BusinessMagazin

Tag: lemn

  • Afaceri de la zero. Alina Murariu creează sub brandul I Wood Be agende şi obiecte personalizate din lemn şi aştepată afaceri de peste 33.000 de euro

    „Am nevoie ca ceea ce fac să nu mă plictisească, aşa e şi în business, tot timpul trebuie să schimb sau să evoluez. Primii mei bani investiţi au fost 13 lei din care am cumpărat materiale”

    Alina Murariu a decis în 2015 să facă o schimbare şi s-a mutat din Iaşi în Bucureşti pentru a pune pe picioare propria afacere. Aşa a pornit I Wood Be, un atelier de obiecte prsonalizate din lemn, în special agende, care pot fi reutilizate. Pentru că nu avea alte surse de finanţare, antreprenoarea a reinvestit constant fiecare venit din vânzarea produselor, iar acum a ajuns la afaceri de peste 160.000 de lei anual (33.000 de euro).

    „Încă de mică am vrut să fac ceva, iar pentru mine este şi o evoluţie – vreau să devin, m-am îndrăgostit de lemn şi am făcut o combinaţie de cuvinte şi am ajuns la această denumire. În 2015 am început de la semne de carte pictate din cartoanele pe care le aveam prin casă şi de acolo a evoluat”, povesteşte Alina Murariu.

    Absolventă a Facultăţii de Geografie, specializată în turism, Alina Murariu a mers pe calea antreprenoriatului. Ea are însă în plan să combine domeniul turismului în care s-a pregătit cu ceea ce face acum – agende şi produse personalizate, la care să adauge şi partea de gastronomie, cultură.

    „I Wood Be a început în 2015, atunci m-am mutat din Iaşi în Bucureşti pentru asta. Am venit la două festivaluri, am văzut că lumea este destul de receptivă la produsele mele. Agendele sunt cu copertă de lemn, un produs eco, cu hârtie reciclată şi toate produsele sunt reutilizabile”, mai spune Alina Murariu.

    Investiţia iniţială a fost de doar 13 lei, bani primiţi după vânzarea unui semn de carte pictat de antreprenoare. Ulterior, fiecare ban din vânzarea produselor a fost reinvestit, acesta fiind „cartea” pe care a pariat Alina Murariu.

    În prezent, portofoliul I Wood Be include agende, semne de carte, albume foto, dar şi colaborări cu jucătorii din industria HoReCa pentru meniuri personalizate din lemn sau alte produse pentru restaurante şi cafenele. De asemenea, afacerea s-a dezvoltat şi pe partea corporate, prin pachete personalizate, dar şi în zona de evenimente, invitaţii pentru nuntă.

    „Am nevoie ca ceea ce fac să nu mă plictisească, aşa e şi în business, tot timpul trebuie să schimb sau să evoluez, altfel nu ai cum să creşti”, mai adaugă Alina Murariu.

    Atelierul în care sunt produse obiectele I Wood Be este în Bucureşti şi deja începe să devină neîncăpător, mai spune fondatoarea companiei, care mai lucrează alături de trei persoane. Materia primă vine din România, lemnul fiind certificat. Capacitatea de producţie depinde de cerere, dar Alina Murariu spune că nu refuză comenzile. De altfel, cea mai mare comandă primită până acum a fost de 5.100 de brăduţi ornamentali din lemn, pe care i-a realizat alături de echipa sa în opt zile.

    „Cele mai multe comenzi vin din partea corporate şi acolo mă înclin, dacă ei vor să îşi surprindă clienţii. Încerc să aduc viaţă anumitor bucăţi de lemn şi să fac un produs util, reutilizabil”, a mai spus Alina Murariu.

    Clienţii I Wood Be sunt în principal femei, iar produsele pot fi găsite la târguri de profil în Bucureşti, în magazine, dar şi online, pe site-ul iwoodbe.ro şi pe reţelele sociale. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 160.000 de lei, iar anul acesta antreprenoarea aşteaptă ca vânzările să crească.

    Ciitiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Afaceri de la zero. Alina Murariu creează sub brandul I Wood Be agende şi obiecte personalizate din lemn şi aştepată afaceri de peste 33.000 de euro

    „Am nevoie ca ceea ce fac să nu mă plictisească, aşa e şi în business, tot timpul trebuie să schimb sau să evoluez. Primii mei bani investiţi au fost 13 lei din care am cumpărat materiale”

    Alina Murariu a decis în 2015 să facă o schimbare şi s-a mutat din Iaşi în Bucureşti pentru a pune pe picioare propria afacere. Aşa a pornit I Wood Be, un atelier de obiecte prsonalizate din lemn, în special agende, care pot fi reutilizate. Pentru că nu avea alte surse de finanţare, antreprenoarea a reinvestit constant fiecare venit din vânzarea produselor, iar acum a ajuns la afaceri de peste 160.000 de lei anual (33.000 de euro).

    „Încă de mică am vrut să fac ceva, iar pentru mine este şi o evoluţie – vreau să devin, m-am îndrăgostit de lemn şi am făcut o combinaţie de cuvinte şi am ajuns la această denumire. În 2015 am început de la semne de carte pictate din cartoanele pe care le aveam prin casă şi de acolo a evoluat”, povesteşte Alina Murariu.

    Absolventă a Facultăţii de Geografie, specializată în turism, Alina Murariu a mers pe calea antreprenoriatului. Ea are însă în plan să combine domeniul turismului în care s-a pregătit cu ceea ce face acum – agende şi produse personalizate, la care să adauge şi partea de gastronomie, cultură.

    „I Wood Be a început în 2015, atunci m-am mutat din Iaşi în Bucureşti pentru asta. Am venit la două festivaluri, am văzut că lumea este destul de receptivă la produsele mele. Agendele sunt cu copertă de lemn, un produs eco, cu hârtie reciclată şi toate produsele sunt reutilizabile”, mai spune Alina Murariu.

    Investiţia iniţială a fost de doar 13 lei, bani primiţi după vânzarea unui semn de carte pictat de antreprenoare. Ulterior, fiecare ban din vânzarea produselor a fost reinvestit, acesta fiind „cartea” pe care a pariat Alina Murariu.

    În prezent, portofoliul I Wood Be include agende, semne de carte, albume foto, dar şi colaborări cu jucătorii din industria HoReCa pentru meniuri personalizate din lemn sau alte produse pentru restaurante şi cafenele. De asemenea, afacerea s-a dezvoltat şi pe partea corporate, prin pachete personalizate, dar şi în zona de evenimente, invitaţii pentru nuntă.

    „Am nevoie ca ceea ce fac să nu mă plictisească, aşa e şi în business, tot timpul trebuie să schimb sau să evoluez, altfel nu ai cum să creşti”, mai adaugă Alina Murariu.

    Atelierul în care sunt produse obiectele I Wood Be este în Bucureşti şi deja începe să devină neîncăpător, mai spune fondatoarea companiei, care mai lucrează alături de trei persoane. Materia primă vine din România, lemnul fiind certificat. Capacitatea de producţie depinde de cerere, dar Alina Murariu spune că nu refuză comenzile. De altfel, cea mai mare comandă primită până acum a fost de 5.100 de brăduţi ornamentali din lemn, pe care i-a realizat alături de echipa sa în opt zile.

    „Cele mai multe comenzi vin din partea corporate şi acolo mă înclin, dacă ei vor să îşi surprindă clienţii. Încerc să aduc viaţă anumitor bucăţi de lemn şi să fac un produs util, reutilizabil”, a mai spus Alina Murariu.

    Clienţii I Wood Be sunt în principal femei, iar produsele pot fi găsite la târguri de profil în Bucureşti, în magazine, dar şi online, pe site-ul iwoodbe.ro şi pe reţelele sociale. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 160.000 de lei, iar anul acesta antreprenoarea aşteaptă ca vânzările să crească.

    Ciitiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • O nouă categorie de servicii va avea cotă de TVA de 5%

    Propunerea legislativă, nr. B580/2019, pentru modificarea şi completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, depusă la Senat în 17 decembrie 2019, propune scăderea cotei de TVA pentru livrările de lemne pentru populaţie, conform documentului oficial.

    Astfel, cota de TVA pentru livrările de lemne pentru populaţie ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5% începând cu prima zi a anului 2020.

    Mai exact, la alineatul 3 al art. 291 din Codul Fiscal se introduce o nouă literă i), cu următorul cuprins: “incepând cu data de 1 ianuarie 2020, livrările de lemn de foc pentru necesarul de lemn către persoanele fizice, pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare in domeniul ajutorului de stat şi consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului, conform prevederilor art. 59 aliniatul (52) şi aliniatul (53) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, indiferent de forma de proprietate de unde provine. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri.”

