Retailerul german Lidl continuă investiţiile pe piaţa locală prin inaugurarea unui nou magazin în municipiul Alba Iulia, noua unitate dispunând şi de o staţie de încărcare pentru automobilele electrice. Noul magazin Lidl are o suprafaţă de vânzare de 1.300 m² şi peste 100 de locuri de parcare, precum şi de o staţie de încărcare pentru automobile electrice, unde se vor putea alimenta câte două maşini simultan. Odată cu deschiderea magazinului, se vor crea peste 20 de noi locuri de muncă. Lidl, parte a grupului Schwarz, are peste 8.000 în România, 280 de magazine şi 5 centre logistice.
Tag: Lidl
-
Cine este miliardarul necunoscut din spatele lanţurilor de magazine Lidl şi Kaufland. Se cunosc atât de puţine lucruri despre el, încât i se mai spune şi “FANTOMA”
Dieter Schwarz este a 36-ea cea mai bogată persoană de pe planetă, dar este atât de discret în ceea ce priveşte viaţa lui personală, încât este poreclit „fantoma” în presa din Germania.
Omul de afaceri are 80 de ani şi este proprietarul grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume din punctul de vedere al veniturilor.
Compania deţine brandurile Lidl şi Kaufland, iar Schwarz este CEO al ambelor.
În pofida averii sale, Schwarz este atât de misterios, încât doar două fotografii cu el există în spaţiul public.
Chiar dacă şi-a construit imperiul pornind din Germania, el se află şi în spatele unuia dintre cele mari eşecuri când vine vorba despre retail în Australia.
În octombrie 2017 a cumpărat un prim teren în sudul Australiei, investind 25 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2018, a început să recruteze personal şi să facă planuri pentru alte locuri din Australia. În 2019 a început să construiască un centru de distribuţie în Victoria şi a cumpărat alte terenuri în ţară.
Luna trecută, planurile au fost lăsate de izbelişte, la fel şi cei 200 de angajaţi australieni.
Omul de afaceri ar fi investit 500 de milioane de dolari în Australia, dar experţii au declarat publicaţiei news.com.au, că pierderea totală generată de decizia de a opri expansiunea businessului acolo s-ar ridica la aproape un miliard de dolari.
-
Lidl mai dă o lovitură concurenţei. Retailerul lasează un produs cu care poate să ajungă numărul unu în România
Lidl lansează aplicaţia mobilă Lidl Plus, primul program digital de loializare al retailerului în România. Lidl Plus include un card digital de fidelitate, iar printre avantajele oferite se numără accesul exclusiv la oferte speciale şi promoţii săptămânale pentru produse, precum şi centralizarea bonurilor şi a istoricului digital al cumpărăturilor. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit din magazinele Google Play şi AppStore.
„În centrul aplicaţiei stă cardul de fidelitate digital Lidl Plus, pe care utilizatorii trebuie să îl scaneze la casa de marcat pentru a beneficia de ofertele exclusive ale programului de loialitate. Acestea sunt înnoite săptămânal şi includ: oferte, care iau forma unor reduceri şi promoţii de care clienţii pot beneficia prin scanarea cardului digital, înainte de efectuarea plăţii; cupoane, prin intermediul cărora clienţii au acces la promoţii, reduceri procentuale sau preţuri speciale aplicate pe cantitatea de produse achiziţionate, şi taloane răzuibile, care pot ascunde premii, precum cupoane de reducere cu valabilitate limitată la diverse categorii de produse”, explică reprezentanţii companiei.
Aplicaţia oferă, de asemenea, şi opţiuni digitale prin care clienţii îşi pot organiza eficient vizita în magazin şi monitoriza bugetele alocate cumpărăturilor: istoricul cumpărăturilor, funcţie prin care clienţii au acces la istoricul bonurilor de cumpărături în format digital, în care sunt afişate toate beneficiile Lidl Plus folosite, astfel încât să poată contoriza economiile realizate într-o anumită perioadă de timp prin folosirea aplicaţiei, şi broşuri digitale cu ofertele Lidl, clienţii având astfel acces la cataloagele săptămânale, prin intermediul cărora pot vedea ce produse şi oferte sunt disponibile în magazinele Lidl din ţară.
-
Reducerea consumului de plastic
Lidl România
Motivaţie:
Pentru pilonul „mediu”, una dintre cele cinci arii pe care Lidl îşi concentrează activităţile de CSR, compania s-a angajat să protejeze mediul înconjurător, luând măsuri pentru a reduce consumul de resurse şi a materialelor plastice, urmând o abordare în trei paşi: prevenire, reducere, reciclare. Toate iniţiativele companiei în domeniul reducerii cantităţii de deşeuri din plastic fac parte din REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, la care a aderat şi Lidl România, care şi-a setat ca obiective ca, până în 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie şi să facă trecerea către plasticul reciclabil pentru toate ambalajele mărcilor proprii ce utilizează acest material.Descrierea proiectului:
Pentru a-şi atinge obiectivele, Lidl a dezvoltat un plan de acţiune pe termen lung care cuprinde atât măsuri ce vizează procesele interne, cât şi demersuri realizate în colaborare cu ONG-uri, ţintind astfel adoptarea unui comportament responsabil pentru întreaga societate românească. Astfel, în paralel cu reducerea plasticului din activitatea de business, unul dintre demersurile companiei este să reducă cantitatea de deşeuri din plastic care ajunge în mediul înconjurător, prin susţinerea iniţiativelor cu impact puternic asupra României. În 2019 Lidl a eliminat din magazine articolele din plastic de unică folosinţă. De asemenea, compania a introdus pungi de plastic compostabile în Piaţa Lidl şi pungi de hârtie cu fereastră din plastic compostabil în Brutăria Lidl. A investit totodată în programe de impact care acţionează în domeniul protecţiei mediului, precum programul strategic
„Cu apele curate”, dezvoltat de Lidl alături de MaiMultVerde, CeRe, ARC şi Bloc0, care are ca scop combaterea poluării cu plastic din apele Dunării, contribuind la 6 din cele 17 ODD-uri. În cadrul programului a fost achiziţionată drona WasteShark, care navighează pe suprafaţa apei şi colectează până la 500 de tone de deşeuri în opt ore. În 2020, Lidl a introdus săculeţi reutilizabili pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl. Pentru a sprijini clienţii în angajarea unui comportament responsabil prin reducerea consumului de plastic, Lidl va dona 0,10 lei proiectului „Cu apele curate”, pentru fiecare pungă de unică folosinţă pe care clienţii aleg să nu o folosească. În proiect au fost implicate echipa de comunicare şi echipa de CSR Lidl România, campania fiind desfăşurată în intervalul 2019 – 2020.Efecte:
Efectele programului sunt cuantificabile atât la nivel intern, cât şi la nivel extern, asupra comunităţii, a calităţii mediului, dar şi a societăţii în ansamblu. În primul rând, în urma eliminării articolelor de plastic de unică folosinţă de la raft, anul trecut 63 de tone de plastic nu au mai intrat pe piaţa locală, conform unei analize făcute de Lidl în 2017, pe această categorie de produse. Prin schimbarea ambalajelor de la raioanele de legume-fructe şi brutărie, 535 tone de plastic au fost eliminate de pe piaţă în cursul anului, conform aceleiaşi analize. Iar prin programul „Cu apele curate”, încă din prima etapă la acţiunile de salubrizare au participat 550 de voluntari şi au strâns
6,5 tone de plastic. -
Reducerea risipei alimentare #ALidlLessWaste
Lidl România
Motivaţie:
Potrivit reprezentanţilor Lidl România, care citează datele Food Waste Combat, românii generează anual 5 milioane de tone de deşeuri alimentare, în timp ce 66% din familiile din mediul rural nu îşi pot asigura hrana zilnică. De aceea, din nevoia de a adresa societăţii această problemă, care nu era pe agenda publică, compania a creat, în cadrul proiectului „Reducerea risipei alimentare”, campania de informare #ALidlLessWaste. Campania tratează o problemă cu efecte la nivel global, dar şi naţional, aşadar ţinteşte toţi românii. „Pentru a putea combate risipa alimentară este nevoie ca nivelul de conştientizare să fie unul ridicat în rândul consumatorilor, urmat de schimbări de comportament ale acestora”, susţin reprezentanţii companiei.Descrierea proiectului:
În cadrul campaniei desfăşurate de-a lungul anului trecut, au fost implicate echipele de comunicare şi CSR ale Lidl România. Strategia a implicat comunicarea subiectului gradual, dezvoltându-l de la conştientizare, la informare şi acţiune, în medii diverse de comunicare (social media, execuţii de PR, offline), pentru a ajunge la un public cât mai larg. Comunicarea online #ALidlLessWaste s-a concentrat pe canalele Lidl, printr-o expunere educativă despre impactul risipei alimentare pentru ca publicul să asimileze şi să aplice măsurile de limitare ale fenomenului acasă, uşor. „Am creat un pilon de conţinut dedicat pe Facebook, cu postări săptămânale sub hashtag-ul #RetetaResponsabila despre cum se depozitează corect alimentele, ce reţete pot fi pregătite cu resturi, demers continuat şi în 2020. Prin execuţiile de PR, ne-am adresat publicului în outleturile media&TV, pentru informare. Comunicarea în magazinele Lidl a avut scopul de a responsabiliza populaţia cu privire la risipa alimentară, prin implicarea directă şi comună în acţiune”, explică reprezentanţii companiei. Costurile au fost cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro.Efecte:
Primul efect a fost creşterea impresiilor la postările informative despre combatarea risipei alimentare de pe paginile Lidl, unde subiectul a devenit unul de impact asupa comunităţii. Printr-o execuţie de PR de la Electric Castle – un documentar video prin care au fost ilustrate toate domeniile în care risipa alimentară are impact, comunicarea acestui subiect a avut rezultate asupra calităţii mediului. Banca pentru Alimente Cluj a colectat de la persoanele juridice de la EC peste o tonă de alimente bune de consum, care nu au mai ajuns la casat, ajutând peste 500 de beneficiari aflaţi în dificultate de a-şi procura hrana zilnică. Prin comunicarea unei colecte pentru sărbătorile de iarnă, subiectul a avut un efect şi asupra societăţii în ansamblu. Conversia rezultatelor calitative obţinute din apariţiile media a fost validată de rezultatele cantitative: în doar două săptămâni, clienţii Lidl din 12 magazine din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bacău au donat
16,7 tone de alimente, pentru aproximativ 7.000 de persoane vulnerabile, îmbunătăţindu-le calitatea vieţii. -
Top 10 companii care au angajat cei mai mulţi oameni în 2019. Retailerii Profi şi Lidl conduc clasamentul
Retailerii Profi şi Lidl au făcut cele mai multe recrutări anul trecut, angajând 2.700, respectiv 2.000 de oameni.
Clasamentul companiilor care au făcut cele mai multe angajări anul trecut este condus de două companii din comerţ: Profi, care a avut aproape 2.700 de angajaţi noi anul trecut, şi Lidl Discount, cu aproape 2.000 de angajaţi noi în 2019, arată o statistică a platformei confidas.ro, bazată pe datele preliminare pe anul 2019, în condiţiile în care nu toate companiile din România şi-au depus bilanţul până în acest moment.
Top trei este completat de SSG Select Solutions, o companie din Ilfov, cu activăţi de protecţie şi gardă, cu 1.189 de salariaţi recrutaţi în anul 2019. Companiile care au angajat cei mai mulţi oameni anul trecut vin din domenii de activitate diverse, de la comerţ, la protecţie şi gardă, telecomunicaţii, asistenţă medicală la fabricarea de produse chimice anorganice. Prezenţa retailerului Profi ca lider şi a discounterului german Lidl pe locul al doilea în acest clasament arată clar că companiile din comerţ au rămas şi anul trecut cele care au făcut cele mai multe angajări din economie.
