Tag: lux

  • Compania deţinută de cel mai bogat om din lume nu se mai opreşte din creştere

    Piaţa de lux a Chinei a început să revină după scăderea pe care a experimentat-o în timpul politicii zero Covid, dar ritmul de creştere a vânzărilor în SUA, cea mai mare piaţă a luxului, a scăzut, potrivit LVMH, titrează Financial Times.

    Cel mai mare grup de lux din lume, care este controlat de miliardarul Bernard Arnault, a raportat vânzări globale de 21 de miliarde de euro pentru primul trimestru al anului. Creşterea cu 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior a fost peste aşteptările analiştilor. Vânzările de modă şi articole din piele, cea mai mare divizie a companiei, au continuat să fie puternice, crescând cu 18%, până la 10,7 miliarde de euro.

    „Cu siguranţă am ieşit din epoca zero-covid, pagina s-a întors”, a declarat directorul financiar al LVMH, Jean-Jacques Guiony, pentru Financial Times.

    Grupul nu oferă cifre specifice despre China, dar vânzările LVMH la nivelul Asiei au crescut cu 14% în primul trimestru al anului 2023, comparativ cu scăderea de 8% în ultimele trei luni din 2022.

    „Ne aşteptăm ca acest lucru să continue şi suntem foarte optimişti cu privire la normalizarea pieţei chineze”, a adăugat acesta.

    Cu toate acestea, situaţia a fost diferită în SUA, unde Guiony a spus că ritmul de creştere a vânzărilor a stagnat în aceeaşi perioadă în care consumatorii americani s-au confruntat cu rate ale dobânzilor mai mari şi o perspectivă economică incertă. Vânzările au crescut cu 8% în al patrulea trimestru, dar acestea au rămas neschimbate în primele trei luni ale anului.

    „Nu este deloc catastrofal, dar nu creşte la fel de repede ca acum doi ani”, a adăugat el, menţionând că mulţi cumpărători americani au călătorit şi în Europa, aşa că o parte din activitatea lor a fost înregistrată acolo.

     

  • Lux în comun

    Cunoscut mai ales din domeniul imobiliar, unde cei care apelează la el o fac pentru a împărţi costurile şi a nu-şi bate capul cu întreţinerea proprietăţii atunci când nu o folosesc, time-sharingul se aplică mai nou şi în domeniul comerţului online cu accesorii de lux. Acesta este modelul de afaceri al unui site numit Covett, scrie The Telegraph, care, contra unui abonament lunar, oferă posibilitatea cumpărării a 20% dintr-o geantă sau a 25% dintr-o bijuterie. Clientele pot folosi obiectul deţinut în time-sharing timp de câteva zile consecutive pe lună şi îl pot împrumuta unei cliente cu care nu împart proprietatea lui, aceasta trebuind să achite o taxă. Produsele de lux disponibile provin de la Dior, Louis Vuitton, Chanel, Bottega Veneto sau Theo Fennell ori Nadine Aysoy, iar mai nou Covett a adăugat şi posibilitatea de a deţine în time-sharing şi articole vestimentare.

  • Second-hand de lux pentru bărbaţi

    Nu numai femeile dau o mulţime de bani pe obiecte de lux la mâna a doua, de multe ori plătind chiar mai mult decât au costat acestea la lansare, ci şi bărbaţii,  scrie The New York Times.

    Un exemplu de pe la începuturile acestei tendinţe, care a devenit din ce în ce mai pronunţată în ultimii ani, îl reprezintă comercianţii de pantofi sport în ediţii limitate, cum ar fi Flight Club, în domeniu existând chiar şi o bursă specializată. Clienţii unor asemenea comercianţi se numără astăzi printre cei dispuşi să investească în articole vestimentare şi accesorii de lux la mâna a doua, fie pentru colecţia personală, fie în speranţa revânzării la un preţ mai mare decât cel de la achiziţie. Aceştia nu ezită să plătească şi mai mult decât a costat produsul dorit la lansare, dacă aşa pot să-l aibă imediat şi nu mai trebuie să se înscrie pe o listă de aşteptare la producător.  Astfel, o pereche de pantaloni care a costat iniţial 6.000 de dolari se poate vinde cu 20.000 de dolari. Cererea este alimentată şi de reţele de socializare online, unde se pot vedea vedete sau persoane obişnuite care se laudă cu ce articole deosebite au mai găsit. Companiile care comercializează îmbrăcăminte şi accesorii de lux second-hand fie cumpără înainte produsele pe care le pun în vânzare, fie funcţionează pe modelul unei consignaţii. Unele dintre ele vând chiar şi concurenţilor din alte zone, care au clienţii lor locali. Mărcile căutate sunt Louis Vuitton, Balenciaga, Chrome Hearts, Saint Laurent, dar nu numai, iar printre firmele care le comercializează se numără 4GSELLER, lansat la începutul pandemiei, Justin Reed înfiinţat în 2017 sau Luke’s, deschis nu de mult la New York.

