BusinessMagazin

Tag: Klaus Iohannis

  • Klaus Iohannis a semnat. Elevii vor avea o nouă materie

    O lege care prevede apariţia unei noi materii şcolare legate de protecţia mediului a intrat în vigoare luni, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis.

    Materia se numeşte „educaţie pentru mediu” şi este distinctă de „biologie”. Iniţiatorii susţin că învăţământul primar este locul potrivit pentru a introduce noua materie.
    O lege care prevede apariţia unei noi materii şcolare legate de protecţia mediului a intrat în vigoare luni, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis şi apariţia în Monitorul Oficial.
    Actul legislativ introduce un nou articol în Legea Educaţiei:
    „Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, elaborează o strategie privind educaţia pentru mediu până la data de 31 decembrie 2022. Strategia va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023—2024.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune presedintele Iohannis despre majorare unor taxe şi impozite şi introducerea altor taxe noi

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că suprataxarea nu i se pare necesară, utilă şi corectă: „Am spus, s-a spus şi se respectă că nu vor fi majorate taxe şi impozite şi nu vor fi introduse altele noi”.

    „Deocamdată este bine să facem diferenţa între măsurile care chiar se adoptă, se pun în practică, şi discuţiile politice. Trebuie să vedem situaţia aşa cum este, avem o coaliţie formată din social-democraţi şi liberali, fiecare încearcă să îşi promoveze politicile bazate pe o anumită doctrină, dar asta nu înseamnă că Guvernul le pune în practică amestecate. Deocamdată, am spus, s-a spus şi se respectă că nu vor fi majorate taxe şi impozite şi nu vor fi introduse altele noi”, a spus preşedintele.

    Klaus Iohannis spune că suprataxarea nu este corectă.

    „Mie personal, acest impozit, suprataxarea, nu mi se pare nici necesar, nici util, nici corect, ca să mă exprim foarte clar, dar evident în coaliţie se vor discuta aceste chestiuni, fapt este că acum nu se introduce aşa ceva”, a mai spus şeful statului.

    Acesta susţine că în discutţiile cu liderii coaliţiei a subliniat că trebuie respectat cadrul macro la care România s-a angajat: ,Trebuie să scădem deficitul, trebuie să facem refome structurale şi trebuie să ne apucăm să facem reformele care sunt stabilite prin PNRR, atenţie nu sunt propuse, sunt stabilite, noi România ne-am angajat să facem aceste refome”.

    Iohannis a spus că „Guvernul se mişcă până acuma foarte bine”, iar despre buget a precizat că nu va fi unul de „mare cheltuială, fiindcă dacă vrem să ne încadrăm în deficitul care ni l-am propus va fi nevoie de un buget foarte realist”.

  • Preşedintele Klaus Iohannis, despre cazul Dănileţ: sincer, mi se pare o decizie destul de stranie

    Comentariile au fost făcute joi, la Bruxelles, înainte de summit-ul UE.

    „Sincer, mi se pare o decizie destul de stranie, dar nu pot să comentez deciziile care se iau în CSM. CSM, conform Constituţiei, garantează independenţa justiţiei. Totuşi cred ca se putea analiza mult mai în profunzime Oricum, nu este definitivă, există calea Înaltei Curţii care probabil va fi sesizată, aşa am înţeles din presă, şi care va reanaliza această chestiune”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

    Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, luni, excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ de la Tribunalul Cluj. Decizia a fost luată după ce membrii secţiei au analizat mai multe înregistrări video ale judecătorului Dănileţ de pe reţelele de socializare. Decizia nu este definitivă.

  • Cristoiu: De ce a adus Iohannis PSD la Guvernare? Pentru ca anticipatele să fie câştigate de PNL

    Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

    „Au trecut deja două săptămîni de la investirea Guvernului Nicolae Ciucă, văzut ca unul dintre cele mai tari guverne postdecembriste. O coaliţie alcătuită din PNL, PSD, UDMR, Minorităţi, asigură Guvernului o majoritate zdrobitoare în Parlament. Tăria parlamentară a Guvernului e sporită şi de caracterul pricăjit al Opoziţiei. Au rămas în Opoziţie două partiduleţe: USR şi AUR. Despărţite urieşeşte din toate punctele de vedere, cele două formaţiuni n-au cum se uni în Parlament într-o iniţiativă sau la un vot împotriva Guvernului.