    “Modificarea propusă de diminuare a cotei de TVA pentru achiziţia de lemn de foc de către persoanele fizice va avea urmare directă reducerea nivelului de cheltuieli gospodăreşti şi susţinerea creşterii nivelului de trai. În plus, măsura propusă va avea ca efect reducerea cantităţii de lemn tăiat ilegal la nivel naţional”, conform expunerii de motive.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Linie de producţie semi-automatizată pentru panouri prefabricate cu structură din cadre de lemn şi izolaţie din paie

    Descrierea inovaţiei:
    Pentru ca prefabricatele din lemn să poată fi folosite eficient la construcţia unei case, trebuie să ajungă la o calitate ridicată standardizată, deci să menţină o constantă raportată la întreaga producţie, spun reprezentanţii producătorului de case pasive Biobuilds. Compania a proiectat şi implementat o linie de producţie pentru case pasive cu acest tip de panouri prefabricate, la un grad de automatizare care, conform studiilor interne realizate, nu a fost atins până acum în lume.

    Cadrele de lemn sunt realizate automatizat, cu roboţi. Paiele trec în procesul de presare în cadre, la o densitate uniformă de 105 kg/mc. Tunderea baloţilor are un nivel de automatizare care asigură planeitatea pe ambele feţe ale panourilor, acestea putând fi placate în mod ermetic în procesul de fabricare. Astfel, creşte factorul de protecţie la umiditate, dar şi faţă de dăunătorii uzuali ai paielor. Modul de lucru este gândit ca o celulă completă: toate departamentele implicate, de la arhitectură la şantier, au un flux de lucru eficient.

    Elementul de noutate:
    Fabrica Biobuilds  este prima din lume care produce acest tip de panouri la gabarite de pereţi, cu lungime maximă 12 metri, realizate printr-un proces semi-automatizat. Acesta implică mai multe categorii de operaţiuni şi este gândită integral de echipa Biobuilds. Factorul uman este programat să intervină mai puţin, conlucrând cu procesele automatizate. La sfârşitul ciclului de fabricare, panoul, închis şi compact, devine parte integrantă dintr-un perete, care va fi montat direct pe şantier, semi-finisat. 

    Efectele inovaţiei:
    Eficienţa energetică pasivă este întâmpinată de surse de energie regenerabilă şi sisteme de instalaţii eficiente, astfel încât costurile de încălzire şi răcire se reduc cu până la 95% pe an, investiţia iniţială mai mare fiind amortizată în timp. Pe lângă standardul de casă pasivă, aceste case întrunesc principii pentru creşterea sănătăţii aerului interior de până la 5 ori mai mult decât aerul exterior, în acelaşi timp având o amprentă de carbon a construcţiei şi utilizării apropiată de zero. În contextul încălzirii globale şi al unui sector de construcţii responsabil cu aproximativ 40% din emisiile globale de carbon, acest lucru are un impact major asupra protejării mediului natural. Automatizarea aduce o calitate incomparabil mai bună faţă de orice operaţiune făcută manual. Nivelul ridicat de prefinisare permite o calitate sporită a execuţiei de pe şantier şi o rapiditate de montare a panourilor de două-trei zile, realizarea casei la stadiul semifinisat fiind posibilă în maximum o lună de la finalizarea fundaţiei. 

  • Pădurile, o afacere de 2.5 miliarde de euro.Care sunt cele mai mari companii implicate în exploatarea „aurului verde” al României

    Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, cele peste 6000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în 2018. 

    O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, citată de o analiză Frames, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia „aurului verde”, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani.

    Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

    Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3.937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610).

    Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2.4 mld.euro), în creştere cu 800 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010 (5,48 mld.lei). Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 mil.lei în 2010 la 678,1 mil.lei în 2018.

    ,,2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 mld.euro’’, afirmă analiştii companiei de consultanţă.

    În 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei şi un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

    Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.

    ,,După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă. Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 mil.euro) şi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 mil.euro). „Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare şi puternic jucător din piaţă”, afirmă analiştii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

    Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde’’ al României în 2018 se află Kostamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 mil.euro). În cazul ambelor firme, creşterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani.

    În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creştere de business şi mai mare, de la 158,1 mil.lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.

    Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 mil.lei (35,5 mil.euro), Xilobaia SRL (Maramureş), cu 119,9 mil.lei (27,2 mil.euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 mil.lei (21 mil.euro), Silvania International Prod SRL (Bistriţa-Năsăud) cu 89,7 mil.lei (20,4 mil.euro), Forestar SA din Bacău (69,4 mil.lei/15,8 mil.euro), Cerasus Avium SRL din Bucureşti (63,4 mil.lei/14,4 mil.euro) şi Virix Prod SRL din Dâmboviţa (55,1 mil.lei/12,5 mil.euro).

    Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcţionează în Suceava (758), Harghita (451), Argeş (382) Maramureş (334), Vrancea (332), Neamţ (316), Bistriţa Năsud (275), Bacău (236) şi Bihor (235).

    Potrivit analizei, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei şi un profit de aprox. 100.000 lei, în condiţiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.

    ,,Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan’’, afirmă analiştii de la Frames.

    Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat. Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

    ”Diferenţa de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităţilor publice locale şi, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.

    ,,Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale’’, arată analiza.

    Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu. „Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire”, arată analiza.

    Analiştii spun că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. „Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile”.

    „Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”, se mai spune în analiza Frames.

    Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului (cod CAEN 220 şi 1610). Datele prelucrate sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.

  • Pădurile, o afacere de 2.5 miliarde de euro.Care sunt cele mai mari companii implicate în exploatarea „aurului verde” al României

    Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, cele peste 6000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, cu peste 100 milioane de euro mai mult decât în 2018. 

    O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, citată de o analiză Frames, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia „aurului verde”, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani.

    Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

    Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3.937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610).

    Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 miliarde de lei (2.4 mld.euro), în creştere cu 800 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010 (5,48 mld.lei). Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 mil.lei în 2010 la 678,1 mil.lei în 2018.

    ,,2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 mld.euro’’, afirmă analiştii companiei de consultanţă.

    În 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei şi un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

    Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane lei.

    ,,După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă. Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 mil.euro) şi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 mil.euro). „Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane de lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare şi puternic jucător din piaţă”, afirmă analiştii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

    Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde’’ al României în 2018 se află Kostamonu Romania SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 mil.euro). În cazul ambelor firme, creşterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani.

    În 2010, de exemplu, Karelia Upofloor SRL raporta un business de 50,4 milioane de lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creştere de business şi mai mare, de la 158,1 mil.lei în 2010 la 705,2 milioane de lei anul trecut.

    Clasamentul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 mil.lei (35,5 mil.euro), Xilobaia SRL (Maramureş), cu 119,9 mil.lei (27,2 mil.euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 mil.lei (21 mil.euro), Silvania International Prod SRL (Bistriţa-Năsăud) cu 89,7 mil.lei (20,4 mil.euro), Forestar SA din Bacău (69,4 mil.lei/15,8 mil.euro), Cerasus Avium SRL din Bucureşti (63,4 mil.lei/14,4 mil.euro) şi Virix Prod SRL din Dâmboviţa (55,1 mil.lei/12,5 mil.euro).

    Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcţionează în Suceava (758), Harghita (451), Argeş (382) Maramureş (334), Vrancea (332), Neamţ (316), Bistriţa Năsud (275), Bacău (236) şi Bihor (235).

    Potrivit analizei, media cifrei de afaceri era, în 2018, de 1,59 milioane de lei şi un profit de aprox. 100.000 lei, în condiţiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.

    ,,Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan’’, afirmă analiştii de la Frames.

    Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat. Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

    ”Diferenţa de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităţilor publice locale şi, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva”, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.

    ,,Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale’’, arată analiza.

    Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie pusă în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu. „Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire”, arată analiza.

    Analiştii spun că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. „Dincolo de cazurile prezentate de massmedia, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile”.

    „Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”, se mai spune în analiza Frames.

    Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului (cod CAEN 220 şi 1610). Datele prelucrate sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.

  • Bănci de furtună

    Aceasta, scrie Dezeen, a recuperat lemnul de la aproape 1.000 de copaci doborâţi de o furtună la Eindhoven în vara acestui an şi i-a transformat în bănci amplasate prin oraş cu ocazia unui eveniment recent încheiat şi dedicat designului. Băncile au fost confecţionate din scânduri late suprapuse una peste alta şi separate de distanţiere pentru a le permite să se usuce. Odată uscat, lemnul va fi refolosit pentru alte scopuri.