  • Piaţa imobiliară de lux din Dubai doboară toate recordurile. Suma fabuloasă plătită de un cumpărător pentru un apartament de lux dintr-un proiect imobiliar care nici nu a luat startul

    Pentru bogaţii în căutare locuri de a-şi parca averea, un nou segment al pieţei imobiliare din Dubai este acum la mare căutare, apartamente şi case de brand, precum Four Seasons, Bulgari, Cavalli, transmite Bloomberg.

    Vânzările acestor proprietăţi sunt în plină expansiune în Dubai. Săptămâna aceasta, un cumpărător a fost de acord să plătească 203,1 milioane de dirhami (55,3 milioane de dolari) pentru un apartament cu cinci dormitoare, marca Baccarat, într-un proiect care nici măcar nu a început încă. La 14.000 de dirhami pe metru pătrat, acesta este cel mai mare preţ pe metru pătrat plătit pentru un apartament înainte de construcţie, potrivit Luxhabitat Sotheby’s International Realty.

    Valoarea apartamentelor de brand vândute în Dubai în 2022 a ajuns la un record de 25,3 miliarde de dirhami, reprezentând aproape o cincime din valoarea tuturor achiziţiilor de apartamente din oraş, potrivit Knight Frank.

     

  • După câte miliarde te opreşti să mai numeri banii? Pentru prima oară, cel mai bogat bărbat şi cea mai bogată femeie din lume sunt ambii din Franţa. Averea lui Bernard Arnault, fondatorul grupului de lux LVMH, a trecut de 200 de miliarde de dolari, în timp ce Francoise Bettencourt, moştenitoarea imperiului L’Oreal, a ajuns la peste 91 mld. dolari

    Averea lui Bernard Arnault, omul din spatele gigantului de lux LVMH, a depăşit pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de dolari, atins anterior doar de Elon Musk şi Jeff Bezos. În acelaşi timp, Francoise Bettencourt Meyers, vicepreşedinte al L’Orèal, care este liderul mondial în lumea cosmeticelor, are o avere estimată la nu mai puţin de 91 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Arnault, în vârstă de 74 de ani, i-a luat lui Musk titlul de cea mai bogată persoană din lume pentru prima dată în decembrie 2022. Averea sa netă a crescut cu 39 de miliarde de dolari în acest an, în contexul în care cererea pentru produse de lux a rămas solidă.

    Preţul acţiunilor LVMH este la un nivel record, beneficiind de faptul că luna trecută a anunţat că va răscumpăra până la 1,5 miliarde de euro (1,6 miliarde de dolari) din propriile acţiuni.

    Anul trecut, compania a înregistrat vânzări record de 79,2 miliarde de euro, iar veniturile au depăşit 20 de miliarde de euro la Louis Vuitton, care l-a numit pe Pharrell Williams, muzicianul devenit antreprenor, drept noul său designer de îmbrăcăminte pentru bărbaţi în februarie.

    Investitorii vor avea ocazia să vadă cât de puternică este cererea pentru produsele Dior şi Tiffany ale LVMH atunci când grupul va raporta vânzările din primul trimestru al lui 2023, la sfârşitul acestei luni.

    Mulţi dintre participanţii la un sondaj realizat recent de Bloomberg în rândul birourilor de fuziuni şi achiziţii, al managerilor de fonduri şi al analiştilor se aşteaptă ca grupul lui Arnault să achiziţioneze rivali într-un mediu concurenţial dificil pentru companiile mai mici.

    Miliardarul a fost numit cândva „un lup în caşmir” de către un descendent al dinastiei Hermes, după ce a lansat fără succes o ofertă de preluare a grupului de lux concurent.

  • Furtună imobiliară. Una dintre cele mai importante pieţe de real estate din lume s-a prăbuşit şi a scos la lumină o ţară divizată de discrepanţe sociale şi financiare uriaşe, cu miliardari la tot pasul, dar şi cu oameni care nu-şi mai permit luxul de a avea propria casă

    Suedia se situează între Franţa şi Elveţia în ceea ce priveşte numărul miliardarilor. Pe măsură ce ultra-bogaţii au început să îngroaşe rândurile, tot mai mulţi suedezi mai săraci au văzut cum decalajul dintre cei cu bani şi cei fără s-a mărit dramatic în ultima vreme. Economia a fost afectată de creşterea inflaţiei în ultimele 12 luni, de majorarea ratelor dobânzii şi de o monedă care a continuat să slăbească. Toţi aceşti factori au declanşat cea mai gravă prăbuşire a unei pieţe imobiliare europene, scrie Bloomberg.

