BusinessMagazin

Tag: Letonia

  • Declaraţiile lui Jirinovski nu reprezintă poziţia Rusiei, afirmă ambasadorul rus la Riga

    Ministrul leton de Externe, Edgar Rinkevici, l-a convocat miercuri pe ambasadorul rus pentru a explica declaraţiile vicepreşedintelui Dumei, Vladimir Jirinovki, potrivit căruia “Polonia va fi ştearsă de pe faţa pământului”.

    “Statele baltice şi Polonia sunt condamnate. Vor fi şterse de pe faţa pământului. Nu va rămâne nimic“, a afirmat preşedintele Partidul Liberal-Democrat, considerat un apropiat al Kremlinului. Ele “vor fi nimicite. Nimic nu va rămâne acolo. Liderii acestor state pitice ar trebui să se gândească cine sunt”, a adăugat Jirinivski, pe fondul escaladării conflictului din Ucraina.

    Potrivit lui Veşniakov, “Jirinovski reprezintă un partid de opoziţie şi nu poate exprima poziţia oficială a Rusiei”.

    Tototdată, ambasadorul rus a menţionat că deputaţi şi membri ai Guvernului din Letonia au făcut în repetate rânduri delaraţii rusofobe. El i-a îndemnat pe politicienii letoni să nu tensioneze relaţiile cu Rusia.

    Recent, Ministerul polonez de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus la Varşovia din aceleaşi motive.

    Întrebat dacă tratează cu seriozitate declaraţiile lui Jirinovski, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat marţi seara pentru Polsat TV: “Atât de serios, încât l-am convocat pe ambasadorul rus la Ministerul de Externe şi l-am întrebat care este poziţia autorităţilor (ruse)”.

    Ministerul polonez de Interne Bartlomeij Sienkiewicz a declarat că Jirinovski este cunoscut pentru comentariile sale extremiste despre tot felul de subiecte.

    “El este un extremist politic în Rusia şi susţine astfel de afirmaţii de ani de zile”, a precizat Sienkiewicz.

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.

  • O companie de 150 de militari americani a sosit în Letonia

     Soldaţii americani vor staţiona la baza Adazi cel puţin până la sfârşitul anului, potrivit Ministerului leton al Apărării, după decizia Washingtonului de a-şi întări angajamentul în contextul tensiunilor cu Rusia pe tema Ucrainei.

    “Suntem foarte fericiţi că Letonia şi SUA sunt aliaţi apropiaţi şi dau dovadă de solidaritate”, a declarat premierul Laimdota Straujuma, după o întâlnire la Riga cu omologul său estonian, Taavi Roivas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurobarometru: România are procent mare de angajaţi “plătiţi la plic” – 7%. Media UE este de 3%

     Aproximativ unul din zece europeni (11 la sută) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce patru la sută recunosc că ei înşişi au fost plătiţi “la negru”, în schimbul unei munci fără forme legale.

    În plus, unul din 30 (3 la sută) a fost plătit parţial în numerar de către angajatorul său – “remuneraţie în plic”, conform aceluiaşi Eurobarometru.

    “Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deşi amploarea şi percepţia problemei variază de la o ţară la alta”, precizează CE, într-un comunicat.

    Potrivit Eurobarometrului, România face parte dintre statele membre cu procent ridicat de “angajaţi cu remuneraţie în plic”, fiind înregistrat un procent mult mai mare decât media înregistrată în UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Letoniei a demisionat după ce acoperişul unui mall s-a prăbuşit, omorând 54 de oameni

    Premierul leton Valdis Dombrovskis a demisionat miercuri, în urma catastrofei soldate cu 54 de morţi după surparea acoperişului unui supermarket la Riga, a anunţat purtătorul său de cuvânt, relatează AFP.

    “Guvernul îşi asumă responsabilitatea politică pentru tragedie”, a declarat pentru AFP Martins Panke, precizând că premierul a anunţat această decizie în urma unei întâlniri cu preşedintele Andris Berzins.

  • TRAGEDIE în Letonia: Bilanţul prăbuşirii acoperişului unui centru comercial a ajuns la 43 de morţi

    “Pot confirma că bilanţul actual este de 43 de morţi”, a declarat Viktorija Sembele, purtătorul de cuvânt al pompierilor.

    Acoperişul unui centru comercial din cartierul Zolitude, la periferia oraşului Riga, s-a prăbuşit joi seară.

    Cel puţin 38 de persoane au fost rănite în incident.

    La locul incidentului au fost mobilizaţi 200 de membri ai echipelor de salvare, care caută printre dărâmături.

    Autorităţile nu ştiu exact câte persoane se aflau în centrul comercial Maxima în momentul accidentului.

    Acoperişul centrului comercial s-a prăbuşit pe o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi. “Nu cunoaştem cauzele accidentului. A fost o seară tragică”, a precizat purtătorul de cuvânt al pompierilor.

  • Fond european pentru salvarea băncilor din Europa de Est?

    Până acum, fondul respectiv a fost folosit exclusiv pentru creditele acordate în comun de UE şi FMI Letoniei (2008), Ungariei (2008) şi României (2009).