    Realitatea asta – a unui Guvern tare – e însă doar pe hîrtie. În realitate, Guvernul Nicolae Ciucă e unul dintre cele mai slabe Guverne postdecembriste.

    Mult mai slab decît unele Guverne minoritare.

    Pentru că nu e un Guvern alcătuit pentru administrarea ţării, pentru adoptarea reformelor însemnate de care duce lipsă România, ci un Guvern pentru a pregăti pe şest anticipatele.

    Slăbiciunea Guvernului Nicolae Ciucă nu-şi are cauza în neînţelegerile punctuale ivite la formarea Bugetului pe 2022, la împărţirea funcţiilor de prefect şi la chestiunea restricţiilor. Astfel de neînţelegeri, semnalate de discuţii publice contradictorii şi de amînare de decizii, sînt fireşti în democraţie. Ba chiar am putea spune c-ar fi un semn îngrijorător dacă ele ar lipsi. Unitatea de faţadă e mai primejdioasă decît ciondăneală reală. Slăbiciunea Guvernului Nicolae Ciucă e una de esenţă şi, prin acesta, e slăbiciunea care va duce la destrămarea Coaliţiei şi lansarea anticipatelor la un pocnet din deşte al lui Klaus Iohannis. Iar acest pocnet din deşte în urma căruia Nicolae Ciucă va demisiona fără să crîcnească bătînd din călcîie se va petrece în clipa în care strategia secretă a lui Klaus Iohannis va da roade.

    În ce constă această strategie?

    În prăbuşirea PSD în sondaje şi concomitent, în creşterea PNL în sondaje.

    Nu-ţi trebuie prea mare pătrundere analitică pentru a sesiza că Klaus Iohannis n-a dat înapoi în spaţiul public nici măcar cu un milimetru de la concretizarea Programului său de viaţă şi activitate, lansat chiar în 2014, de a trimite PSD în Opoziţie pentru decenii şi, mai ales, pentru a reduce PSD pînă la nivelul unei formaţiuni cu emoţii că nu va intra în Parlament.

    Talibanii anti-PSD din politică şi din presă l-au acuzat pe Klaus Iohannis de trădare pentru c-ar fi adus PSD la Victoria.

    Klaus Iohannis îşi va spune în barbă:

    O să vă pară rău de vorbele rele zise despre mine cînd veţi vedea de ce i-am invitat pe PSD-ei la Guvernare.

    Ca să-i dezumflu în sondaje.

    Una din armele folosite de talibani în lupta împotriva lui Klaus Iohannis a fost invocarea lungului şir de poziţii publice ale lui Klaus Iohannis împotriva PSD. Poziţii neconstituţionale, dezvăluind un preşedinte chibiţ de galerie, dar mai ales poziţii antidemocratice prin incitarea la ură faţă de un partid politi, prin asmuţirea electoratului de Dreapta la manifestaţii violente de stradă, la hărţuirea liderilor PSD, ba chiar prin coborîrea sa în stradă, ca simplu purtător de gălăgie.

    Cum de s-a schimbat Klaus Iohannis faţă de PSD? s-au indignat talibanii de dreapta.

    S-a schimbat însă Klaus Iohannis faţă de PSD?

    A zis el public vreun cuvînt bun despre PSD? A declarat el undeva că vede un fapt benefic în prezenţa PSD la Guvernare? Şi-a cerut scuze undeva şi cîndva Klaus Iohannis pentru toate scrîşnetele sale isterice anti-PSD?

    Fireşte că nu.

    E drept, de la debutul Crizei din fosta Coaliţie de Guvernare, Klaus Iohannis n-a mai criticat PSD.

    Da, dar nici n-a apreciat PSD.

    A tăcut pur şi simplu.

    Dacă la un moment dat, cînd strategia îi va reuşi, Klaus Iohannis va reîncepe atacurile violente la adresa PSD, găseşte cineva vreo declaraţie publică, vreo însemnare pe facebook a lui Klaus Iohannis care să contrazică atacurile la adresa PSD?

    Nu va găsi.