    Deşi tulburările provocate de războiul din Ucraina au afectat şi alte naţiuni europene, Suedia este singura economie din regiune care, potrivit previziunilor, se va contracta în 2023.

    În centrul problemelor Suediei se află o piaţă imobiliară disfuncţională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a şi dus la extrem.

    Boomul imobiliar al ţării – care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani – a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere – valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

    Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

    Până acum, aceste probleme au fost ascunse de banii ieftini şi de o economie aflată în continuă creştere. Acum, când ambele se apropie de sfârşit, vulnerabilităţile sistemului sunt expuse. O clasă de mijloc supraîndatorată se confruntă acum cu perspectiva de a nu-şi mai putea permite să îşi plătească ipotecile.

    În acelaşi timp, în ianuarie, numărul falimentelor corporative a crescut la cel mai ridicat nivel din cel puţin un deceniu, companiile de construcţii fiind puse sub presiune. În prezent, se aşteaptă ca rata de construcţie a locuinţelor să scadă la aproximativ jumătate din ceea ce este necesar pentru a ţine pasul cu creşterea populaţiei, creând un cerc vicios care crează premisele pentru şi mai multe tensiuni asupra problemei locuinţelor în viitor.

    Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez  şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante. Aceasta a solicitat în mod repetat reforme în domeniul locuinţelor şi al impozitelor, fostul guvernator Stefan Ingves criticând nivelul impozitului pe proprietate, care este unul dintre cele mai scăzute din lume.

    K2A Knaust & Andersson Fastigheter AB, un constructor şi administrator de apartamente de închiriat, a pierdut 70% din valoarea sa de piaţă de când Riksbank a început să majoreze ratele anul trecut. Acesta şi-a amânat aproape toate planurile de construcţie din cauza incertitudinii de pe piaţă.

     „Dacă privim situaţia din perspectiva societăţii, este o problemă uriaşă. Va exista un mare vid în construcţii”, a declarat directorul executiv Johan Knaust.

    Problemele se acumulează rapid pentru guvernul suedez, care trebuie să rezolve mai multe crize în acelaşi timp.

    Şomajul a rămas la un nivel relativ stabil, iar singurele companii care au anunţat disponibilizări au fost Ericsson şi Electrolux. Cu toate acestea, creşterea numărului de falimente şi încetinirea economiei ar putea schimba datele problemei.

    Totodată, cel mai mare fond de pensii din Suedia a suferit o lovitură de două miliarde de dolari ca urmare a prăbuşirii Silicon Valley Bank.

    La toate aceste dureri de cap la nivel economic se adaugă şi o nouă problemă, în contexul în care aderarea la NATO a ţării, cu care suedezii păreau să se pună de acord, a fost blocată în dispute geopolitice.

     

     

  • Piaţa imobiliară din Suedia s-a prăbuşit şi a scos la lumină o ţară divizată de discrepanţe sociale şi financiare uriaşe cu miliardari la tot pasul, dar şi cu oameni care nu-şi mai permit luxul de a avea propria casă

    Suedia se situează între Franţa şi Elveţia în ceea ce priveşte numărul miliardarilor. Pe măsură ce ultra-bogaţii au început să îngroaşe rândurile, tot mai mulţi suedezi mai săraci au văzut cum decalajul dintre cei cu bani şi cei fără s-a mărit dramatic în ultima vreme. Economia a fost afectată de creşterea inflaţiei în ultimele 12 luni, de majorarea ratelor dobânzii şi de o monedă care a continuat să slăbească. Toţi aceşti factori au declanşat cea mai gravă prăbuşire a unei pieţe imobiliare europene, scrie Bloomberg.

    Deşi tulburările provocate de războiul din Ucraina au afectat şi alte naţiuni europene, Suedia este singura economie din regiune care, potrivit previziunilor, se va contracta în 2023.

    În centrul problemelor Suediei se află o piaţă imobiliară disfuncţională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a şi dus la extrem.

