Premierul britanic, Boris Johnson, a lansat un apel la unitate pentru a reuşi aprobarea Acordului post-Brexit în Parlament, în contextul în care liderul de la Londra ar putea avea nevoie de susţinerea opoziţiei laburiste, pe fondul criticilor politicienilor eurosceptici din Partidul Conservator.
După ani întregi în care Boris Johnson şi aliaţii săi au criticat puternic politicile Uniunii Europene, pledând pentru retragerea Marii Britanii din UE, acum, Boris Johnson a anunţat că vrea o relaţie de “prietenie şi parteneriat” cu Bruxellesul. “Cred că acum avem o bază pentru o prietenie şi un parteneriat de lungă durată cu UE, în calitatea de suverani egali”, afirmă Boris Johnson într-un mesaj adresat parlamentarilor conservatori, pe care îi îndeamnă să aprobe Acordul post-Brexit.
Boris Johnson susţine că a obţinut o victorie în relaţia cu UE. “Am obţinut toate punctele manifestului nostru”, a subliniat liderul de la Londra, potrivit Sky News.
Ideea a fost reiterată de Michael Gove, ministrul pentru Politicile Cabinetului, unul dintre apropiaţii lui Boris Johnson. “Acum, putem începe un nou capitol, mai optimist, al istoriei noastre”, a scris Michael Gove într-un editorial publicat în cotidianul The Times, pledând pentru o “relaţie specială” cu Uniunea Europeană.
Deşi susţine că a obţinut o victorie, Boris Johnson se teme că proiectul Acordului post-Brexit nu va fi susţinut de politicienii eurosceptici din Partidul Conservator. Grupul de Analiză Europeană, o facţiune eurosceptică dură din cadrul Partidului Conservator, a anunţat, potrivit cotidianului The Guardian, că va examina cu atenţie proiectul Acordului post-Brexit înainte de a-l aproba. “Sper foarte mult că acest tratat va trece de examinare şi sper că îl vom putea susţine. Dar am fost aleasă pe baza unui program care promitea îndeplinirea Brexit, astfel că trebuie să citesc documentul pentru a-mi da seama dacă într-adevăr am obţinut acest lucru sau dacă rămânem blocaţi pe orbita reglementărilor UE”, a declarat Theresa Villiers, deputat conservator, pentru BBC.
Pe fondul disensiunilor, Boris Johnson ar putea avea nevoie de susţinerea Partidului Laburist, aflat în opoziţie, pentru a putea obţine aprobarea Acordului post-Brexit în Camera Comunelor. Însă şi liderul laburist, Keir Starmer, riscă să se confrunte cu o revoltă, după ce le-a cerut parlamentarilor să susţină Acordul.
Ed Davey, liderul Partidului Liberal-Democrat (opoziţie), a sugerat deja că nu va susţine Acordul. “Dacă detaliile se vor dovedi a fi ceea ce auzim, nu îl putem susţine”, a afirmat sir Ed Davey.
Comisia Europeană a ajuns, joi, la un acord cu Marea Britanie privind viitoarele relaţii, documentul urmând să intre în vigoare după expirarea tranziţiei post-Brexit, la 1 ianuarie 2021. “A meritat să luptăm pentru acest acord, întrucât acum avem un acord corect şi echilibrat cu Marea Britanie, care va proteja interesele europene, va asigura competiţia corectă, va oferi predictibilitatea atât de necesară pentru comunităţile noastre de pescari. În sfârşit, putem lăsa Brexitul în urma noastră şi putem privi spre viitor. Europa merge înainte”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.
Proiectul Acordului post-Brexit, un document de 1.246 de pagini, tocmai a fost publicat sâmbătă.
Asociaţiile pescarilor din Marea Britanie au exprimat nemulţumire în legătură cu rezultatul negocierilor pe care Guvernul Boris Johnson le-a purtat cu Uniunea Europeană. “Este o stare de frustrare şi de furie din cauza concesiilor semnificative” oferite de Guvernul de la Londra Bruxellesului, a afirmat Barrie Deas, directorul Federaţiei Naţionale a Organizaţiilor Pescarilor din Marea Britanie. “Industria de profil va fi puternic dezamăgită că nu va exista o separare clară de UE. Va fi o foarte mare frustrare”, a subliniat Barrie Deas.
Liderii politici de la Londra nu vor putea ignora criticile dure ale premierului scoţian, Nicola Sturgeon, care, în contextul Brexit, vrea să organizeze un nou referendum privind independenţa Scoţiei faţă de Marea Britanie.
Proiectul de Acord dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit vizează raporturile comerciale, fiscale şi bugetare, normele de cooperare judiciară şi în materie de securitate, precum şi garanţiile juridice privind standardele de guvernare.
Principalele elemente ale proiectului Acordului Comercial şi de Cooperare
Acordul dintre Bruxelles şi Londra are, conform unui plan postat pe site-ul Comisiei Europene şi accesat joi seară de agenţia MEDIAFAX, trei elemente centrale: un acord comercial, un parteneriat în materie de securitate şi un cadru privind standardele de guvernare.