    De la începutul lui septembrie 2021, Klaus Iohannis tace în privinţa PSD, în privinţa Coaliţiei PNL-PSD. E drept, presa e plină de informaţii pe surse, care n-au altă valoare decît cea a zvonurilor, despre implicarea lui Klaus Iohannis în formarea coaliţiei PNL-PSD şi, prin asta, în aducerea PSD la Guvernare. Există însă vreo dovadă publică în stare să confirme aceste informaţii? Nu există. Din punct de vedere oficial, lui Klaus Iohannis nu-i poate fi reproşată aducerea PSD la Guvernare. Din punct de vedere oficial PNL şi PSD au iniţiat negocieri, au ajuns la o înţelegere şi au mers cu ea la Cotroceni. E vreo dovadă că preşedintele a avut vreo implicare în această negustorie? Cu prilejul depunerii Jurămîntului de investire a zis ceva Klaus Iohannis despre bărbăţia PSD de a intra la Guvernare în astfel de vremuri sau despre maturitatea PNL de a accepta asta?

    Mi se va spune că Klaus Iohannis nu s-a pronunţat despre Coaliţie, despre PSD, deoarece în ultima vreme tace.

    Păi de aia tace.

    Pentru a nu fi obligat să se pronunţe despre PSD.

    În orice moment, Klaus Iohannis îşi poate relua atacurile împotriva PSD fără a putea fi acuzat că şi-a schimbat poziţia faţă de PSD. Pentru că, din toate punctele de vedere, Klaus Iohannis nu s-a schimbat faţă de PSD. Poziţiile sale anti-PSD n-au fost contrazise de el public pînă acum. Dacă va declanşa alegerile anticipante cerîndu-i lui Nicolae Ciucă să demisioneze, Klaus Iohannis va putea răspunde posibilelor acuzaţii că s-a schimbat faţă de PSD:

    Cînd m-am schimbat?

    Există vreo declaraţie publică de a mea care nu să contrazică, dar măcar să nuanţeze poziţia mea anti-PSD din 2014 pînă în 2021?

    Nu i se poate reproşa lui Klaus Iohannis de către talibani nici măcar o apropiere implicită de poziţiile PSD. La şedinţa CSM a reluat atacurile la adresa SIIJ. Nici un cuvînt despre abuzurile procurorilor, una dintre temele de campanie ale PSD. În perioada negocierilor şi după formarea Guvernului Nicolae Ciucă Klaus Iohannis n-a dat nici un semn că s-ar fi apropiat de poziţiile programatice ale PSD. A rămas aceeaşi slugă a Bruxellesului.

    A impus Coaliţiei curmarea oricărei discuţii despre taxa de solidaritate.

    De ce a acceptat, ba chiar în culise, s-a luptat pentru aducerea PSD la Guvernare?

    Răspuns categoric:

    Pentru a salva PNL de la prăbuşire şi, mai ales, a coborî PSD în sondaje pînă la punctul în care alegerile anticipate să fie cîştigate de PNL.

    Să reamintim că pentru Klaus Iohannis e foarte simplu să declanşeze alegeri anticipate.

    Îi cere lui Nicolae Ciucă să demisioneze.

    Destrămarea Coaliţiei de Guvernare duce automat la alegeri anticipate.

    Chiar dacă ar vrea, partidele parlamentare n-ar putea evita anticipatele prin formarea unei noi Coaliţii.

    Cînd va declanşa Klaus Iohannis anticipate?

    Cînd strategia sa de dezumflare a PSD va da roade.

    Această strategie se vede nu numai în păstrarea lui Klaus Iohannis pe poziţiile sale tradiţionale anti-PSD, dar şi în impunerea PNL a unei poziţii aparte faţă de Coaliţia de Guvernare.

    După două săptămîni de funcţionare a Guvernului se dezvăluie strategia impusă PNL de Klaus Iohannis:

    1) PNL a trecut voit în plan secund. Şi prin predispoziţia miniştrilor PSD de a se umfla în pene, imaginea publică e cea de Guvern PSD.

    Prin urmare, erodarea din cauza Guvernării loveşte doar în PSD.

    2) Prin Florin Cîţu, unealta mai departe a lui Klaus Iohannis, PNL respinge public, cu larmă publicitară, orice iniţiativă de Stînga a PSD.

