BusinessMagazin

Tag: magazin

  • Recordul IKEA: în 6 ore, într-o zi de luni, clienţii au făcut cumpărături de 310.000 de lei. Care a fost cel mai bine vândut produs

    Retailerul suedez de mobilă şi decoraţiuni IKEA a deschis pe 24 iunie, la ora 10:00, magazinul din zona Theodor Pallady din Capitală, aceasta fiind a doua  a doua unitate deschisă de retailerul suedez  pe plan local.

    Magazinul, care se întinde pe o suprafaţă de 37.000 mp, a necesitat o investiţie de aproape 90 de milioane de euro şi are circa 600 de angajaţi.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, magazinul a înregistrat în primele ore de la deschidere vânzări în valoare de 310.000 de lei, iar vânzările restaurantului au depăşit 39.000.

    Valoarea bonului mediu a fost de 153 de lei, iar numărul celor care au vizitat IKEA Pallady a depăşit 7.000. Reprezentanţii companiei au oferit  şi câteva detalii despre produsele vândute până la ora 16: cel mai bine vândut produs – un model de prosoape (1.262), cel mai bine vândut obiect de mobilier  – o măsuţă de mici dimensiuni (48), totodată, numărul hot dogs vânduţi a ajuns la 2.899 de hot dogs.

  • Ikea România îşi dublează numărul de salariaţi cu magazinul din Pallady, unde vor lucra 600 de persoane

    În 2017, în cadrul Ikea România lucrau 691 de salariaţi, potrivit ultimelor date disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, iar potrivit reprezentanţilor companiei, în prezent, în cadrul Ikea România lucrează peste 1.200 de persoane, din care 120 fac parte din echipa de call-center, departament ce se află în cadrul noului magazin din Pallady.

    „Suntem bucuroşi să continuăm călătoria noastră în România şi să deschidem Pallady, cel mai mare magazin al nostru din Sud Estul Europei şi cel de-al doilea din Bucureşti. Deschizând acest magazin răspundem numărului tot mai mare de clienţi din România – numai în ultimul an IKEA a înregistrat o creştere de 11%, care face din această ţară una dintre cele mai performante pieţe IKEA din lume. Suntem foarte mândri de acest rezultat fantastic şi suntem mai mult decât optimişti că vom continua cu o performanţă excelentă în viitor”, a spus Sara Del Fabbro, CEO al IKEA South East Europe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 17 ani a început să lucreze ca ucenic fierar, iar acum numele lui se leagă de una dintre cele mai mari companii din lume