    Boomul imobiliar al ţării – care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani – a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere – valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

    Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

    Până acum, aceste probleme au fost ascunse de banii ieftini şi de o economie aflată în continuă creştere. Acum, când ambele se apropie de sfârşit, vulnerabilităţile sistemului sunt expuse. O clasă de mijloc supraîndatorată se confruntă acum cu perspectiva de a nu-şi mai putea permite să îşi plătească ipotecile.

    În acelaşi timp, în ianuarie, numărul falimentelor corporative a crescut la cel mai ridicat nivel din cel puţin un deceniu, companiile de construcţii fiind puse sub presiune. În prezent, se aşteaptă ca rata de construcţie a locuinţelor să scadă la aproximativ jumătate din ceea ce este necesar pentru a ţine pasul cu creşterea populaţiei, creând un cerc vicios care crează premisele pentru şi mai multe tensiuni asupra problemei locuinţelor în viitor.

    Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez  şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante. Aceasta a solicitat în mod repetat reforme în domeniul locuinţelor şi al impozitelor, fostul guvernator Stefan Ingves criticând nivelul impozitului pe proprietate, care este unul dintre cele mai scăzute din lume.

    K2A Knaust & Andersson Fastigheter AB, un constructor şi administrator de apartamente de închiriat, a pierdut 70% din valoarea sa de piaţă de când Riksbank a început să majoreze ratele anul trecut. Acesta şi-a amânat aproape toate planurile de construcţie din cauza incertitudinii de pe piaţă.

     „Dacă privim situaţia din perspectiva societăţii, este o problemă uriaşă. Va exista un mare vid în construcţii”, a declarat directorul executiv Johan Knaust.

    Problemele se acumulează rapid pentru guvernul suedez, care trebuie să rezolve mai multe crize în acelaşi timp.

    Şomajul a rămas la un nivel relativ stabil, iar singurele companii care au anunţat disponibilizări au fost Ericsson şi Electrolux. Cu toate acestea, creşterea numărului de falimente şi încetinirea economiei ar putea schimba datele problemei.

    Totodată, cel mai mare fond de pensii din Suedia a suferit o lovitură de două miliarde de dolari ca urmare a prăbuşirii Silicon Valley Bank.

    La toate aceste dureri de cap la nivel economic se adaugă şi o nouă problemă, în contexul în care aderarea la NATO a ţării, cu care suedezii păreau să se pună de acord, a fost blocată în dispute geopolitice.

     

     

  • Timpul costă bani: Un ceas de lux Patek Philippe a spart toate recordurile după ce s-a vândut la o licitaţie pentru aproape şase milioane de dolari

    Un ceas rar de lux Patek Philippe a deveni cel mai scump ceas vândut vreodată la o licitaţie online, după ce un cumpărător anonim a scos din buzunar pentru el nu mai puţin de 5,8 milioane de dolari. Licitaţia a fost organizată de celebra casă de licitaţii Christie’s, scrie Business Insider.

    Ceasul recent vândut, care are numărul de referinţă 6002G-001, este cunoscut pentru că este unul dintre cele mai atent detaliate ceasuri din lume. Este proiectat cu un cadran din email albastru realizat manual şi o carcasă din aur alb de 18 karate, iar cureaua este din piele de crocodil.

    Industria ceasurilor de lux continuă să fie o piaţă profitabilă. Potrivit companiei de date Grand View Research, dimensiunea pieţei din această industrie a fost evaluată la 39,36 miliarde de dolari în 2021.

    Valoarea ceasurilor de lux este determinată de reputaţia ceasornicarilor elveţieni de lungă durată, precum Patek Philippe, care fabrică aceste ceasuri în cantităţi limitate. Potrivit Christie’s, Patek Philippe a fabricat mai puţin de un milion de ceasuri de la înfiinţarea sa în 1939.

    „Piaţa de ceasuri de lux a continuat să fie extrem de efervescentă, fapt evidenţiat prin numărul partincipanţilor la licitaţii”, a declarat Alexandre Bigler, vicepreşedintele Christie’s Asia-Pacific.

    Un ceas Patek Philippe – Grandmaster Chime 6300A-010 – rămâne cel mai scump ceas vândut vreodată la o licitaţie. Ceasul, care este fabricat din oţel, a fost vândut pentru 31,19 milioane de dolari la licitaţia Only Watch Auction din Geneva în 2019.

     

  • Uzură de lux

    Pe lângă genţile de damă achiziţionate pentru investiţie, deoarece preţul lor creşte de-a lungul timpului dacă sunt bine păstrate, au început să se caute şi genţi de lux care nu mai par noi.