    Schema e deja ştiută:

    Liderii PSD fac mare caz de impunerea în Programul Guvernului a unei măsuri de Stînga. În chip automat PNL, prin Florin Cîţu (atenţie la şmecherie, nu prin Nicolae Ciucă!) se opune în numele programului de Dreapta. Drogaţi de mirosul fripturii, liderii PSD renunţă. Dacă ar pune piciorul în prag ar însemna destrămarea Coaliţiei şi prin asta pierderea fripturii.

    3) Liderii PNL continuă să susţină public faptul că ei nu cred în Coaliţia asta, c-au acceptat alierea cu PSD ţinîndu-se cu mîna de nas. Într-o Coaliţie veritabilă, bazată pe încredere reciprocă, partenerii caută să arate în public punctele care-i unesc.

    Nici un lider PNL de pînă acum n-a vorbit în public de punctele comune cu PSD. Toţi s-au străduit să arate electoratului de Dreapta că n-au avut încotro, dar că la primul prilej vor divorţa.

    Slăbiciunea Guvernului Nicolae Ciucă, slăbiciunea de esenţă, constă în falsitate alianţei dintre PNL şi PSD. Ca şi Klaus Iohannis, PNL a acceptat Coaliţia cu PSD potrivit principiului:

    Fă-te frate cu dracu pînă treci puntea!

    Şi după ce treci puntea, dă-i una în cap dracului cu ghioaga!”

    NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.

  • Barna, despre Iohannis: Sunt surprins să văd că lipseşte de la această cumetrie tristă

    Dan Barna i-a cerut lui Nicolae Ciucă să le spună românilor cine va conduce acest Guvern.

    „N-o să vă cerem să controlaţi ceea ce fac partidele din coaliţie, ştim că acest lucu va fi imposibil, vă cer doar să fiţi sincer şi cinstit cu românii şi să le spuneţi din când în când privindu-i în ochi cine va lua deciziile în acest Guvern. Românii au dreptul să ştie cine va fi responsabil de ceea ce va urma”, a spus Dan Barna în Parlament.

    Acesta a acuzat că preşedintele Klaus Iohannis este „naşul” coaliţiei care s-a fomat.

    „Şi vă cer acelaşi lucru pe care noi, cei de la USR, l-am cerut şi preşedintelui Klaus Iohannis: curajul de a explica faptele şi deciiziile pe care le ia. Pentru că preşedintele României este în realitate naşul colaborării care se naşte astăzi. Şi sunt surprins să văd că lipseşte de la această cumetrie tristă. Am înţeles că ieri marcarea Zilei Naţionale nu a avut loc pe agenda domniei sale, dar un eveniment de familie, aşa cum este astăzi, botezul noului FSN în Parlament, mă aşteptam să îl intereseze şi să-l onoreze ca atare”, a adăugat Barna.

    Acesta a mai spus că pentru preşedinte, „ţara este un material didactic, este o plastilină pe care oricum o prelucrează rezultă tot PSD la guvernare”.

  • Un nou vaccin inovator împotriva Covid-19 este testat în Germania. De ce este diferit faţă de cele folosite în prezent

    Primele teste realizate cu un vaccin anti-COVID-19 care mizează pe un tip diferit de imunitate în raport cu cea vizată de vaccinurile clasice au furnizat rezultate încurajatoare în ceea ce priveşte stimularea reacţiei imunitare, potrivit unui studiu.

    Un studiu de fază 1 desfăşurat în Germania cu vaccinul-candidat CoVac-1, conceput pentru a combate coronavirusul SARS-CoV-2, a arătat că noul ser induce o imunitate asociată limfocitelor T, conform autorilor acestui studiu, publicat în revista Nature.

    Limfocitele T sunt un tip de globule albe care declanşează a doua etapă a reacţiei imunitare, imunitatea celulară, care o completează pe cea furnizată de anticorpi, atacând în mod direct celulele infectate, nu doar virusul care circulă în organism.

    Pentru prima etapă de evaluare clinică a acestui vaccin, 36 de participanţi cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani au fost inoculaţi cu o singură doză a noului ser.

    CoVac-1 are obiectivul de a induce, printr-o singură injecţie, o imunitate durabilă împotriva SARS-CoV-2, produsă de limfocitele T, care să se apropie de aceea dobândită după o infecţie naturală.