    John Deere s-a născut în Rutland, statul american Vermont, pe 7 februarie 1804, fiind al treilea fiu al lui William Rinold Deere şi al lui Sarah Yates Deere. În 1805, familia lui s-a mutat în Middlebury, Vermont, unde William s-a angajat în croitorie. În 1808, el a plecat cu o barcă în Anglia, în speranţa de a primi moştenire şi a asigura viaţă mai confortabilă pentru familia sa. William nu a mai fost văzut niciodată după ce s-a îmbarcat şi se presupune că a murit pe mare.
    Crescut doar de mama sa, care avea venituri foarte mici, John Deere a avut parte de o educaţie rudimentară. La 17 ani a început să lucreze ca ucenic fierar, iar patru ani mai târziu şi-a deschis propriul magazin în care vindea obiecte de fierărie. În următorii 12 ani, s-a ocupat de comerţ în diferite oraşe din Vermont.
    În 1836, a început să se confrunte cu condiţii de afaceri dificile în Vermont şi având o familie numeroasă de întreţinut, Deere a decis să călătorească singur în Grand Detour, Illinois, pentru a începe o nouă afacere. Descurcăreţ şi muncitor, abilităţile sale de fierar au devenit imediat foarte solicitate. În activitatea de fierar, a ajuns să facă lucrări de reparaţii şi la pluguri; astfel şi-a dat seama că plugul din lemn şi fontă folosit în partea de est a Statelor Unite, proiectat pentru solul său uşor, nisipos, nu era în stare să spargă prin solurile groase şi grele ale preriei.
    S-a gândit că un plug care era foarte lustruit şi în formă bună ar fi putut să se cureţe singur în timp ce tăia brazdele. În 1837, a creat un astfel de plug folosind o lamă de fierăstrău ruptă. Există diverse variante cu privire la punctul de inspiraţie pentru celebrul plug de oţel al lui John Deere, iar una dintre aceste versiuni spune că Deere şi-a amintit modul în care bolţurile de sârmă de oţel lustruite au tăiat prin fân şi sol şi a crezut că acelaşi efect ar putea fi obţinut de un plug. Experimentând noile modele de plug şi propunând produsul finit printre fermierii locali, a reuşit să vândă trei pluguri până în 1838. A produs 10 până în anul următor şi încă 40 până în 1840.
    Cererea crescută din anul 1843 l-a făcut pe Deere să intre într-un parteneriat cu Leonard Andrus pentru a produce mai multe pluguri, iar până în 1846 producţia a crescut până la aproape 1.000 de pluguri. Cu toate acestea, parteneriatul a devenit tensionat din cauza încăpăţânării celor doi bărbaţi. Deere dorea să vândă clienţilor din afara Grand Detour, dar Andrus s-a opus propunerii de a crea o cale ferată prin Grand Detour. La această problemă s-a adăugat şi neîncrederea lui Deere faţă de practicile contabile ale lui Andrus.
    În 1848, Deere a decis că Grand Detour, Illinois, nu avea calităţile necesare unui centru de comerţ, aşa că şi-a vândut partea din magazinul de fierărie lui Andrus şi s-a mutat în oraşul Moline, Illinois, situat pe râul Mississippi, care venea cu avantajele transportului pe apă, cărbunelui şi transport mai ieftin decât în Grand Detour.
    În curând, Deere a început să importe oţel britanic, reuşind să accelereze producţia, iar compania sa a construit 1.600 de pluguri în 1850 şi a început să producă alte unelte care să-i completeze linia de pluguri. Următoarea mişcare a lui Deere a fost de a încheia contracte cu producătorii de la Pittsburgh pentru a dezvolta plăci de oţel, evitând astfel problemele legate de importul de peste mări.
    În 1858, S.U.A se confruntau cu o criză financiară, iar companiile din întreaga ţară au descoperit că vânzările scădeau, inclusiv compania lui Deere. În ciuda dificultăţilor financiare, Deere a continuat să lucreze pentru a crea un echipament eficient şi fiabil în comerţul cu obiecte de fierărie utile în agricultură. În 1863, Deere a inventat primul plug-on, cultivatorul Hawkeye Riding Cultivator, care se baza pe cai pentru a trage plugul în loc de un om care să îl împingă singur. În perioada aceea, Deere a cedat compania singurului său fiu supravieţuitor, Charles Deere, care a continuat activitatea tatălui său în Moline, Illinois, actualul sediu al companiei.
    Odată ce compania a fost în mâinile fiului său, Deere şi-a concentrat atenţia asupra afacerilor civile şi politice din Moline. A fost ales primar al lui Moline şi a fost preşedinte al Băncii Naţionale a Moline, precum şi directorul Bibliotecii Publice Moline. Implicarea sa în afacerile publice ale comunităţii sale şi munca sa influentă ca inventator l-au făcut pe Deere să fie văzut ca un om de afaceri respectat şi de încredere, o persoană cu care fermierul american se putea identifica. John Deere a murit pe 17 mai 1886 în casa sa din Moline.
    Există chiar şi o publicaţie dedicată admiratorilor lui John Deere. Denumită Green Magazine, a fost publicată pentru prima dată în noiembrie 1984 de Richard şi Carol Hain în Bee, Nebraska. Prima ediţie a fost trimisă la începutul lunii noiembrie 1984 la 135 de abonaţi plătiţi şi avea 10 pagini alb-negru cu descrieri ale tractoarelor, scrisori de la cititori şi reclame. La acea vreme, revista era publicată de două ori pe lună. A fost scrisă în Lincoln, Nebraska şi a fost trimisă de la oficiul poştal al Bee.
    Revista a crescut rapid, iar în 1990, la cererea publicului, a devenit lunară. Tirajul revistei a continuat să crească şi în prezent se ridică la în jur de 30.000 de cititori. În general, revista conţine 88 de pagini colorate. Acum este tipărită în Michigan şi trimisă prin poştă de la mai multe oficii poştale din întreaga ţară.
    În prezent, compania este listată pe bursa din New York. Potrivit informaţiilor publice disponibile, are venituri de peste 37,3 miliarde de dolari şi peste 60.000 de angajaţi.