    Aceste genţi, scrie Wall Street Journal, trebuie să arate purtate, conform unor magazine online specializate în vânzarea de genţi de damă second-hand, încadrându-se la categoria „acceptabilă” din punctul de vedere al stării în care află. Eventualele zgârieturi sau alte semne de uzură nu deranjează, o anumită categorie de cliente căutând să se vadă că poartă lucruri scumpe, dar că nu-şi bat capul prea tare să arate ca scoase din cutie. Printre motivele unor astfel de preferinţe în materie de genţi de lux se numără şi dorinţa de a nu irosi banii pe lucruri scumpe care rămân nepurtate în dulap, precum şi o reacţie la imaginile perfecte de pe reţelele de socializare online ale diverselor celebrităţi. Cererea de genţi purtate se îndreaptă atât spre mărci ca Chanel, Louis Vuitton sau Gucci, cât şi către articole vintage fără siglă sau etichetă. Chiar dacă au un anume grad de uzură, genţile nu trebuie să fi fost reparate grosolan sau să prezinte deformări de la utilizare, după cum explică oficiali ai platformei de revânzare de produse de lux vintage ReSee. Un alt motiv pentru cererea de genţi de damă purtate în stare acceptabilă este şi preţul mai redus al unor asemenea articole, dat fiind că preţul celor noi a crescut în unele cazuri foarte mult în ultimii ani. În plus, după cum au constatat magazine online specializate în produse de lux, ca Vestiaire Collective sau RealReal, genţile cu semne vizibile de purtare reprezintă o soluţie pentru clientele aflate la început de drum în colecţionarea de accesorii de lux.

  • Povestea celei mai scumpe case din Londra, estimată la 250 de milioane de lire sterline, şi cum a reuşit prinţul saudit Khaled bin Sultan al-Saud să o piardă pentru un avion de lux. Creditorii susţin că acesta a încercat „ascunderea controlului efectiv asupra proprietăţii”

    Când prinţul saudit Khaled bin Sultan al-Saud a mers la cumpărături pentru un avion privat în 2016, consilierii săi elveţieni au întocmit o listă de active pentru a asigura finanţarea care includea bijuteria coroanei averii familiei sale, un conac de 40 de camere pe care l-au descris drept „Palatul din Londra”, titrează Financial Times.

    Casa veche de 205 de ani din Regent’s Park, cunoscută şi sub numele de The Holme, este acum scoasă la vânzare pentru 250 de milioane de lire sterline, după ce o companie administrată de fondul londonez Attestor a început procesul de lichidare a proprietăţii ca urmare a expirării unui împrumut garantat cu imobilul.

    Vânzarea, care ar fi cea mai scumpă afacere rezidenţială din Londra, a deschis larg o fereastră către partea exclusivistă a pieţei imobiliare britanice.

    Un agent imobiliar din Londra a spus că atenţia publicului a încălcat „prima regulă” a tranzacţiilor ultra high-end. „Practic există un semn „De vânzare” în faţa casei, lucru care nu este un început bun”, a spus agentul, adăugând că, într-o afacere tipică, „nimeni nu ştie că este vândută, nimeni nu ştie că este disponibilă, nimeni ştie preţul”.

    Descris de agent ca un „mini-palat Buckingham”, The Holme se află pe un teren de 1,61 hectare şi este una dintre puţinele reşedinţe din interiorul Regent’s Park. Prinţul Khaled a cheltuit 43 de milioane de dolari pentru a achiziţiona un contract de închiriere pe termen lung pentru conac în 1991, prin Quendon Limited, înregistrată în Guernsey.

    Un proces intentat de un al doilea creditor face lumină asupra unei serii de tranzacţii şi împrumuturi întinzându-se pe zeci de ani în urmă, care au culminat cu scoaterea la vânzare a conacului. Documentele prezentate tribunalului, precum şi oamenii familiarizaţi cu situaţia, dezvăluie modul în care băncile importante, firmele de avocatură şi fondurile speculative au servit nevoilor financiare ale prinţului şi i-au uşurat intrarea în topul pieţei imobiliare din Londra.

    Cazul a fost intentat de Yuntian 10 Leasing Company, o filială irlandeză a China Minsheng Bank, care a închiriat prinţului Khaled avionul său privat printr-o companie din Bermuda.

    Compania pretinde că prinţul, care transferat banii către Quendon pentru a cumpăra casa, şi-a păstrat dreptul de proprietar efectiv al The Holme, astfel încât imobilul să poată fi folosit pentru a colecta plăţi de leasing scadente pe avion. Documentele susţin că Quendon a fost folosită pentru „ascunderea controlului efectiv asupra proprietăţii” a Prinţului Khaled.