    Germania şi Marea Britanie – care se profilează tot mai clar drept noul tandem conducător al Uniunii – s-au opus însă propunerii Bruxellesului, argumentând că fondul de susţinere a balanţei de plăţi nu a fost creat pentru subvenţionarea băncilor cu probleme, ci pentru uşurarea situaţiei financiare a unor ţări comunitare, exact în perioadele delicate în care acestea sunt nevoite să-şi consolideze sistemele bancare. În plus, uzul de până acum al respectivului fond – pentru credite acordate statelor împreună cu FMI – exclude reorientarea lui în folosul salvării băncilor, din moment ce FMI nu a fost şi nu este o instituţie menită să salveze bănci.

    Intenţia Comisiei Europene, potrivit Bloomberg, este să creeze pentru ţările UE nemembre ale zonei euro un mecanism similar Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro în valoare de 500 mld. euro, spre a pregăti astfel întregul continent pentru următoarele teste de soliditate financiară ce vor fi aplicate băncilor europene. Planul ar fi ca până la finele anului să se ajungă în UE la un acord privind o astfel de plasă de siguranţă, aşa încât fondul respectiv să poată fi disponibil până la jumătatea anului viitor.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum a ajuns Letonia să intre în zona euro

    “După recesiunea adâncă din 2008-2009, Letonia a adoptat măsuri de reformă susţinute de programul de asistenţă cu UE şi FMI, iar efectele s-au văzut: Letonia este aşteptată să fie economia cu cea mai rapidă creştere din UE în acest an”, a spus Olli Rehn, vicepreşedintele CE pentru afaceri economice şi monetare.

    Letonia a fost una dintre cele mai grav afectate economii europene în urma crizei, cu o scădere totală a PIB de 25% între 2008 şi 2010, iar ajustarea fiscală a statului leton a fost deosebit de dură, în total de 16,3% din PIB între 2008 şi 2011. Deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 1,2% din PIB, mult sub plafonul de 3% din PIB cerut de UE, iar datoria publică este de 40,7% din PIB, sub plafonul admis de 60%. Media inflaţiei pe 12 luni (mai 2012 – aprilie 2013) a fost de 1,3%. În februarie 2009, Letonia a încheiat cu FMI şi UE un acord de credit în valoare de 7,5 mld. euro, rambursat integral anul trecut, cu aproximativ trei ani înainte de termen.

    Economia Letoniei a crescut cu 5,6% în 2012, iar CE estimează o creştere de 3,8% în acest an şi de 4,1% în 2014, susţinută de exporturi, ceea ce va permite menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Prognoza CE indică şi o reducere a şomajului de la 14,9% în 2011 la 13,7% anul acesta şi 12,2% în 2014.

    Estonia, vecina baltică, a adoptat euro în 2011, iar Lituania are ca ţintă aderarea în 2015.

     

  • Letonia va deveni în 2014 cel de-al 18-lea membru al zonei euro. Ţara a primit avizul CE

     Comisia a confirmat că statul baltic a îndeplinit toate criteriile de aderare la zona euro, potrivit unui raport citat de BBC.

    Liderii UE speră că decizia va demonstra că zona euro poate creşte în pofida crizei din ultimii trei ani.

    Letonia vrea relaţii mai strânse cu Europa de Vest şi îndepărtarea de Rusia.

    Statul baltic va începe să utilizeze moneda euro de la 1 ianuarie 2014, după ce s-a încadrat în condiţiile mecanismului de preaderare, cele mai importante dintre acestea fiind inflaţia scăzută, dobânzi mici pe termen lung şi o datorie publică redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Letonia a ajuns din cel mai mare dezastru economia cu cea mai mare creştere din UE. Costul: triplarea şomajului şi exodul tinerilor

    Însă preţul plătit de Letonia este enorm: rata şomajului aproape s-a triplat de la intrarea econo miei în criză, iar din 2008 ţara şi-a pierdut mai mult de 5% din populaţie din cauza emigrării. Majorita tea celor care au plecat sunt tineri.

    Economia letonă a scăzut cu aproape o cincime în perioada 2008-2009, în contextul crizei mondiale şi al în gheţării aproape totale a lichidităţii. Plonjonul a venit după o perioadă în care economia s-a supraîncălzit, cu creditarea şi activitatea din construcţii peste nivelul care ar fi putut fi susţinut pe termen lung. Soluţia aleasă de guvernanţi pentru ieşirea din criză a fost austeritatea strictă, adică devalorizarea internă, prin care guvernul reduce cheltuielile şi pune presiuni descendente pe preţuri şi salarii pentru refacerea competitivităţii economice, scriu ana liştii portalului de analiză economică şi financiară seekingalpha.com. O alterna tivă ar fi fost devalorizarea monedei. Dar economia a crescut cu 5,5% în 2011, iar anul trecut a avansat probabil cu 5,3%, cel mai rapid ritm din Europa. Deficitul bugetar a ajuns la 1,5% din PIB, nivel râvnit de multe dintre statele UE şi chiar din zona euro.

    Alte stiri pe zf.ro