O altă tendinţă evidentă în clasament este creşterea efectivelor de personal în companiile care au semnat tranzacţii în anii precedenţi. Astfel, Vodafone România a angajat circa 681 de oameni anul trecut, după ce în 2018 a preluat furnizorul de servicii de comunicaţii fixe şi de televiziune UPC. Combinatul chimic Chimcomplex Borzeşti, controlat de Ştefan Vuza, este pe locul cinci în clasamentul companiilor cu cele mai multe angajări de anul trecut. Comparativ cu 2018, compania a avut cu 1.164 mai mulţi angajaţi. În 2018, Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Chimcomplex preia unele active ale combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea. În total, companiile din top 10 cu cele mai multe angajări au recrutat 12.043 de oameni în 2019.
-
Ce se întâmplă cu magazinele Pepco şi Lidl în România în plină pandemie
Reţelele de magazine cu profil discount – Lidl, Penny şi Supeco – au ajuns să controleze o cincime din vânzările din comerţul modern după ce businessul acestor jucători a crescut anul trecut, în medie, de două ori mai repede ca piaţa.
Cei trei retaileri au obţinut anul trecut afaceri cumulate de 14,1 mld. lei, cu 22,9% mai mari ca în 2018.
„Pandemia a evidenţiat faptul că ceea ce vor clienţii e să aibă magazinul aproape, să fie uşor de accesat, să aibă parcare şi caută să petreacă mai puţin timp la cumpărături“, spune Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale ale Lidl în România.
Magazinele de tip discount au venit mai târziu pe piaţă, dar ele cresc mai rapid ca restul formatelor. Mai mult, pandemia a favorizat acest format de magazine care pune accentul pe preţ.
„Share-ul (cota de piaţă – n.red.) discountului din România este mai mic ca în vest. Dacă urmăm trendul, importanţa discounterilor va creşte local“, spune Daniel Gross, executivul român care conduce reţeaua Penny.
Formatul de discount a ajuns la o cotă de piaţă de peste 20% în ansamblul comerţului modern după cifrele publice aferente anului 2019, câştigând astfel aproape două puncte procentuale faţă de 2018, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publice.
În totalul comerţului cu dominantă alimentară ponderea e undeva la 12%, conform aceleiaşi surse.
-
Anunţ fără precedent al gigantului Lidl. Nemţii vor RADE TOT în România
♦ Liderul comerţului local este de circa un deceniu lanţul german de hipermarketuri Kaufland ♦ Lidl este în prezent pe locul 3 în piaţă, după rezultatele din 2019 fiind la distanţă de circa 2 mld. lei de locul 1 ♦ Lidl şi Kaufland sunt reţele „surori“, parte a grupului german Schwarz.
Discounterul german Lidl ar putea deveni lider de piaţă în România în 2020 dacă ritmul de creştere din primele luni ale anului va fi menţinut în următoarea perioadă, spune Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului ce are peste 270 de magazine cu preţuri mici. Astfel, nemţii se pregătesc pentru prima poziţie în comerţul alimentar la zece ani de la intrarea oficială pe piaţă în 2011, odată cu preluarea reţelei Plus Discount.
„După evoluţia din perioada martie-iulie (primele luni ale anului fiscal 2020 – n. red.) sunt încrezător că putem ajunge în 2020 numărul unu în piaţă. Urmăm trendul din anii trecuţi. Dacă lucrurile vor merge la fel în continuare, vom termina anul pe primul loc“, spune executivul german.
În 2019 compania a avut afaceri de aproape 10 mld. lei după un avans de circa 25% al vânzărilor.
Astfel, discounterul creşte mai rapid decât piaţa şi decât concurenţa. Spre exemplu, după rezultatele pe anul trecut Lidl ocupă ultima poziţie de pe podium. Primele două poziţii sunt ocupate de Kaufland şi Carrefour (la nivel de grup, prin patru companii). Kaufland spre exemplu şi-a majorat businessul cu 9%, iar francezii cu 11,5%, astfel că discounterul Lidl a câştigat teren şi a redus diferenţa care îl desparte de primii clasaţi.
„Anul 2019, la fel ca 2018, a fost fenomenal pentru noi, am crescut de patru ori mai repede ca piaţa (cu circa 25% – n.red.). Este al treilea sau al patrulea an când facem asta, fapt ce ne dă încredere pentru viitor“, spune Frank Wagner.
Compania a intrat pe piaţă în 2011 şi după ce a cumpărat o reţea de 107 magazine s-a extins de la zero cu 15-20 de magazine noi în fiecare an. Şi planurile de expansiune nu se opresc aici.
„Puterea de cumpărare creşte în fiecare an ceea ce înseamnă că numărul de magazine pentru care e loc în România creşte şi el. Dat fiind că mergem în localităţi de 15.000-20.000 de oameni, încă avem loc de dezvoltare. Am anunţat că următorul pas e la 300 de magazine, dar dat fiind că suntem aproape, putem vorbi în contextul actual de piaţă de 400-450 de unităţi în următorii 5-7 ani.“
De altfel, toţi retailerii străini continuă expansiunea în România tocmai pentru că există o concurenţă acerbă la vârf. În comerţul modern local există peste 3.000 de supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate, discount şi cash & carry, cu afaceri cumulate de 68 mld. lei. Aceste reţele mănâncă peste 60% din piaţă, restul fiind împărţit de cei 60.000-70.000 de „chioşcari“. Ponderea acestora scade tocmai în contextul în care jucătorii străini se extind puternic.
Magazinele de tip discount, cum e cazul lui Lidl au venit mai târziu pe piaţă, dar ele cresc mai rapid ca restul formatelor. „Noi suntem un one stop shop. Nu suntem genul de magazin la care mergi de două ori pe zi, ci de 1-2 ori pe săptămână. Tocmai de aceea valoarea coşului de cumpărături e mai mare. Astfel, dacă vii şi cumperi un bax de şase sticle de apă nu vrei să îl cari în mână. De aceea e important să asigurăm parcare în toate magazinele noastre.“
Ultimele luni, marcate de pandemia de Covid-19, au determinat clienţii să vină chiar mai rar la shopping. Scade frecvenţa, dar creşte valoarea coşului.
-
Fenomenul Lidl: Discounterul german a ajuns la afaceri de aproape 10 mld. lei după un galop de 24% anul trecut, un ritm de aproape patru ori mai rapid decât al consumului privat
Discounterul german Lidl a obţinut în 2019 afaceri de 9,7 mld. lei după un salt de 24% comparativ cu anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor publice. Businessul aproape s-a dublat în perioada 2016-2019.
Lanţul de magazine de discount Lidl a intrat oficial pe piaţa locală în 2011 prin preluarea reţelei Plus. Au fost cumpărate atunci circa 100 de magazine, iar apoi nemţii s-au dezvoltat de la zero. Discounterul german Lidl are în România peste 260 de magazine dintre care 24 au fost deschise în 2019, cel mai rapid ritm de expansiunea de la intrarea pe piaţă.
Mai mult, compania continuă expansiunea şi în 2020 cu cel puţin 15 unităţi conform informaţiilor anunţate deja. Nemţii sunt activi pe formatul de discount caracterizat prin preţuri mici. Ei au la raft 80% mărci private.
Discounterul german a obţinut un profit de 491 mil. lei, plus 20%. Toţi indicatorii companiei au fost pe plus anul trecut, inclusiv numărul de salariaţi, care a crescut cu 2.000, la circa 7.500 de oameni.
-
Reţelele surori Kaufland şi Lidl „mănâncă“ peste 20% din tot comerţul alimentar din România după ce afacerile cumulate au sărit de 20 mld. lei
♦ Grupul german Schwarz deţine în România două reţele aflate în top trei jucători din comerţul alimentar, mai exact Kaufland, care este şi liderul pieţei, şi Lidl, care ocupă ultima poziţie pe podium, dar care vine puternic din urmă ♦ Cele două companii, deşi au acelaşi acţionar, sunt operate separat.