  • Lanţul de cafenele 5 to go intră în premieră într-un magazin de bricolaj şi vrea să acopere în următorii 3 ani toată reţeaua Brico Depot

    Lanţul de cafenele 5 to go continuă procesul de extindere şi deschide prima unitate în incinta unui magazin de bricolaj, în urma unui parteneriat cu Brico Depot Băneasa, intenţionând să acopere în următorii 3 ani toate cele 34 de magazine ale retailerului.

    Noua locaţie este o franciză deţinută de doi tineri antreprenori, Robert Daniel Soare şi Veronica Mariana Soare.

    „Suntem, în sufletul nostru, doi tineri care au crezut că pot face mai mult, că pot găsi ceva de care să se agaţe şi să rămână în ţara lor. Şi am decis să ne „agăţăm” de pasiunea noastră comună – cafeaua.  După multe idei, am decis să ne începem propria afacere. Ne-am aşezat la masă şi ne-am întrebat: „Ce aduce un zâmbet oamenilor? De ce ai cel mai mult nevoie când îţi începi ziua?”. Şi răspunsul a apărut clar când am zis „Nu pot să gândesc fără o cafea!”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lanţul de cafenele 5 to go intră în premieră într-un magazin de bricolaj şi vrea să acopere în următorii 3 ani toată reţeaua Brico Depot

    Lanţul de cafenele 5 to go continuă procesul de extindere şi deschide prima unitate în incinta unui magazin de bricolaj, în urma unui parteneriat cu Brico Depot Băneasa, intenţionând să acopere în următorii 3 ani toate cele 34 de magazine ale retailerului.

    Noua locaţie este o franciză deţinută de doi tineri antreprenori, Robert Daniel Soare şi Veronica Mariana Soare.

    „Suntem, în sufletul nostru, doi tineri care au crezut că pot face mai mult, că pot găsi ceva de care să se agaţe şi să rămână în ţara lor. Şi am decis să ne „agăţăm” de pasiunea noastră comună – cafeaua.  După multe idei, am decis să ne începem propria afacere. Ne-am aşezat la masă şi ne-am întrebat: „Ce aduce un zâmbet oamenilor? De ce ai cel mai mult nevoie când îţi începi ziua?”. Şi răspunsul a apărut clar când am zis „Nu pot să gândesc fără o cafea!”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • După mai multe amânări, IKEA a anunţat când îşi va deschide cel de-al doilea magazin din România. Este rezultatul unei investiţii de 90 de milioane de euro

    Retailerul suedez de mobilă şi decoraţiuni interioare IKEA anunţă deschiderea magazinului Pallady pe data de 24 iunie 2019, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Aceştia spun că IKEA Pallady va fi cel mai mare magazin IKEA din Sud-Estul Europei, oferind şi mai multă inspiraţie, expertiză în amenajarea locuinţei, şi soluţii accesibile.

    „După progresele excelente din ultimele luni în procesul construcţiei, sunt bucuros să anunţ că vom deschide magazinul pe 24 iunie şi vom aduce viziunea noastră de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună mai aproape de şi mai mulţi oameni din România. Pe lângă amenajarea magazinului nostru, am finalizat şi procesul de recrutare, iar angajaţii noştri sunt pregătiţi să-i întâmpine pe oaspeţii şi clienţii noştri la deschiderea mult aşteptată,” a spus Cas Lachaert, Store Manager.

    Magazinul se întinde pe 37.000 de metri pătraţi, iar în cadrul acestuia vor lucra peste 500 de locuri de angajaţi. Valoarea totală a investiţiei în magazin este de aproape 90 de milioane de euro. Iniţial, deschiderea magazinului era programată pentru vara anului trecut, potrivit informaţiilor anterioare publicate de ZF.

     

  • După mai multe amânări, IKEA a anunţat când îşi va deschide cel de-al doilea magazin din România. Este rezultatul unei investiţii de 90 de milioane de euro

    Retailerul suedez de mobilă şi decoraţiuni interioare IKEA anunţă deschiderea magazinului Pallady pe data de 24 iunie 2019, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Aceştia spun că IKEA Pallady va fi cel mai mare magazin IKEA din Sud-Estul Europei, oferind şi mai multă inspiraţie, expertiză în amenajarea locuinţei, şi soluţii accesibile.

    „După progresele excelente din ultimele luni în procesul construcţiei, sunt bucuros să anunţ că vom deschide magazinul pe 24 iunie şi vom aduce viziunea noastră de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună mai aproape de şi mai mulţi oameni din România. Pe lângă amenajarea magazinului nostru, am finalizat şi procesul de recrutare, iar angajaţii noştri sunt pregătiţi să-i întâmpine pe oaspeţii şi clienţii noştri la deschiderea mult aşteptată,” a spus Cas Lachaert, Store Manager.

    Magazinul se întinde pe 37.000 de metri pătraţi, iar în cadrul acestuia vor lucra peste 500 de locuri de angajaţi. Valoarea totală a investiţiei în magazin este de aproape 90 de milioane de euro. Iniţial, deschiderea magazinului era programată pentru vara anului trecut, potrivit informaţiilor anterioare publicate de ZF.

     

  • Optică augmentată: probezi şi comanzi ochelarii din faţa PC-ului

    Alexandru Alecu, de profesie economist, a simţit în urmă cu opt ani potenţialul businessului de optică în mediul online, punând atunci bazele Videt.ro – unul dintre primele magazine online de optică din România  – cu o investiţie iniţială modică, de doar câteva sute de euro.

    „Mi-am dorit mereu să fiu antreprenor, iar în 2011, când urmam masteratul de consultanţă în afaceri, m-am hotărât pun bazele unui business de tip e-commerce, dacă nu chiar primul din industria de optică din România. Investiţia iniţială în Videt.ro a fost de doar câteva sute de euro, bani proveniţi dintr-o bursă de merit pe care o primeam la vremea aceea. Am început să lucrez la site la începutul anului 2011 şi am reuşit să îl lansez în vara aceluiaşi an”, povesteşte el.

    Demararea proiectului Videt.ro a fost posibilă cu o investiţie minimă datorită prietenilor lui Alexandru Alecu, care l-au ajutat în câteva segmente cheie de dezvoltare a platformei online. „Preţul lansării unui site la momentul acela era mult prea ridicat pentru capitalul pe care îl aveam la dispoziţie. Am avut însă prieteni, specialişti în web design, dezvoltare software şi fotografie de produs, care m-au ajutat să lansez site-ul cu un buget mult mai mic decât ar fi fost nevoie în mod normal”, a explicat fondatorul Videt.ro.

    În prezent, la opt ani de la lansare, Videt.ro a ajuns unul dintre cei mai mari retaileri online specializaţi în comercializarea de lentile de contact (cu prescripţie şi estetice), ochelari de vedere şi de soare. Noavidet SRL, compania care administrează atât businessul Videt.ro, cât şi alte două magazine online, contact-lentile.ro şi xlentile.ro, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 5 milioane lei (aproximativ 1,1 milioane euro).

    Recent, compania a investit în deschiderea unui showroom nou în Bucureşti, pe Calea Dorobanţilor, pentru a le oferi clienţilor atât posibilitatea de a testa diferite rame de ochelari, cât şi pentru a face controale oftalmologice sau pentru a-şi ridica comanda făcută online. „Poţi proba sute de ochelari, îţi poţi verifica gratuit dioptriile, poţi face adaptarea la lentile de contact şi poţi beneficia de un consult oftalmologic gratuit de la personalul nostru specializat. Spaţiul este folosit de clienţi şi ca pick-up point – îşi pot ridica comenzile pe care le fac online pentru lentile de contact sau ochelari”, a precizat Alexandru Alecu.

    Clienţii Videt au în prezent la dispoziţie peste 1.500 de perechi de ochelari pe care îi pot proba, iar până la finalul anului numărul acestora se va dubla, dat fiind că în industria de optică disponibilitatea produsului este un factor esenţial. „Cu toate că am investit foarte mult în showroom, cred că, deşi astăzi este obligatorie prezenţa unui showroom fizic, în următorii cinci ani tot mai mulţi clienţi vor dori să probeze virtual ochelarii – lucrăm deja la metode care să le permită asta chiar pe Videt.ro”, crede antreprenorul.

    În urmă cu aproape un an, Videt.ro a început implementarea unei funcţionalităţi noi în magazinul online care permite probarea ochelarilor online pe baza tehnologiei de realitate augmentată (AR). „Softul suprapune imagini 3D cu ochelarii din magazin peste imaginile reale ale feţei persoanei care vrea să probeze virtual ochelarii, creând o fuziune între realitate şi virtual. Tot ce trebuie să faci este să laşi camera deschisă ca şi cum ţi-ai face un selfie şi vezi cum îţi vine o anumită pereche de ochelari. Momentan se pot proba doar de pe un calculator, dar, cât de curând, tehnologia va fi disponibilă şi pe mobil”, explică antreprenorul.

    Care este însă procesul din spatele acestei funcţionalităţi pentru probarea ochelarilor virtual? „Pentru ca ochelarii noştri să poată fi probaţi online cu ajutorul acestei tehnologii, trebuie să îi fotografiem cu o aparatură de ultimă generaţie, astfel încât să le creăm un model 3D. Acest proces durează, pentru că este unul care vrea să randeze ochelarii pe faţa celui care îi probează cât mai aproape de realitate, motiv pentru care, momentan, doar o parte din modelele de pe Videt.ro pot fi probate virtual”, spune fondatorul Videt.ro.

    El nu a oferit detalii despre costul implementării acestei funcţionalităţi bazate pe tehnologia AR, însă a precizat că investiţia este ridicată şi a fost realizată direct în platforma principală a holdingului de companii din care face parte Videt.ro.

    În 2016, în acţionariatul Videt a intrat compania cehă Alensa, specializată în distribuţia de lentile de contact şi accesorii aferente la nivelul întregii Europe. Mai exact, Alensa a cumpărat acţiunile asociaţilor Videt, iar Videt a cumpărat site-urile operate de compania cehă în România. Cum a ajuns însă compania cehă să deţină o parte din businessul local Videt?

    „Cu Alensa a fost un proces de merge and acquisition pornit dintr-o întâmplare şi dus la capăt după multe întâlniri şi discuţii în care am aflat că ne aliniem ca viziune de business, de a face industria de ochelari şi lentile mai accesibilă pentru orice consumator care îşi doreşte un produs de brand. Ei au fost cei care ne-au identificat pe piaţa din România. Avem aceeaşi gândire de business, suntem expansivi dar avem şi multă empatie faţă de client, iar scopul nostru nu este doar acela de a face profit în orice condiţii”, spune Alexandru Alecu.

    Dat fiind că Alensa este unul dintre cei mai mare distribuitori de lentile de contact la nivel european, Videt are acces la produse cu preţuri competitive.

    „Datorită parteneriatului cu ei avem şi o negociere foarte puternică asupra preţurilor de achiziţie.”

    Totodată, platforma software pe care rulează magazinul Videt.ro, atât partea de interfaţă, pe care o văd clienţii, cât şi partea de back-end pe care o vede echipa Videt, este furnizată de Alensa. „Platforma software oferită de Alensa ne-a ajutat să eficientizăm logistica şi operaţiunile interne, care în final se traduc într-un singur lucru: un preţ mai bun pentru client şi o experienţă de cumpărare mai rapidă. Este practic tot ce îşi doreşte orice client: un produs bun, la preţul corect, pentru care nu trebuie să aştepte. Cred foarte mult în managementul operaţional foarte bun, care a creat deja un avantaj competitiv.”

    Preţurile produselor comercializate de Videt sunt mai mici decât cele practicate în magazinele de optică din centrele comerciale din România, în unele cazuri diferenţa ajungând şi până la 50%, susţine Alecu. „Obiectivul nostru este acela de a uşura accesul pe plan naţional la ochelari de soare şi de vedere de calitate, de la brandurile pe care şi le doresc. Facem asta atât prin varietatea de produse pe care o oferim, cât şi prin preţurile competitive, care sunt mai mici, mai ales comparativ cu unităţile de optică din malluri”, punctează antreprenorul local.

    „Avem o gamă extrem de variată de ochelari de brand la preţuri mici, şi nu doar în timpul perioadelor de reduceri, ci permanent. Spre deosebire de alte magazine de eyewear din online, nu folosim tehnici de discount la toate produsele, afişând preţuri iniţiale foarte mari, reduse masiv în urma unor discounturi cu valoare de marketing. Suntem oneşti în relaţia cu clientul şi am ales o politică de preţ care permite oricui să aibă acces la ramele pe care aspiră să le poarte”, completează el.

    Videt.ro comercializează în prezent peste 40 de branduri de ochelari de soare şi de vedere fashion, printre cele mai populare fiind Ray-Ban, Polaroid, Tommy Hilfiger, Carerra şi Gucci. „Ne extindem constant portofoliul de branduri şi stiluri de rame, atât online, cât şi în showroom. În scurt timp vom începe şi parteneriatul cu Luxottica, cel mai mare producător de ochelari de brand din lume. Devenind reseller autorizat şi partener al Luxottica, selecţia noastră de rame se va extinde astfel încât să includă şi mai multe branduri din portofoliul Luxottica”, a precizat fondatorul Videt.ro.

    Pentru 2019, compania Noavidet mizează pe dublarea afacerilor, la aproximativ 2,2 milioane de euro. „Primul trimestru al anului a fost unul de investiţii şi de noi parteneriate care a avut rolul să susţină creşterile din restul anului. Vânzările din primele patru luni ale acestui an s-au situat la aproximativ 400.000 euro, adică o creştere de aproximativ 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Predicţia este ca în a doua jumătate a anului să creştem mai accelerat şi să ne atingem targetul pentru acest an de 2,2 milioane de euro, dublu faţă de anul precedent”, previzionează Alecu.

    Ţinta de creştere a vânzărilor Videt.ro de anul acesta se axează pe dezvoltarea segmentelor de ochelari de vedere şi de soare, în condiţiile în care în prezent cea mai mare parte a businessului său este generat de vânzările lentilelor de contact medicale.

    „Până acum ne-am axat pe vânzarea lentilelor de contact medicale, pe care am devenit în scurt timp cel mai bun magazin din piaţă. Ce înseamnă asta, mai exact: avem stocuri pentru orice tip de lentile de contact şi cel mai rapid timp de livrare din piaţă. Dacă pentru un anumit tip de lentile, cum ar fi cele multifocale sau torice poţi aştepta două-patru săptămâni la o optică normală sau chiar la concurenţi online, la noi ai acest produs în două – trei zile”, explică Alexandru Alecu, adăugând că atât lentilele de contact, cât şi ochelarii sunt produse de care clienţii au nevoie rapid, disponibilitatea acestora în cel mai scurt timp fiind esenţială. „Clientul final nu îşi permite să aştepte, pentru că în timpul în care nu are lentilele sau ochelarii nu poate «funcţiona».”

    Totodată, creşterea businessului va fi susţinută şi de infrastructura pe care o are Videt. „Chiar şi locaţia showroomului din Dorobanţi contribuie la creşterea cifrei de afaceri, pentru că ne oferă o expunere stradală foarte bună, care ajută creşterea vânzărilor în offline. Ţinem cont şi de faptul că faţă de restul Europei, unde clienţii sunt obişnuţi să cumpere un produs online, pe piaţa de la noi multe persoane se informează online, apoi finalizează cumpărăturile în offline, de aceea showroomul este un alt element care ajută la finalizarea tranzacţiilor, la fel cum sunt şi alte canale, dar nu un punct principal. Ne ajută, însă, să avem o vizibilitate foarte mare pentru potenţiali noi clienţi, iar clienţii noştri actuali pot ajunge şi mai uşor la noi.”

