Legea salarizării, pusă în dezbatere publică, prevede că personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază, în timp ce personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Virgil Popescu, care este vicepreşedinte al Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, a declarat pentru MEDIAFAX, că atât E.ON cât şi ENGIE au cerut ANRE majorarea tarifelor pentru distribuţia şi furnizarea gazelor naturale, în contextul în care Parlamentul ar trebui să aprobe prin lege Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012.
Proiectul de lege se află în dezbatere la Comisia pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor. „Miercuri este a treia şedinţă a Comisiei de Industrii în care se discută Ordonanţa 64 din 2016 care presupune o liberalizare a preţului la gaze naturale începând cu 1 aprilie 2017, în sensul că producătorii de gaze au obligaţia să pună un procent din producţia lor de gaze pe bursă, pentru a fi achiziţionate de către furnizori şi distribuitori pentru consumatorii casnici. În paralelel cu acest lucru, până la 31 decembrie 2021, aceeaşi OUG stabileşte că preţul la consumatorul casnic rămâne reglementat de ANRE.
Practic, chiar dacă preţul va creşte uşor la producător, ANRE are în continuare competenţa, până în 2021, să reglementeze preţul consumatorului casnic astfel încât acesta să nu sufere. În mod neaşteptat pentru mine, cei mai vocali opozanţi ai acestei ordonanţe au fost furnizorii şi distribuitorii de gaze, care au susţinut că preţul va creşte cu 40% până la sfârşitul anului. Aceeaşi distribuitori care au cerut luna trecută aprobarea ANRE pentru mărirea tarifului de distribuţie şi furnizare începând cu 1 aprilie 2017, exact data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe. Delgaz, care este firma de distribuţie a E.ON, a cerut mărirea tarifului de distribuţie cu 74%, iar E.ON creşterea tarifului de furnizare cu 40%. Distrigaz Sud, firma de distribuţie a ENGIE, a solicitat majorarea cu 6,6%, iar ENGIE a tarifului de furnizare cu 22 %. Eu sper că ANRE nu va accepta astfel creşteri”, a declarat deputatul Virgil Popescu.
Majorările graduale, în următorii patru ani, vor fi diferite pentru salariaţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerului Apărării Naţionale (MApN), astfel încât, la finalul anului 2021, cele două categorii să aibă salariile egale.
Un exemplu, şeful statului major general, secretar de stat- şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, prim adjunctul Serviciului de Informaţii Externe, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorul Serviciului de Pază şi Protecţie ar urma să aibă un venit de 10.265 lei (la finalul lui 2021), majorările urmând să fie de: 14% în anul 2018 şi 19% în anul 2021, în cazul funcţiilor MAI, respectiv de 84%, în anul 2018 şi 92% în anul 2021, în cazul funcţiilor MApN.
Diferenţele mari dintre procentele cu care vor creşte salariile sunt date tocmai de veniturile diferenţiate din acest moment pe acelaşi grad.
“Doamna Olguţa Vasilescu nu ne-a înaintat această lege a salarizării, acel vestit draft cu care încearcă să ne amăgească zicând să stăm liniştiţi că ei or să facă. Noi vrem lucruri concrete. Indemnizaţiile se calculează la nivelul anului 2009, ceea ce înseamnă că, în fapt, omul câştigă acelaşi bănuţ şi nu obţine nimic în plus. Câştigă doar ei la capitolul imagine, în Poliţie nu se măreşte nimic. Noi vrem ca indemnizaţiile să fie raportate la un salariu minim brut de cel puţin 1.450 de lei. De aceste prevederi ar urmă să beneficieze undeva la 45.000 de oameni, aici incluzând şi personalul auxiliar şi jandarmii şi pompierii. Am cerut aprobare deja de la Primăria Capitalei, pentru datele de 23 şi 24 martie, că să pichetăm Ministerul Muncii, iar pe 25 martie să facem un miting de 10.000 de persoane, de Ziua Poliţiei, pentru că nu e normal ca poliţiştii să aibă salarii atât de mici. Suntem discriminaţi, de exemplu, un şofer de pe salvare are un venit de 5.000 de lei, iar un poliţist cu funcţie de conducere, care instrumentează şi dosare, face cercetare, conduce şi maşină, se ocupă şi de ordinea publică să câştige 3.000 de lei. Noi nu mai acceptăm aceste atitudini abuzive şi trebuie să aşezăm lucrurile acolo unde este corect şi munca noastră să fie plătită la adevărata ei valoare”, a declarat Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor (SNPPC), înainte de începerea negocierilor de la Ministerul Muncii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La întâlnire au participat atât ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, precum şi Directorul General OPCOM, Victor Ionescu.
În cadrul şedinţei s-a discutat despre momentul actual din piaţa de energie electrică, marcată de creşterea preţurilor la niveluri record, cât şi despre ancheta iniţiată de ANRE şi Consiliul Concurenţei, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei, făcut public joi.
Secretarul de Stat Robert Tudorache a considerat oportună elaborarea, în scurt timp, a unui raport, care să cuprindă primele concluzii ale anchetei pentru ca toate instituţiile responsabile să poată implementa politici adecvate pentru restabilirea normalităţii pe piaţa de energie din România, dar şi pentru evitarea în viitor a unor episoade similare.
Premierul Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la Palatal Victoria a anunţat că se va elimina plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură.
Această eliminare a plafonării CAS-CASS ar aduce la buget venituri de aproape 2 mld. lei, care ar acoperi una dintre principalele măsuri pe care PSD le-a propus prin programul de guvernare, iar guvernul Grindeanu va trebui să le implementeze.
Prima LOVITURĂ a anului: Guvernul Grindeanu ia bani de la cei care au salarii mari pentru a acoperi…
Premierul Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la Palatal Victoria a anunţat că se va elimina plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură.
Această eliminare a plafonării CAS-CASS ar aduce la buget venituri de aproape 2 mld. lei, care ar acoperi majorările salariale pentru artişti (50%), creşterea pensiei minime şi dublarea burselor studenţilor.
Această măsură a fost anunţată şi de Liviu Dragnea în timpul formării guvernului.
Prin eliminarea plafonului de plată a CAS de cinci salarii medii brute, statul va încasa în plus 1,4 mld. lei, iar din eliminarea plafonului la CASS va mai strange peste 500 mil. lei.
Cota de CAS este de 26,3% din salariul brut formată din 10,5% plătită de angajat şi 15,8% plătită de angajator. Cota CASS este de 10,7% din salariul brut formată din 5,5% plătită de angajat şi 5,2% plătită de angajator. Salariul mediu brut a fost în luna octombrie de 2874 lei. Cinci salarii medii brute ar fi 14.370 de lei. Spre exemplu, pentru cineva care câştiga 20.000 de lei brut pe lună, CAS şi CASS se calcula la cota standard doar până la 14.370 le, ceea ce înseamnă că diferenţa până la 20.000 îi rămânea lui.
Premierul Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la Palatal Victoria a anunţat că se va elimina plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură.
Această eliminare a plafonării CAS-CASS ar aduce la buget venituri de aproape 2 mld. lei, care ar acoperi majorările salariale pentru artişti (50%), creşterea pensiei minime şi dublarea burselor studenţilor.
Această măsură a fost anunţată şi de Liviu Dragnea în timpul formării guvernului.
Prin eliminarea plafonului de plată a CAS de cinci salarii medii brute, statul va încasa în plus 1,4 mld. lei, iar din eliminarea plafonului la CASS va mai strange peste 500 mil. lei.
Cota de CAS este de 26,3% din salariul brut formată din 10,5% plătită de angajat şi 15,8% plătită de angajator. Cota CASS este de 10,7% din salariul brut formată din 5,5% plătită de angajat şi 5,2% plătită de angajator. Salariul mediu brut a fost în luna octombrie de 2874 lei. Cinci salarii medii brute ar fi 14.370 de lei. Spre exemplu, pentru cineva care câştiga 20.000 de lei brut pe lună, CAS şi CASS se calcula la cota standard doar până la 14.370 le, ceea ce înseamnă că diferenţa până la 20.000 îi rămânea lui.
Majorările salariale din Educaţie şi Sănătate sunt constituţionale, a decis miercuri Curtea Constituţională a României, după ce legea de aprobare a OUG 20, adoptată în Parlament, a fost atacată atât de Guvernul României, cât şi de PNL, pe motiv că rapoarte au fost depuse târziu.
Premierul Dacian Cioloş a declarat în luna noiembrie că acţiunea priveşte legea şi nu ordonanţa în sine.
Comisiile reunite de buget şi muncă din Camera Deputaţilor au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învăţământ începând cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD şi UDMR, liberalii absentând. Totodată, deputaţii din comisiile menţionate au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a scris, pe Facebook, după hotărârea de miercuri a Curţii Constituţionale care a decis că majorările salariale din educaţie şi sănătate sunt constituţionale, că “resursele sunt limitate” şi “cineva va suporta nota de plată – fie alţi bugetari, fie noi toţi”.
“Ce mă mâhneşte profund este că nu s-a înţeles că prin alocarea în acest mod a 4.85 miliarde pentru aceste majorări, care conţin mai puţin vizibil şi anumite creşteri cu dedicaţie, complet inechitabile, se omoară probabil primii 1-2 ani de posibilă aplicare serioasă a legii salarizării unitare. Categoriile care vor rămâne pe margine, cum ar fi administraţia locală, soldaţii din armată, personalul din cultură, vor mai avea de aşteptat. Probabil că mulţi vor sări să spună că o să văd eu cum se vor mări şi aceste salarii şi că sunt bani pentru toate.
Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Resursele bugetare sunt limitate, iar alegerea de alocare este condiţionată de o minimă responsabilitate. Ceva o să crape dacă tragi de buget mai mult decât poate duce – fie tai investiţii, fie nu respecţi tăierile de taxe, fie creşti fiscalitatea pentru a aduce noi resurse”, a scris, pe pagina sa de Facebook, ministrul Muncii.
Dragoş Pîslaru transmite că majorările salariale vor fi, foarte probabil, suportate de către alte categorii de bugetari sau de către populaţie, în general.