Gigantul german Schwarz, proprietarul reţelelor de magazine Kaufland şi Lidl, a obţinut anul trecut afaceri cumulate de peste 20 mld. lei în România, conform calculelor ZF pe baza datelor publice şi a celor înaintate de companii. Astfel, businessul total a avansat de la 18,7 mld. lei în 2018, la 21,6 mld. lei anul trecut, ceea ce înseamnă un plus de 15,5%.
Nemţii devin primul grup de comerţ din România care sare de acest prag ca cifră de afaceri. Deşi cele două reţele au acelaşi acţionar, ele sunt operate independent în România şi de altfel pe toate pieţele din lume, având management şi strategii diferite. De asemenea, cele două companii sunt active pe formate diferite de piaţă, Lidl fiind discounter, iar Kaufland lanţ de hipermarketuri, cu o politică a preţurilor mici. Nemţii sunt prezenţi pe câteva zeci de pieţe, mai ales cu Lidl, Kaufland fiind dezvoltat preponderent în Europa, focusul fiind regiunea Europei Centrale şi de Est. Grupul a avut în anul financiar 2018-2019 afaceri cumulate de 104 mld. euro la nivel mondial, fiind cel mai important grup de comerţ din Europa.
Pe plan local reţelele surori Kaufland şi Lidl „mănâncă“ 20% din tot comerţul alimentar din România după ce afacerile cumulate au sărit de 20 mld. lei, iar din comerţul modern ele au deja o treime.
Spre comparaţie, în 2008, ultimul an de boom economic, nemţii aveau o cotă de piaţă de doar 5,7% în totalul vânzărilor locale de alimente, bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei. Atunci Lidl încă nu intrase pe piaţă, iar Kaufland nu era lider.
Discounterul a intrat oficial în România în 2011 prin preluarea Plus Discount, iar lanţul de hipermarketuri, prezent din 2005, a devenit lider acum aproximativ şapte ani. În anii care au urmat cele două reţele au crescut constant, cu ritmuri ce au variat de la câteva procente, la peste 20%.
Cel mai alert ritm îl înregistrează Lidl, care a intrat rapid în top trei comercianţi din România şi se apropie an de an de primii doi clasaţi.
„Anul 2019 a fost unul extraordinar pentru Lidl, în care am crescut, ca cifră de afaceri, de patru ori peste media pieţei şi am reuşit să ne depăşim obiectivele ambiţioase stabilite“, spunea la începutul anului Frank Wagner, executivul german care conduce operaţiunile locale ale grupului german.
În contextul în care cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu circa 7% în anul trecut, rezultă că businessul Lidl a avansat cu 25-30% în 2019, conform estimărilor ZF. În 2018 nemţii au ajuns la 7,8 mld. lei afaceri în România, ceea ce face ca businessul să se fi apropiat de pragul de 10 mld. lei anul trecut, potrivit calculelor ZF. Astfel, Lidl se apropie ameninţător de liderul Kaufland, companie-soră deţinută de acelaşi grup german Schwarz. După rezultatele pe 2018 podiumul era format din Kaufland, Carrefour (toate cele patru firme din grup) şi Lidl.
Astfel, gigantul Schwarz deţine în România două reţele aflate în top trei jucători din comerţul alimentar, mai exact Kaufland care este şi liderul pieţei şi Lidl care ocupă ultima poziţie pe podium, dar care vine puternic din urmă.
Pe locul secund în comerţul local se află francezii de la Carrefour dacă sunt luate în calcul rezultatele la nivel de grup, adică pe mai multe entităţi juridice. Dacă se ia în calcul doar entitatea Carrefour România (cea mai mare a francezilor după cifra de afaceri), Lidl e posibil să urce pe locul doi, însă datele financiare oficiale nu sunt încă publice pentru cele două reţele.
Kaufland şi-a publicat rezultatele pentru 2019 când a obţinut afaceri de 11,8 mld. lei, cu 8% mai mari decât cele din 2018, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Avansul este similar celui al consumului privat. În cazul Kaufland însă, a fost şi susţinut de deschiderea a şapte magazine noi. Nemţii au circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici în România.