    Imunitatea indusă de celulele T reprezintă “o reacţie importantă pentru controlarea virusului şi ar putea fi utilă în cazul persoanelor imunodeficiente”, au subliniat autorii articolului apărut în revista Nature, scrie stirileprotv.ro

  • Orban, despre Iohannis: Chiriaşul de la Cotroceni. Dacă se întoarce la popor, mandatul lui încetează

    „Nu pot să mă abţín să spun câteva cuvinte despre chiriaşul de la Cotroceni. Oricât de mult se ascunde, oricât de departe va sta de oameni, tot îl vor ajunge scrâşnelile din dinţi, sudalmele şi blestemele oamenilor pe care i-a trădat. Nimeni nu scapă atunci când îşi bate joc de oameni. Cu o cotă de încredere prăbuşită, fără niciun fel de legitimitate şi autoritate morală, Klaus Werner Iohannis încă îşi face planuri. Singurul plan pe care tebuie să şi-l facă este să-i slugărească cât mai mult pe pesedişti, ca nu cumva să treacă suspendarea prin Parlament. Cred că dacă se va întoarce la popor, într-un referendum de demitere, mandatul lui va înceta înainte de termen”, a declarat Ludovic Orban.

    Acesta spune că scopul lui Klaus Iohannis este să distrugă PNL.

    „Aşa cum Emil Constantinescu a făcut tot ce a putut să-şi distrugă partidul care l-a scos preşedinte, aşa cum Traian Băsescu şi-a distrus aproape partidul care l-a scos preşedinte, şi Klaus Iohannis are acelaşi obiectiv să distrugă partidul care l-a scos preşedinte”, a mai spus Orban.

    Acesta şi-a depus marţi demisia din PNL.

  • Stelian Ion: Rotativa năşită de Iohannis ajută ca PSD şi PNL să aibă acces pe rând la resurse

    „Preşedintele Iohannis a ajuns unde dorea şi unde se simte cel mai bine: alături de PSD. Tot ce a făcut Iohannis în ultimele luni a fost să împingă PSD la guvernare şi pentru asta i-a creat toate condiţiile: s-a asigurat că are un premier obedient, a scos USR din Guvern, a descompus PNL”, a scris luni pe Facebook Stelian Ion.

    Acesta crede că preşedintele va alege şi ministrul Justiţiei.

    „<Rotativa> năşită de preşedintele Iohannis ajută la un singur lucru, ca PSD şi PNL să aibă acces, pe rând, la resurse, să-şi împartă banii publici frăţeşte. Nu mă îndoiesc că preşedintele va alege şi titularul de la Justiţie, are nevoie de o persoană care să-i pună în practică directivele fără să crâcnească”, a adăugat Stelian Ion.

    Conform acestuia, cu ajutorul lui Iohannis, PSD va avea funcţii de conducere nu doar în Guvern, ci şi în Parlament.

  • Ion Cristoiu: Eşecul guvernelor minoritare – parte dintr-un plan pentru formarea Coaliţiei PNL- PSD?

    Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

    „Joi, 4 noiembrie 2021, fix la 18 (oră aleasă pentru ieşirea la fereastră a Cucului prezidenţial încă de pe vremea lui Traian Băsescu) Klaus Iohannis a făcut o Declaraţie de presă despre două puncte din Agenda României:

    Cînd şi cum vor începe şcolile după vacanţa forţată;
    Când şi cum vor avea loc la Cotroceni noi consultări pentru desemnarea unui premier.

    Reamintim că marţi 2 noiembrie 2021 premierul desemnat Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul. Marţi, urmau să aibă loc audienţele în Parlament ale miniştrilor Guvernului minoritar PNL-UDMR. Nicolae Ciucă ştia că nu va face majoritate pentru un Guvern minoritar la cîteva zile după desemnarea care, a avut loc joi, 21 octombrie 2021. După depunerea mandatului, Nicolae Ciucă a dispărut din luminile rampei politice. BPN al PNL a dat mandat unei delegaţii conduse de Florin Cîţu să negocieze cu USR şi PSD formarea unui guvern plin. Nicolae Ciucă n-a fost cooptat în Delegaţie. Din 2 noiembrie 2021, el a dispărut şi din declaraţiile liderilor PNL.

    Întrebări:

    1) De ce şi-a depus Nicolae Ciucă mandatul atît de tîrziu?