    Obiectivele Videt.ro de creştere se aliniază cu potenţialul de dezvoltare pe care îl are piaţa locală de optică în mediul online, estimată în prezent la aproape 200 milioane euro. Comparativ cu celelalte ţări din Europa, piaţa de profil din România este abia la 20% din potenţialul nivel pe care îl poate atinge.

    „Piaţa românească (de optică online – n. red.) va continua să crească foarte mult în următorii ani. România este ultima pe lista celor care fac cumpărături online, însă evoluţia comerţului electronic autohton este încurajatoare. Piaţa este foarte fragmentată, iar în online competiţia este acerbă, pentru că ne luptăm atât cu magazine locale, cât şi cu retaileri internaţionali. Cu toate acestea, nu există un lider al pieţei online de ochelari de brand”, a spus el.

  • Anca şi Vlad Ţurcanu au lăsat domeniul financiar pentru un magazin mobil de haine unde aşteaptă 30 de corporatişti pe zi

    El spune că pe piaţa din România conceptul de ma­ga­zin mobil de haine este unul nou, iar modelul este preluat de la rulotele de la festivalurile de street food.

    Rulota EMA T Con­cept va fi amplasată timp de două-trei zile pe săptămână în business park-urile Capitalei, în par­cările acestora.

    Până în prezent, rulota de haine a fost pre­zentă în aprilie 2019 în faţa birourilor Băncii Transilvania, iar în mai la Plaza România, pentru următoarele apariţii com­pania aşteptând confirmările. Pentru a amplasa rulota în faţa clădirilor de birouri, fondatorii companiei dau discounturi pentru angajaţii companiei sau merg pe modelul de barter, asigurând de exemplu ţinutele pentru angajatele din recepţie.

    Hainele sunt produse în România, în fabrica familiei din Focşani.

    „Fabrica este în Focşani şi linia principală de activitate este producţia în lohn/ semi-lohn pentru diverse branduri din Franţa, Italia şi Danemarca. La capacitate vorbim de aproximativ 120.000 bucăţi pe an“, a mai spus Vlad Ţurcanu.

    Publicul ţintă este format din femeile angajate în corporaţii, iar stilul vestimentar al hainelor de sub brandul EMA T Concept este „smart business with a twist“, hainele putând fi purtate şi în afara programului de la birou.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Caritate de lux

    În această din urmă categorie se înscriu magazinele în care se comercializează articole, în special vestimentare, second-hand sau, mai rar, chiar noi, oferite de cei care nu mai au nevoie de ele.

    La un astfel de magazin se pot găsi chiar şi rarităţi de lux, iar cei care le cumpără pot astfel să împace bucuria găsirii unui obiect cum puţină lume mai are cu sentimentul de bine pe care li-l dă ideea că achiziţionându-l au făcut o faptă bună. Pentru a atrage mai mulţi clienţi, magazinele de caritate care vând obiecte de lux încearcă să scape de imaginea de spaţiu înghesuit în care lumea se calcă pe picioare şi diverse articole ajung trântite pe jos, reinventându-se, scrie The Telegraph.

    O propunere de magazin caritabil luxos vine de la magazinul londonez Harrods sub denumirea de Fashion Re-Told, acesta funcţionând doar o lună, într-un spaţiu atent amenajat încât să pară foarte aerisit, şi comercializând articole vestimentare şi accesorii de lux donate de aşa-numiţi prieteni ai brandului şi reparate de Harrods ori unele nepurtate puse la dispoziţie chiar de case de modă.

    Toate produsele destinate vânzării în scopuri de binefacere au fost uşor vizibile, clienţii netrebuind să caute prin rafturi sau pe umeraşe şi putând pleca acasă cu haine sau accesorii de la Prada, Bottega Veneta, Stella McCartney sau Hermes. O altă soluţie o reprezintă evenimentele la care se adună creatori ori jurnalişti de modă, dar nu numai, care vând produse din colecţiile sau garderobele lor direct din portbagajul maşinii sau pe tarabe lângă acesta, de la care cumpărătorii pot pleca acasă cu o „captură” impresionantă.