  • Fascinaţia lemnului de altădată printre ultimele tendinţe în domeniul construcţiilor

    Printre ultimele tendinţe în domeniu, cel puţin în SUA, se înscrie recuperarea şi refolosirea lemnului vechi, scrie Wall Street Journal.
    Lemnul vechi se caută nu numai pentru patină, ci şi pentru frumuseţea lui, dată de creşterea naturală şi lentă a copacilor şi nu se mai poate procura decât de la construcţii vechi, deoarece industria construcţiilor recurge în prezent doar la lemn de la copaci cu creştere rapidă.

    Astfel, în casele celor care-şi permit ajunge lemn provenit de la vechi căsuţe din buşteni, hambare şi fabrici construite în secolul al nouăsprezecelea din copaci bătrâni de sute de ani.

    Ca să le satisfacă cererea, au apărut diverse firme specializate în demontarea unor astfel de construcţii şi recuperarea materialului lemnos. O veche construcţie de lemn poate costa şi câteva sute de mii de dolari în funcţie de mărime, demontarea ei şi pregătirea materialului pentru refolosire încă 1,5 sau chiar 2 milioane de dolari, material care mai apoi se vinde către beneficiari cu un adaos de 30% sau 40%.

    Demontarea şi verificarea lemnului bucată cu bucată pot dura şi până la doi ani, dar clienţii sunt dispuşi să aştepte pentru a se putea lăuda că au în casă podele sau bârne ori alte articole din lemn din specii rare sau vechi de sute de ani, pe care au plătit sute de mii de dolari. 

  • Consiliul Concurenţei: Preţul lemnului de foc creşte cu 50% din cauza aprovizionării defectuoase

    Cererea de masă lemnoasă cu destinaţia lemn de foc a fost mai mare decât oferta, în perioada august 2016 – august 2018, ceea ce a condus la creşteri semnificative ale preţurilor şi la disfuncţionalităţi în aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc, a constatat Consiliul Concurenţei.

    Instituţia a derulat o analiză pe piaţa lemnului de foc din judeţele Braşov, Brăila, Ialomiţa şi Hunedoara.

    Deşi cantitatea de lemn de foc comercializată la nivelul celor 4 judeţe a crescut de la 163.583 mc la 235.977 mc, respectiv cu 44,25%, aceasta nu a acoperit necesarul şi, ca urmare, preţul lemnului de foc a înregistrat o creştere de peste 50%.

    Disfuncţionalităţile în aprovizionarea cu lemn de foc au determinat populaţia să achiziţioneze lemn de lucru, mai scump, direct sau prin intermediari, schimbându-i destinaţia în lemn de foc, privând astfel industria specifică de resursa necesară.

    Cu privire la masa lemnoasă recoltată ilegal, există dificultăţi ca aceasta să fie integrată în industrie având în vedere obligaţiile în vigoare privind trasabilitatea, fiind mult mai uşor ca aceasta să fie utilizată ca lemn de foc.

    Preţul lemnului de foc este influenţat de operaţiunile de tăiere, de prelucrare, de transport, de depozitare, precum şi de alte de alte elemente precum specia, gradul de uscare etc.

    La nivelul lunii august 2018, pentru cele 4 judeţe analizate, preţurile medii pentru lemnul de foc erau de 220 lei/tonă la producătorii de masă lemnoasă, de 300-450 lei/tonă în depozitele comercianţilor şi 600-650 lei/tonă în reţelele de bricolaj.

    Dintre cele 4 judeţe, cel mai mic preţ mediu de comercializare a lemnului de foc se înregistrează în judeţul Brăila, judeţ care deţine mici suprafeţe împădurite, dar cei doi producători locali îşi comercializează produsele, cu precădere, direct la locul recoltării lemnului (fasonat la cioată).

    În acelaşi timp, iar cel mai mare preţ mediu se înregistrează în judeţul Ialomiţa, un judeţ care, de asemenea, deţine suprafeţe împădurite mici, dar unicul producător de masă lemnoasă pentru foc (Direcţia Silvică Ialomiţa) îşi comercializează produsele, cu precădere, din depozit.

    În judeţele Hunedoara şi Braşov, având suprafaţe împădurite mari şi medii, îşi desfăşoară activitatea mai mulţi producători care comercializează lemnul de foc atât la locul recoltării, cît şi la drum auto şi din depozite, preţul variând în funcţie de modul în care lemnul este pus în vânzare.