    2) Nicolae Ciucă trece drept omul Preşedintelui. Cum şi-au permis cei din echipa cîştigătoare să-l dea deoparte?

    3) Nicolae Ciucă a mai avut o astfel de apariţie meteorică pe bolta politicii româneşti. În decembrie 2020, cînd a fost desemnat premier interimar. Seriozitatea cu care s-a apucat de exercitarea funcţiei a fost temeiul pe care s-a înălţat ipoteza unui candidat şi pentru funcţia de premier al Guvernului rezultat din alegeri.

    4) Cum se explică aceste două apariţii meteorice. Ştia de fiecare dată Nicolae Ciucă de planul de a fi folosit temporar sau nu ştia, şi-a căzut de două ori în plasă?

    5) Un Guvern de coaliţie al PNL cu USR sau cu PSD îl va avea pe Nicolae Ciucă premier?

    Preşedintele nu s-a pronunţat despre Căderea variantei Nicolae Ciucă decît joi, 4 noiembrie 2021, ora 18. După ce-a constatat eşecul formării Guvernului minoritar Nicolae Ciucă, preşedintele a luat în considerare şi eşecul Guvernului Dacian Cioloş şi, prin urmare, a proclamat eşecul tentativelor de a face guvern minoritar:

    <Este foarte clar că încercările de a forma guverne minoritare nu au dus la rezultate şi, în consecinţă, nu pot să accept în continuare astfel de abordări.>

    Potrivit Constituţiei, consultările de la Cotroceni au menirea de a da Preşedintelui posibilitatea să pipăie majorităţile. Pînă acum, în postdecembrism, nici un preşedinte n-a avut două eşecuri în desemnarea premierului. Cu excepţia a trei cazuri (Theodor Stolojan în 2008, Negoiţă în 2009 şi Florin Cîţu în 2020) nici un premier desemnat n-a eşuat în încercarea de a obţine majoritatea. Cele trei excepţii n-au nici o legătură cu eşecul pe bune. Theodor Stolojan şi-a depus mandatul din motive personale şi nu pentru că n-ar fi făcut majoritate; Negoiţă şi Florin Cîţu au fost desemnaţi de faţadă. Putem vorbi astfel de o premieră postdecembristă:

    Preşedintele are nu unul, ci două eşecuri în desemnarea unui premier.

    Din cîte arată Declaraţia, Klaus Iohannis a ştiut în ambele cazuri că e vorba de un Guvern minoritar.

    Întrebări:

    1) Pe ce s-a bazat cînd a făcut două desemnări pentru un guvern minoritar? A avut anterior garanţii de la PSD (la primul) şi de la USR (la al doilea) că vor vota un Guvern minoritar?

    2) După două eşecuri, Klaus Iohannis consideră că formula Guvernului minoritar iese din discuţie. Era nevoie de două eşecuri şi de atîta timp pierdut ca să-şi dea seama că un Guvern minoritar e o formulă fără rost?

    Odată anunţat refuzul de a mai accepta formula Guvernului minoritar, Klaus Iohannis şi-a declarat deschiderea către un Guvern plin. Un asemenea Guvern se formează în urma unor negocieri între partide. Combinaţiile posibile sînt două:

    PNL-Cîţu, USR, UDMR, PNL-Orban;
    PNL, PSD, UDMR.

    Pe ce s-a bazat Klaus Iohannis cînd a acceptat formula Guvernului minoritar nu ştiu.

    Pe ce se bazează acum cînd îşi anunţă receptivitatea pentru un Guvern de Coaliţie?

    Ne răspunde declaraţia:

    <Între timp partidele au reluat între ele discuţiile şi acest lucru e foarte bun>.

    În consecinţă, Klaus Iohannis a anunţat că va face consultări abia cînd se va cristaliza din negocieri o majoritate:

    <În concluzie: voi aştepta cu consultările formale pînă cînd din discuţiile dintre partide se cristalizează o majoritate, o majoritate asumată de partidele care vor dori să propună un guvern. Abia atunci, cînd această majoritate va fi asumată, voi convoca consultări pentru formarea noului guvern.>

    Klaus Iohannis s-a dovedit înţelept. Nu mai cheamă partidele la consultări decît cînd se schiţează o majoritate. O decizie corectă, constituţională şi de bun simţ. Consultările de la Cotroceni sînt o formalitate în postdecembrism. Partidele vin la Cotroceni cu o majoritate deja formată. Desemnarea premierului e o formalitate, deşi pe vremea lui Traian Băsescu a fost loc şi pentru decizii arbitrare ale preşedintelui.

    O scurtă trecere în revistă a evenimentelor de după Căderea Guvernului Cîţu ridică o întrebare:

    De ce n-a procedat Klaus Iohannis la fel de înţelept şi după Moţiunea de cenzură?

    Pe 5 octombrie 2021, după Moţiunea de cenzură, Klaus Iohannis a declarat:

    <Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature şi să vină cu ele la consultări, voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămîna viitoare. Acum se cere maturitate şi responsabilitate.>

    Un anunţ mărturisind înţelepciune. Deşi la vremea respectivă, ca şi acum, Presa USR, în alianţă cu Presa Orban, l-au atacat pe preşedinte pe motiv că tărăgănează desemnarea unui premier ca să-l ţină la Victoria pe Florin Cîţu, preşedintele a acţionat în hotarele Constituţiei prin acest anunţ.

    A doua zi, 6 octombrie 2021, aflat peste hotare, Klaus Iohannis a reiterat teza că partidele vor fi convocate abia cînd se vor răcori:

    <Eu cred că este nevoie de zile bune pînă cînd toată lumea coboară cu picioarele pe pămînt, fiindcă această criză este diferită de alte crize guvernamentale, politicienii au ajuns să aibă doar discursuri anti-toţi, fiecare este împotriva fiecăruia. Or aşa nu se poate. Doar prin maturitate, şi nu prin ţîfnă, se rezolvă această criză guvernamentală şi, să fim sinceri cu noi, cineva trebuie să guverneze ţara, cineva trebuie să formeze guvernul şi guvernul se formează cu o majoritate parlamentară. Aşa că am considerat că este nevoie de cîteva zile pînă cînd acest entuziasm nemotivat creat de căderea guvernului se stinge un pic, lumea ajunge să îşi pună problema: bun, acum ce urmează şi să începem discuţii aşezate, serioase, mature, fiindcă altfel problemele vor deveni din ce în ce mai complicate.>

    A doua zi, 7 octombrie 2021, Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru luni, 11 octombrie 2021.

    Întrebări:

    1) Ce l-a făcut să renunţe la timpul dat partidelor pentru a se răcori?

    2) Aflase, luînd temperatura partidelor, că acestea s-au răcorit brusc?

    Luni, 11 octombrie 2021, Klaus Iohannis îl desemnează pe Dacian Cioloş pentru a forma Guvernul. Declaraţia de presă nu suflă un cuvînt despre cum l-a convins Dacian Cioloş că va face o majoritate:

    <Formaţiunile politice au venit cu diferite abordări, cu diferite propuneri, aşa cum reprezentanţii acestor formaţiuni le-au prezentat şi opiniei publice. Din toate aceste propuneri, eu am reţinut una pe care o voi şi pune în practică, şi anume am decis să desemnez pentru poziţia de candidat la funcţia de prim-ministru pe domnul Dacian Cioloş.>

    Pe 20 octombrie 2021, Guvernul Cioloş cade la vot. Era o cădere previzibilă. Nici un partid nu-şi anunţase anterior sprijinul. Era limpede că se impune un timp pentru ca partidele să negocieze înainte de a veni la consultări.

    Chiar pe 20 octombrie 2021, Klaus Iohannis anunţă consultări pentru a doua zi. Pe 21, e desemnat Nicolae Ciucă pentru formarea unui Guvern minoritar.

    Întrebări:

    1) Eşecul Guvernului minoritar Cioloş dovedea că partidele au nevoie de timp pentru a negocia. De ce s-a grăbit Klaus Iohannis să le convoace la consultări a doua zi?

    2) Pe ce s-a bazat Klaus Iohannis cînd l-a desemnat pe Nicolae Ciucă?

    Joi, 4 noiembrie 2021, Klaus Iohannis a anunţat că nu va convoca partidele la consultări decît cînd se va cristaliza o majoritate.

    Întrebări:

    De ce n-a făcut asta încă de la început?

    Ce l-a făcut să se răzgîndească?

    I-a venit abia acum mintea la cap?

    Mai precis, i-a venit acum cînd a fost informat că negocierile PNL-PSD merg bine?

    Sau, cumva a avut un plan prin care românii trebuiau exasperaţi de Loteria Guvernărilor astfel încît ambele electorate – al PNL şi al PSD- să înghită pilula amară a Guvernului PNL-PSD?”

    NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

  • La 8 luni de la preluarea guvernării, guvernul Cîţu cade la moţiunea de cenzură cu voturile foştilor parteneri de guvernare. Guvernul Cîţu a fost demis marţi prin moţiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, mult peste cele 234 de voturi necesare pentru demiterea guvernului

    Este cel mai sever scor cu care a fost demis un guvern, dar nu este clar şi nici nu va fi vreodată dacă şi liberalii au votat împotriva propriului lor guvern – opoziţia (PSD, USR şi AUR) are mai multe voturi. După căderea guvernului, preşedintele României, Klaus Iohannis, trebuie să convoace consultări cu partidele politice din Parlament, în urma cărora să desemneze un premier care poate aduna o majoritate parlamentară.

    „Partidul Naţional Liberal va lua o decizie (privind propunerea unui premier – n. red.) şi o vom prezenta public. Vom merge la consultări cu propria strategie când vor fi consultările. Este o decizie în biroul executiv al PNL de a nu mai avea discuţii în ceea ce priveşte guvernarea cu partidul care votează astăzi cu PSD şi AUR (USR-PLUS – n. red.)“, a spus premierul demis Florin Cîţu, care, în urma congresului din 25 septem­brie, este şi preşedintele PNL.

    Este neclar însă cu cine ar putea forma PNL o majoritate în afară de USR-PLUS, în condiţiile în care PSD şi AUR au fost declarate „indezirabile“ de către Florin Cîţu.

    Moţiunea de cenzură a trecut cu ajutorul fostului partener de coaliţie şi de guvernare, USR-PLUS. Criza politică trenează de mai bine de o lună, de când demiterea ministrului USR-PLUS Stelian Ion a determinat ieşirea partidului de la guvernare. Cu toate acestea, liderii USR-PLUS spun că optează pentru formarea unui nou guvern, alcătuit din PNL, USR-PLUS şi UDMR, fără Florin Cîţu premier.

    „Suntem pregătiţi să reluăm discuţiile în condiţii civilizate şi rezonabile, care exclud orice balet politic de genul celui practicat de Florin Cîţu în ultimele luni“, a scris, pe Facebook, Dacian Cioloş, preşedintele USR-PLUS, imediat după anunţarea rezultatului votului la moţiunea de cenzură. Principalul partid de opoziţie, PSD, merge în primul rând pe varianta alegerilor anticipate, însă nu exclude un guvern de tehnocraţi, o variantă pe care o agreează şi al patrulea partid ca prezenţă în Parlament, AUR. Însă alegerile anticipate sunt puţin probabile pentru că nimeni nu vrea azi să muşte din catroful fierbinte al crizei.

    „Momentan, PSD are o singură decizie: mergem pe alegeri anticipate. Aşteptăm mesajul de la preşedintele României“, a declarat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, după moţiunea de cenzură. El nu a exclus o variantă cu un guvern tehnocrat.

    Alegerile anticipate sunt însă în mâna preşedintelui României, Klaus Iohannis, iar acest scenariu este cel mai puţin probabil.

    Criza politică în România continuă şi se suprapune cu probleme pe aproape toate planurile posibile: economic, social, medical. Ieri, în ziua votului moţiunii de cenzură s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de Covid-19, peste 15.000 şi peste 250 de morţi de Covid-19. În aceeaşi vreme, preţul la energie continuă să crească în pieţele internaţionale, iar piaţa românească va reacţiona în consecinţă. La ultima raportare de la Statistică, creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze naturale erau de peste 20%. De asemenea, Banca Naţională a României, în încercarea de a tempera inflaţia prin scăderea apetitului de consum, a crescut rata dobânzii de politică monetară tot marţi, de la 1,25% la 1,5%. Creşterea dobânzii de referinţă se va vedea în creşterea dobânzilor la lei pentru ratele bancare.