteleg de ce sunt evacuati, atata vreme
cat pietele publice sunt spatii accesibile tuturor cetatenilor.
Miscarea elena Democratie Reala,
constituita dupa modelul uneia dintre miscarile “indignatilor” din
Spania (Democratie Reala Acum) a emis un comunicat in care afirma
ca “strazile si pietele, la fel ca si locurile de munca si
structurile de productie, avutia acestei tari si drepturile
cetatenesti sunt ale noastre, nu sunt de vanzare si vom continua sa
cerem returnarea lor catre popor”.
Cei de la Democratie Reala i-au convocat pe “indignatii” greci la
un nou protest sambata seara, incepand cu ora 18, proclamand ca
“terorismul acestui guvern dictatorial, al FMI si al memorandumului
nu trebuie sa fie permise. Nu ne speriati, ci doar ne infuriati.
Vom continua sa luptam pasnic, cu hotarare si creativitate”.
Memorandumul invocat de protestatari este cel semnat de guvernul
grec cu UE, FMI si Banca Centrala Europeana, prevazand cresteri ale
impozitelor, scaderi ale cheltuielilor publice si un program masiv
de privatizare, in schimbul finantarii Greciei.
Liderii europeni au convenit, saptamana trecuta, termenii noului
acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea caruia
tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii trei ani,
din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a creditorilor
privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si cumparari de
titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor reprezenta
contributia statelor zonei euro si a FMI.