BusinessMagazin

Tag: Libia

  • Dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele

    Am transpus în alţi termeni o parte, zic eu importantă, dar ignorată de către public şi de către justiţie, din dosarul Rompetrol, care a dus în puşcărie, săptămâna trecută, 11 inculpaţi. Naţiunea a răsuflat uşurată, circul a făcut ca firmitura de pâine să pară mai mare, mai crocantă şi mai dulce. Dar, dincolo de circ, mai sunt nişte întrebări.

    Fondul problemei, în partea de dosar care se ocupă de creanţa libiană, este vânzarea participaţiei României la dezvoltarea şi exploatarea zăcământului Murzuk, cu rezerve de 2 miliarde de barili (Petrom are rezerve de circa un miliard de barili). Afacerea a început înainte de 1989, când Rompetrol şi România erau o forţă în industria petrolieră mondială. Deoarece au considerat că nu pot asigura 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului, autorităţile române au decis, în 1993, să renunţe la participaţia Rompetrol, care a fost cedată, pentru circa 27 de milioane de dolari, la care se adăugau compensaţii de 85 de milioane de dolari (adică suma în dispută din dosar).

    O afacere de sute de miliarde de dolari a fost aruncată de cabinetul Văcăroiu la coş cu o hotărâre de guvern cu numai 136 de cuvinte; de ce? Scuza cu asigurarea fondurilor nu mi se pare a sta în picioare, o afacere în petrol a găsit şi va găsi oricând finanţare, indiferent de cine este implicat, de parteneri, de situaţia politică, economică sau de orice altceva; în acelaşi timp, cele 500 de milioane de dolari erau o sumă care trebuia asigurată într-o perioadă îndelungată de timp, nu odată.

    Răspunde cineva pentru această decizie? Ce etichetă i se poate pune? Cel puţin unul dintre miniştrii care au semnat HG 157/1993 a fost chemat la Parchet, dar în calitate de martor. O fi de ajuns? Care este definiţia pentru „subminarea economiei naţionale“?

    În 1994 Rompetrol, privatizată prin MEBO, construia, conform unei ştiri din presa vremii, 26 de sonde în Libia,
    într-un contract cu valoare de 40 de milioane de dolari, exporta echipament petrolier în Rusia de 50 de milioane de dolari şi prognoza vânzări de aproape 100 de milioane de dolari în anul următor. Capacitate de a continua contractul pare că ar fi avut; dar între timp se privatizase, prin MEBO. Paradoxal, Patriciu spunea că a preluat Rompetrol, în 1998, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de dolari şi cu pierderi de 1,5 milioane de dolari.

    Vorbim astăzi despre dezindustrializare de parcă ar fi un soi de fenomen natural inevitabil, ca încălzirea globală. Ciudat, puţini par a se simţi răspunzători pentru decizii de stat, luate de guverne şi de autorităţile îndreptăţite, pentru căpuşarea companiilor şi pentru aducerea lor în mod voit în faliment. Că pe urmă vin nişte personaje şi taie utilaje şi le fac fier vechi, nici nu mai are prea mare importanţă; rădăcina răului este în altă parte.

    De aceea zic, dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele: decizia politică, cumetriile, năşelile, imobilismul, prostia, răutatea, lăcomia. Câţi slujbaşi la stat ar trebui să-i însoţească pe afaceriştii intraţi în puşcării, slujbaşi la stat care au îngăduit, au văzut, au profitat dar nu au acţionat? Motivul? Multe-multe miliarde de euro. Miliarde din devalizarea băncilor, din căpuşarea combinatelor, din contrabanda cu produse petroliere, ţigări şi alcool, toate Jimboliile, Ţigaretele şi toate tunurile ultimilor 25 de ani. 

    Ilustrez cu Hieronymus Bosch, „Magicianul şi hoţul de buzunare“; la mijloc, între cei doi, e poporul, concentrat, desigur, în direcţia greşită.

  • Francois Hollande cere ONU să acorde un “sprijin excepţional” Libiei

    “Dacă nu facem ceva serios, la nivel politic, la nivel internaţional, terorismul se va răspândi în întreaga regiune”, a avertizat şeful statului francez, într-un discurs susţinut la reuniunea anuală diplomaţiei de la Paris. El nu a precizat modalităţile de sprijin, de ordin civil sau militar, pe care ONU le-ar putea oferi Libiei.

    Afirmând că Libia reprezintă “principala preocupare”, Francois Hollande a precizat că în această ţară “confuzia este totală”, făcând referire la existenţa a “două Parlamente, două Guverne”, iar în sudul Libiei se află “o serie de grupări teroriste care aşteaptă să intervină”.