    Lemnul de foc este principala sursă de încălzire în România, numărul gospodăriilor care se utilizează lemnul de foc ca mijloc de încălzire este de 3,415 milioane, reprezentând 45,71%, din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel naţional, conform datelor Institutului Naţional pentru Statistică.

    În ceea ce priveşte mediul rural, numărul locuinţelor care utilizează lemnul de foc drept mijloc de încălzire este de 2,773 milioane, ceea ce reprezintă 85% din totalul locuinţelor înregistrate în mediul rural.

    Consumul de lemn de foc este influenţat de dimensiunile locuinţei, condiţiile meteorologice, cu randamentul instalaţiei de încălzire, precum şi cu gradul de izolaţie termică al gospodăriei.

    Astfel, randamentul de transformare al lemnului de foc în energie termică pentru sobe uzuale este, în general, foarte scăzut, respectiv între 20- 40%, în timp ce randamentul de transformare al energiei electrice şi a gazului metan în energie termică ajunge la 99%.

    Costul pentru obţinerea unei gigacalorii folosind lemnul de foc variază între 200 şi 349 lei, în timp ce costul pentru gaz metan este între. 169,3 – 178,7 lei, în situaţia unor instalaţii pentru obţinerea energiei termice utilizate, în general, de către populaţie.

    Astfel, lemnul de foc este o materie primă scumpă, utilizată preponderent în sobe ineficiente, poluante, încălzirea locuinţei fiind de obicei, parţială, iar confortul termic redus, iar înlocuirea dispozitivelor de încălzire cu unele mai eficiente ar putea constitui o primă etapă a procesului de diminuare a cantităţii de lemn de foc utilizată pentru încălzire.

    Ca urmare, Consiliul Concurenţei recomandă extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale astfel încât să se renunţe treptat la încălzirea cu lemne, ceea ce va conduce la la diminuarea poluării, la economisirea aceste materii prime şi, implocit la reducerea tăierilor ilegale.

    Consiliul Concurenţei a sancţionat trei companii (Forestar SA, Nico Paul SRL şi Saniral SRL cu amenzi totale de 2.315.077 lei (aprox. 497.866 euro) pentru trucarea unei licitaţii derulate de Romsilva prin Direcţia Silvică Neamţ, stabilind preţurile ofertelor cu care au participat la licitaţia în plic închis pentru 94 de loturi de lemn fasonat.

    De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare o investigaţie privind posibile înţelegeri între companii active pe piaţa prelucrării lemnului în vederea împărţirii pieţei, surselor de aprovizionare, precum şi adjudecării partizilor (volum de lemn destinat comercializării) la un preţ minimal în cadrul licitaţiilor organizate de Direcţiile Silvice Alba şi Hunedoara. În cadrul acestei investigaţii, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile companiilor Holzindustrie Schweighofer SRL, Egger Romania SRL, Kronospan Romania SRL, Kronospan Sebeş SA, Silva Logistic Services SRL, Alredia SRL şi Lacul Codrilor SRL.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cine este Eugen Gioancă, LĂUTARUL care îi ia locul lui Claudiu Manda în Senat

    „Înlocuitorul lui Manda în Senat este lăutarul Eugen Gioancă. Ce îl recomandă? Vocea şi talentul. Vocea mai puţin, talentul de a fi prieten cu Manda şi Olguţa şi afacerile ilegale cu lemn. Pe vremea când era şef al Ocolului Silvic, Eugen Geoanca a avut mai multe contracte cu firmele rudelor şi prietenilor, o adevărată caracatiţă a lemnului în Dolj, fiind şi demis după un control Romsilva. El e noul senator de Dolj. Prietenul clanului Manda-Olguţa. Tinerel, fără mustaţă, aşa cum îi zice şi cântecul, tocmai bun în epoca post-Dragnea”, a scris Adrian-Claudiu Prisnel, miercuri, pe Facebook.

    Carmen Dima şi Eugen Gioancă, care au fost consilieri judeţeni PSD până acum, au depus, miercuri, jurământul de senator al României.

    Eugen Gioancă, senator PSD ales supleant pe lista pentru alegerile parlamentare, a depus jurământul de investire în mandatul de senator de Dolj, ca urmare a vacantării locului lui Claudiu Manda, ales europarlamentar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro