Jurnaliştii ar putea fi scutiţi de plata impozitului pe venit pe fondul unui proiect de lege pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, după ce Senatul a adoptat tacit propunerea – care s-ar putea oficializa după şedinţa de astăzi.
Astfel, potrivit propunerii, Codul Fiscal ar urma să fie completat cu un nou punct la articolul 7 – „48. Activitate de jurnalism – cercetarea, investigarea, interpretarea şi comunicarea ştirilor şi informaţiilor publice prin intermediul ziarelor, televiziunii, radioului şi altor mijloace de informare în masă, respectiv controlul funcţionării tehnice a echipamentelor pentru a înregistra şi edita imaginile şi sunetul şi pentru transmiterea pentru emisiunile radio şi televiziune a imaginilor şi sunetelor, precum şi a altor tipuri de semnale de telecomunicaţii terestre, amrine sau aeriene, care se desfăşoara în baza unui contract de muncă şi a unui contract de drepturi de autor”, în conformitate cu forma iniţiatorului.
Propunerea a fost trimisă spre Senat încă din luna februarie şi a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, ALDE şi PMP.
„Mass-media reprezintă un fenomen valoros şi eficient în transmiterea informaţiilor, având, în acest context, receptivitate şi influenţe modelatoare şi educaţionale deosebite asupra publicului larg de toate vârstele, de toate profesiile, de toate convingerile. Jurnaliştii se ocupă atât cu informarea cetăţenilor cu privire la lucrurile relevante din societate, dar şi cu obţinerea de informaţii concrete şi corecte, deoarece nu orice informaţie are putere de a stârni curiozitatea publicului. Fiecare jurnalist intră în contact cu diferite informaţii şi le alege numai pe acelea pe care le consideră demne de interes, demne de a fi făcute publice, demne de a justifica efortul necesar verificării şi prelucrării lor pentru a deveni material de presă. Principala valoare la care ţin jurnaliştii şi la care trebuie să ţină societatea este libertatea presei, aceasta presupune recunoaşterea dreptului jurnalistului de a căuta informaţii şi de a exprima opinii, fără a fi îngrădit de vreo autoritate”, se arată în expunerea de motive.
Astfel, jurnaliştii s-ar alătura celorlalte categorii de salariaţi scutite de la plata impozitului, precum programatorii, muncitorii din construcţii, sezonierii din turism, cercetătorii şi persoanele cu handicap.
Scutirea ar fi aplicată atât veniturilor obţinute dintr-un contract de muncă, cât şi celor din drepturi de autor.
Pentru ca proiectul să devină lege trebuie să primească şi aprobarea deputaţilor.
Prelungirea turismului sezonier la nouă luni de activitate pe an ar putea ajuta turismul românesc să se dezvolte sustenabil şi organic, însă legea turismului limitează activitatea unităţilor de cazare sau hoteliere la 6 luni de activitate pe an şi îi privează pe cei care depăşesc acest timp de activitate de facilităţile fiscale, a spus Dragoş Anastasiu, liderul grupului de lucru pe Turism al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) şi fondator al grupului Eurolines, în cadrul unei conferinţe de presă privind legea turismului organizate de Federaţia Romanian Business Leader.
Printre motivele de neconstituţionalitate prezentate de şeful statului Klaus Iohannis se numără adoptarea proiectului de lege în Senat cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată.
„Propunerea legislativă privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu şi de regim juridic special a fost depusă la Senat, ca primă Cameră competentă, spre dezbatere şi adoptare, la data de 6 martie 2017. (…) Adoptarea legii de către Senat, ca primă Cameră competentă, în şedinţa din data de 6 noiembrie 2017, s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută şi adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată. Procedând în acest mod, dezbaterea şi adoptarea de către Senat a legii criticate în şedinţa din 6 noiembrie 2017 echivalează şi cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi, implicit, a prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală”, se arată în textul sesizării, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis, vineri, MEDIAFAX.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Executivul a adoptat pe 29 martie ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii 38/2003 care reglementează transportul în regim de taxi şi de închiriere, printre altele eliminând din lege expresia “în mod repetat”.
Decizia venea ca urmare a protestelor repetate ale taximetriştilor, care s-au strâns în faţa Guvernului cerând să fie reglementată activitatea de ridesharing. Protestatarii acuzau că în România ar fi peste 100.000 de persoane neautorizate care practică ride-sharing.
Aşadar, în urma modificărilor, a fost eliminată sintagma „în mod repetat” din Legea 38/2003, astfel încât „sancţiunea să fie aplicabilă atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice pentru efectuarea de transport public în mod ilegal”.
“Am adoptat o OUG îndelung dezbătută în spaţiul public, care modifică legea 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Am operat două modificări, am transferat atribuţiile privind organizarea şi efectuarea transportului în regim de închieriere de la autorităţile admininstraţiei publice locale la Autorietatea Rutieră Română.
Această modificare a stat în transparenţă decizională timp de 10 zile, inclusiv autorităţile locale au fost de acord şi n-au ridicat observaţii vizavi de acest punct. A doua modificare pe care am operat-o, am eliminat expresia «în mod repetat», astfel încât sancţiunea să fie aplicabilă atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice pentru efectuarea de transport public în mod ilegal”, a explicat la acea vreme Daniel Suciu, viceprim-ministru şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Deputaţii au votat Legea pentru modificarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.684 din 6 noiembrie 2018.
Proiectul de lege a fost atacat la CCR, iar acum, legea cuprinde în integralitate articolele declarate constituţionale.
Potrivit legii votate de Camera Deputaţilor, poliţiştii rutieri, respectiv poliţiştii de frontieră sunt obligaţi să poarte uniformă cu înscrisuri şi însemne distinctive, arată deputatul liberal Florin Roman într-un comunicat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost transmisă de către Parlament Preşedintelui României în vederea promulgării la data de 2.05.2019. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia nr. 633/2018 Curtea Constituţională constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale”, precizează obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Iohannis la CCR, potrivit unul comunicat de presă al Administraţie Prezidenţiale.
Şeful statului argumentează că a fost din nou încălcată Legea fundamentală prin modificările aduse de către Parlament, precum şi principiul bicameralismului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Parlamentul din Amstredam a votat o propunere prin care proprietarii de locuinţe sunt obligaţi să păstreze respectivul imobil pentru cel puţin trei ani înainte de a-l scoate iar la vânzare, într-o încercare de a opri investitorii din a cumpăra pe bandă rulantă apartamente, doar pentru a le vinde la un preţ mai mare în cel mai scurt timp, potrivit Bloomberg.
Regula s-ar aplica aşa-numitului segment mid-price, unde se încadrează apartamente cu o valoare cuprinsă între 175.000 euro şi 297.000 euro – în Capitală, potrivit propunerii legislative aprobată joi.
Pe fondul legislaţiei, cei care cumpără apartamente care se încadrează în acest segment vor fi sancţionaţi dacă încearcă să le vândă mai devreme de trei ani, deşi vor exista câteva excepţii de bun simţ în legislaţie.
Nu se ştie încă momentul în care va fi implemnetat proiectul.
În paralel, ministrul de Interne Kajsa Ollongren lucrază la o nouă legislaţie care le-ar da municipalităţilor puterea de a plafona preţurile pentru contractele de închiriere, la un anumit procent stabilit de guvern.