    “Franţa solicită Naţiunilor Unite să organizeze un sprijin excepţional pentru autorităţile libiene în vederea restabilirii legitimităţii statului“, a adăugat el.

    De la îndepărtarea regimului lui Muammar Kadhafi, în 2011, autorităţile interimare de la Tripoli nu au reuşit să restabilescă ordinea şi securitatea în Libia.

    Astfel, Libia este cuprinsă de la jumătatea lunii iulie de confruntări între miliţiile rivale.

    Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a extins, miercuri, sancţiunile internaţionale vizând Libia, prin includerea unor măsuri restrictive la adresa numeroaselor grupări care sunt implicate în confruntări în ţară.

    Sancţiunile, impuse anterior susţinătorilor fostului regim al lui Muammar Kadhafi, includ un embargou asupra armelor, blocarea conturior şi interdicţii de călătorie în străinătate.

  • Capitala Libiei a fost survolată de avioane neidentificate

    Primele survoluri au avut loc luni, către ora locală 2.00 (3.00, ora României), iar potrivit unui locuitor s-a auzit o explozie foarte puternică, fără să fie posibilă identificarea avioanelor şi nici locul deflagraţiei, urmată de altele.

    “Exploziile au fost auzite în mod clar în cartiere din estul Tripoli”, la aproximativ 15 kilometri de centrul oraşului, a declarat acest locuitor pentru AFP.

    Postul local de televiziune Libya awalan (Libia mai întâi), apropiat generalului disident Khalifa Haftar, a anunţat că “aviaţia militară a bombardat diverse poziţii” în apropiere de Tripoli, fără să ofere alte precizări.

    Generalul Haftar conduce o operaţiune împotriva unor “grupări teroriste” care fac legea la Benghazi (est), după îndepărtarea de la putere a regimului Muammar Kadhafi, în 2011.

    Nicio precizare nu a fost făcută de către vreo sursă oficială cu privire la aceste survoluri, în contextul în care miliţii de la Zenten (vest) – naţionalişti care s-ar bucura de susţinerea generalului Haftar, şi miliţii de la Misrata (la est de Tripoli) – apropiate islamiştilor, luptă între ele pentru a obţine controlul asupra unui pod, către aeroport ( la sud de Tripoli) aflat în prezent sub controlul unor miliţii de la Zenten.

    Confruntările au scăzut în intensitate duminică, miliţii de la Misrata anunţând că au preluat controlul asupra podului şi unui cartier general al armatei, o informaţie imposibil de confirmat dintr-o sursă independentă.

    Libia este dvastată de confruntări armate sângeroase între miliţii rivale, de la jumătatea lui iulie, determinând Parlamentul ales la 25 iunie să ceară miercuri o intervenţie străină pentru protejarea civililor.

    De la îndepărtarea lui Kadhafi de la putere, autorităţile tranzitorii nu au reuşit să restabilească ordinea şi securitatea în Libia.

  • Cehia şi-a închis temporar ambasada din Libia

    “Personalul ambasadei a revenit la Praga în cursul zilei de joi”, potrivit unui comunicat al ministerului ceh.

    Cei zece angajaţi ai misiunii diplomatice au revenit în ţară la bordul unui avion special închiriat de armata cehă, aterizând joi seara pe aeroportul Kbely din Praga, după o escală la Palermo (Italia).

    “Unsprezece angajaţi ai ambasadei Elveţiei, de asemenea,au fost evacuaţi cu acelaţi aparat de zbor CASA C-295”, a anunţat Statul Major al armatei cehe.

    Ambasada Elveţiei la Tripoli a fost provizoriu închisă joi, din aceleaşi motive de securitate.

    Ministerul ceh de Externe a difuzat pe 15 iulie un evertisment, cerând să se evite deplasările în Libia, din cauza unei “situaţii de securitate neclare”.

    Avertismentul rămâne în vigoare, subliniază ministerul într-un comunicat publicat joi.

  • Libienii votează într-un scrutin legislativ cu speranţa să pună capăt anarhiei din ţară

    Prezenţa la urne era slabă la deschiderea secţiilor de votare din Tripoli miercuri, decretată zi liberă. Un important dispozitiv de securitate a fost instalat la secţiile de votare, la intrarea cărora au fost postaţi poliţişti.

    Doar 1,5 milioane de libieni s-au înscris pentru a participa la scrutin, faţă de 2,7 milioane în 2012, din cei 3,4 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Ei vor putea să introducă buletinele de vot în urnele din cele aproximativ 1.600 de secţii de votare deschide pe teritoriul întregii ţări.