„Vrem cel puţin 10 magazine noi în fiecare din următorii ani“, spunea recent Marco Hoessl, CEO al Kaufland România. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi.
Reţeaua accelerează din nou, după circa trei ani, ritmul deschiderilor dat fiind că se intensifică tot mai tare concurenţa la vârful pieţei. Kaufland îşi menţine prima poziţie în topul retailerilor din România, însă datele Carrefour şi Lidl nu sunt publice. Din datele ZF, afacerile Lidl au avansat cu peste 25% în 2019, deci diferenţele dintre primii clasaţi se reduc, concurenţa la vârf fiind tot mai acerbă. Şi Profi vine puternic din urmă cu creşteri de peste 20%, vizând în următorii cinci ani prima poziţie din comerţul local.
Profi e activ pe segmentul magazinelor mici, deschise în spaţii cu chirie, motiv pentru care inaugurează 250 de unităţi pe an. Lidl are magazine de tip discount, de 1.000-1.200 mp, şi deschide 15-20 de unităţi pe an sau chiar peste.
„Am depăşit numărul de magazine noi pe care ni-l propuseserăm pentru 2019, deschizând 24 de noi unităţi, am inaugurat cel de-al cincilea sediu logistic din portofoliu, ne-am mărit echipa cu peste 1.000 de colegi noi“, spunea Frank Wagner anterior. El adauga că Lidl va continua expansiunea cu peste 10-15 magazine pe an.
Carrefour, numărul doi din piaţă astăzi, a acoperit aproape toate formatele, pariind în ultimii ani în special pe proximitate (sub brandul Express) şi discount (Supeco). Kaufland are doar hipermarketuri şi este singura companie care a pariat puternic pe acest format chiar şi în ultimii ani când gusturile consumatorilor s-au schimbat şi ei se orientează către magazinele apropiate de casă pe care le frecventează zilnic. Nemţii au hipermarketuri cu preţuri mici, cu suprafeţe ce variază între 2.000 şi 5.500 mp în funcţie de mărimea oraşului unde sunt amplasate. Aceste magazine sunt de 2-3 ori mai mici decât ale concurenţei care măsoară între 7.000 şi 13.000 mp.
În România, companiile de cercetare de piaţă susţin că în următorii ani vor fi câştigătoare magazinele mici şi cele de discount dat fiind că tot mai mulţi consumatori locali preferă proximitatea în comerţ, alegând să meargă mai des şi să cumpere mai puţin la fiecare călătorie. Tocmai de aceea, Kaufland a început să parieze pe magazine mai mici ca suprafaţă şi mai apropiate de consumatori.
Cine este Dieter Schwarz, proprietarul magazinelor Lidl şi Kaufland
Numele lui Dieter Schwarz (80 de ani) poate nu spune mare lucru, însă există puţină lume care să nu cunoască magazinele Lidl şi Kaufland, al căror proprietar este. De altfel, într-o industrie dominată de giganţi financiari şi listări la bursă, grupul Schwarz este una dintre puţinele afaceri de familie rămase.
Cu o avere estimată la 33,5 mld. dolari, Dieter Schwarz este al 40-lea cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului realizat de revista americană Forbes.
Aflat la mai puţin de 60 de kilometri de Stuttgart, orasul Heilbronn este cunoscut pentru arhitectura tipic germană, pentru puternica industrie a vinului şi pentru businessurile care l-au ales ca centrul de dezvoltare. Puţini sunt cei care ştiu că unul dintre cei 125.000 de locuitori este şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Germania şi din lume. Despre germanul Dieter Schwarz trebuie să cauţi mult pentru a găsi câteva informaţii biografice credibile. Forbes scrie că este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din lume şi că este căsătorit de mai bine de 50 de ani şi are două fiice.
Dieter Schwarz, care se implică încă în conducerea grupului de comerţ, a moştenit businessul de la tatăl său, fondatorul imperiului de comerţ. Miliardarul a început să lucreze pentru afacerea familiei în tinereţe şi în timp a reuşit să o extindă la nivelul întregii Europe.