Acordul privind comerţul liber: “un nou parteneriat economic şi social cu Marea Britanie”
– acordul acoperă atât comerţul cu produse şi servicii, cât şi o serie de domenii de interes pentru UE, precum investiţiile, competiţia, subvenţiile, transparenţa fiscală, transporturile aeriene şi rutiere, energia şi sustenabilitatea, pescuitul, protecţia datelor, coordonarea politicilor de securitate;
– acordul prevede zero taxe vamale şi zero cote pentru toate produsele conforme cu reglementările privind originea.
“Ambele părţi s-au angajat să asigure standarde egale solide, prin menţinerea unor niveluri ridicate de protecţie în domenii precum mediul, contracararea schimbărilor climatice, taxele pe emisii de dioxid de carbon, drepturi sociale şi de muncă, transparenţă fiscală şi subvenţii, prin aplicarea internă eficientă, printr-un mecanism obligatoriu de soluţionare a disputelor şi prin posibilitatea ca ambele părţi să aplice măsuri de remediere”, subliniază Comisia Europeană.
– UE şi Marea Britanie au convenit asupra unui nou cadru comun de gestionare a stocurilor de pescuit;
– acordul prevede menţinerea conexiunilor aeriene, rutiere, feroviare şi maritime, deşi accesul britanic pe piaţa comună va fi mai redus decât ce poate oferi spaţiul comunitar;
– în domeniul energetic, acordul prevede un nou model de comerţ şi interconectivitate, cu garanţii privind competiţia corectă şi transparentă.
“În domeniul securităţii sociale, acordul îşi propune să asigure un număr de drepturi pentru cetăţenii UE şi pentru cei britanici. Acest lucru se referă la cetăţenii UE care lucrează, călătoresc sau se stabilesc în Marea Britanie, precum şi la cetăţenii britanici care lucrează, călătoresc sau se stabilesc în UE după 1 ianuarie 2021”, precizează Comisia Europeană.
“Acordul permite continuarea participării Marii Britanii la un număr de programe UE în perioada 2021-2027 (cu condiţia contribuţiei financiare a Marii Britanii la bugetul UE), precum Programul Orizont Europa (Horizon Europe)”, subliniază Executivul UE.
“Un nou parteneriat pentru securitatea cetăţenilor noştri”
Acordul instituie un nou cadru de cooperare între autorităţi, inclusiv în domeniul judiciar. Tratatul prevede cooperarea între structurile de poliţie şi instituţiile judiciare, în principal pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a terorismului.
“Sunt create noi capabilităţi operaţionale, ţinând cont de faptul că Marea Britanie, ca stat non-UE şi din afara Spaţiului Schengen, nu va avea aceleaşi facilităţi ca până acum. Cooperarea în domeniul securităţii poate fi suspendată în cazul în care Marea Britanie îşi încalcă angajamentele de a adera în continuare la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi în privinţa aplicării reglementărilor pe plan intern”, precizează Comisia Europeană.
Un acord orizontal în materie de guvernare
Sunt prevăzute modalităţi clare despre modul în care Acordul va fi implementat şi verificat. Va fi instituit un Consiliu al Parteneriatului Comun, care se va asigura că Acordul este aplicat şi interpretat corect. Vor exista mecanisme de soluţionare a disputelor, pentru asigurarea respectării drepturilor companiilor, consumatorilor şi persoanelor fizice. Ambele părţi pot lua măsuri de retorsiune în cazul încălcării Acordului.
Politica externă, securitatea externă şi cooperarea în domeniul apărării nu sunt acoperite de acest acord, întrucât Marea Britanie nu a vrut să negocieze aceste aspecte.
Schimbări majore de la 1 ianuarie 2021
Marea Britanie va ieşi din piaţa unică a UE, din Uniunea vamală şi din toate sistemele politice ale Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2021. Libera circulaţie a persoanelor, produselor, serviciilor şi capitalului între UE şi Marea Britanie încetează la 1 ianuarie 2021. “UE şi Marea Britanie vor avea două pieţe diferite, două spaţii diferite în materie de reglementare şi la nivel juridic. Acest lucru va crea bariere care nu existau acum în comerţul cu produse şi servicii, precum şi în materie de mobilitate transfrontalieră şi în schimburile bilaterale, în ambele direcţii”, subliniază Comisia Europeană.
În contextul în care timpul este foarte scurt între obţinerea Acordului şi încheierea tranziţiei post-Brexit, Comisia Europreană propune ca tratatul să fie aplicat în mod provizoriu, până pe 28 februarie 2021. Propunerea este formulată în contextul în care proiectul de acord trebuie ratificat de Parlamentul European, de Parlamentul britanic şi de parlamentele celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Acordul semnat în momentul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană (Acordul Brexit) va rămâne în vigoare.