    Secţiile de votare sunt deschise la ora locală 8.00 (9.00, ora României) şi până la ora locală 20.00 (21.00, ora României), iar rezultatele definitive sunt aşteptate “peste mai multe zile”, potrivit Înaltei Comisii Electorale (HNEC).

    Libienii sunt chemaţi să-i aleagă pe cei 200 de membri ai viitoarei Camere care va înlocui Congresul General Naional (CGN, Parlament), cea mai înaltă autoritate politică şi legislativă, a cărei legitimitate este contestată.

    CGN a fost ales în iulie 2012, în urma primului scrutin liber din istoria ţării, după mai bine 40 de ani de dictatură sub regimul colonelului Muammar Kadhafi.

    Congresul a fost acuzat că a contribuit la instabilitatea din ţară, din cauza luptelor pentru obţinerea influenţei dintre blocurile parlamentare liberale şi islamiste, susţinute de miliţii înarmate.

  • Ambasadorul Iordaniei în Libia a fost răpit la Tripoli

     “Ambasadorul iordanian a fost răpit în această dimineaţă (marţi, n.red.). Coloana sa oficială a fost atacată de un grup de bărbaţi cu cagule, care circulau la bordul a două maşini civile”, a declarat Said Lassoued, care nu a putut oferi detalii pentru moment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OPEC nu vede necesară reducerea livrărilor de petrol anul viitor, în pofida surplusului din SUA

     OPEC, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, furnizează aproximativ 40% din necesarul global de ţiţei.

    Oficialii organizaţiei anticipează că nu vor reduce anul viitor producţia, deoarece creşterea cererii la nivel mondial va putea absorbi volumele suplimenare intrate în piaţă, au anunţa miniştrii din cele trei ţări după o reuniune a membrilor OPEC care a avut loc la Doha, în Qatar.

    Preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa SUA, a atins vineri maximul ultimilor două luni, după un raport care a arătat accelerarea creşterii economice a SUA la 4,1% în trimestrul al treilea, ceea ce anunţă o posibilă majorare a cererii. Cotaţia WTI cu livrare în februarie se plasează la New York la 99,32 dolari pe baril.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţea de trafic de arme către Siria care ar implica şi România, descoperită în Suedia

     Potrivit unor surse citate de post, acest cetăţean suedez este una dintre cele mai importante persoane implicate în aprovizionarea cu armament a rebelilor sirieni, în contextul în care aceştia se confruntă încă de la începutul războiului civil, în urmă cu peste doi ani, cu problema accesului la arme, pentru a se putea apăra împotriva armatei bine echipate a preşedintelui Bashar al-Assad.

    Timp de mai mulţi ani, suedezul a fost imam într-una dintre principalele moschei suedeze, însă în ultimele 18 luni a ajutat opoziţia siriană şi a făcut trafic de arme, afirmă surse atât surdeze cât şi străine citate de post.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul libian Ali Zeidan a acuzat un grup politic de organizarea răpirii sale

     “Este vorba despre un partid politic care vrea să destituie Guvenul prin orice mijloace”, a declarat Zeidan.

    “Stând de vorbă cu cei care m-au ţinut ostatic, am înţeles motivele din spatele răpirii mele. Ei vor să destituie Guvernul prin forţă, prin democraţie, pe căi nedemocratice sau prin orice alt mijloc”, a continuat el.

    “În zilele următoare, voi oferi mai multe informaţii despre acest partid politic care a organizat răpirea mea”, a promis şeful Guvernului libian.

    Potrivit lui Zeidan este vorba despre “un partid care, încă de la început, avea unicul scop de a destitui Guvernul prin toate mijloacele”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raidul american în Somalia viza un lider kenyan Al-Shabaab

     Totuşi, rezultatul operaţiunii nu este clar.

    “Operaţiunea nu s-a soldat cu capturarea lui Ikrima”, s-a limitat să declare purtătorul de cuvânt al Pentagonului George Little.

    Potrivit unor relatări de presă, Abdulkadir Mohamed Abdulkadir a fost ucis, însă militarii de elită americani au fost nevoiţi să părăsească locul operaţiunii înainte de a putea confirma decesul acestuia.

    “Militarii americani au condus această operaţiune cu o precizie inegalabilă şi au demonstrat că Statele Unite pot aplica o presiune directă asupra liderilor Al-Shabaab în orice moment”, a adăugat Little.

    Unul dintre membrii liderilor Al-Shabaab, Moalim Abdirahman Abu-Isa, a confirmat, la rândul său, uciderea unuia dintre combatanţii săi, însă nu a precizat identitatea acestuia, şi a afirmat că mai mulţi militari americani au fost răniţi în timpul asaltului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro