BusinessMagazin

Tag: Kaufland

  • Primul program de reducere a risipei pungilor subţiri de plastic de unică folosinţă

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit unor date citate de reprezentanţii Kaufland, o pungă de plastic, în medie, e utilizată timp de numai 12 minute şi apoi aruncată în natură, 90% din pungile de unică folosinţă aruncate în natură din UE sunt pungi subţiri cum sunt cele de la legume-fructe, 89% din pungile de unică folosinţă sunt utilizate doar o singură dată, iar rata de reciclare a pungilor subţiri este foarte mică, doar una din 200 ajungând să fie reciclată, în UE. În urma acestor date îngrijorătoare, în octombrie 2019 Kaufland România a lansat un demers prin care şi-a propus să schimbe un puternic obicei în rândul clienţilor: risipa pungilor de unică folosinţă de la raioanele de legume-fructe, devend primul retailer care a oferit pungi bio numai contra-cost, strict din dorinţa de a limita risipirea lor în exces.

    Descrierea proiectului:
    Pentru început, compania a umplut magazinele cu afişe care comunicau clienţilor să nu folosească nicio pungă la cântărirea legumelor şi fructelor. A introdus, de asemenea, în locul pungilor de plastic, variante bio de pungi subţiri, fiind „singurul retailer care a recunoscut că pungile subţiri bio reprezintă o soluţie de compromis, pentru că viitorul constă în reutilizare, nu folosire şi aruncare”. Kaufland a listat pungile bio şi a introdus o taxă pentru a încuraja clienţii să vină cu sacoşa de acasă – sau să cântărească fără nicio pungă, direct pe cântar. Astfel, pungile biodegradabile compostabile de la raionul de legume-fructe şi de la raionul de produse congelate vrac au fost pentru prima dată oferite către clienţi la 0,10 lei/bucata. În acest mod, Kaufland a lansat o invitaţie către clienţi de a limita utilizarea excesivă a pungilor de unică folosinţă, fie ele şi biodegradabile, şi de a contribui prin acest gest la demersurile de a proteja mediul înconjurător. A pus totodată la dispoziţia clienţilor şi alte moduri de a cântări legumele şi fructele: fără nicio pungă, punând produsele direct pe cântar, dacă cantitatea sau articolul le permite (de exemplu pentru banane sau un pepene galben); în punga reutilizabilă adusă de client de acasă; în noul săculeţ reutilizabil pentru legume-fructe, pe care clienţii îl pot cumpăra din magazine. Cu ocazia acestui proiect, Kaufland România a prezentat şi primul studiu care arată comportamentul românilor faţă de utilizarea excesivă a pungilor şi în ce măsură sunt dispuşi să devină mai responsabili. Studiul a fost realizat în septembrie 2019, de Departamentul de cercetare al companiei Kaufland România cu ajutorul unei agenţii de research, pe un eşantion reprezentativ la nivel urban de 1.001 de persoane. Potrivit acestuia, 54% dintre oameni ar prefera pungi biodegradabile la raionul de legume fructe, 8 din 10 români obişnuiesc să folosească pungi pentru cântărirea fructelor şi legumelor. Doar 20% dintre ei au un comportament anti-risipă: mai exact, 7% dintre români nu folosesc deloc pungă, iar 14% spun că vin cu punga reutilizabilă de acasă, iar 4 din 10 români au declarat că introducerea pungilor biodegradabile contra-cost i-ar determina să îşi schimbe comportamentul de a utiliza excesiv pungi de unică folosinţă la legume-fructe. Potrivit acestora, ei fie vor folosi mai puţine pungi, fie vor opta pentru pungi reutilizabile, fie vor renunţa cu totul la ele.

    Efecte:
    Obiectivul iniţial al companiei a fost să reducă cu 30% risipa de pungi de unică folosinţă într-un an. În primele două luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosinţă a scăzut cu peste 65% faţă de perioada similară a anului trecut. Prin introducerea săculeţilor reutilizabili în magazine, cantitatea de deşeuri a fost redusă cu 570 de tone de ambalaje/an. Kaufland a derulat şi o campanie masivă de informare şi responsabilizare a clienţilor. Consumul excesiv de plastic dăunează grav comunităţii, care a crescut gradul de conştientizare asupra impactului negativ pe care plasticul îl are asupra mediului înconjurător. Nu în ultimul rând, împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, compania a acţionat colaborativ în vederea identificării soluţiilor de a gestiona mai eficient acest material.

  • START ONG

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit reprezentanţilor Kaufland România, START ONG este primul şi singurul program de finanţare dedicat ONG-urilor mici sau a celor aflate la început de drum, iar necesitatea unui astfel de program constă în faptul că în domeniul CSR, majoritatea proiectelor care primeau finanţări erau ONG-urile mari, astfel că piaţa era dezechilibrată, iar ONG-urile mici nu apucau să implementeze proiecte locale semnificative. Mobilizând mai multe entităţi, chiar şi cele mici, care sunt foarte bine conectate la realităţile locale, puterea creşte, iar binele este răspândit uniform. Scopul principal al programului este acela de a încuraja organizaţiile non-guvernamentale şi instituţiile să dezvolte şi să implementeze proiecte de responsabilitate socială care să ducă la dezvoltarea comunităţilor din care acestea fac parte.

    Descrierea proiectului:
    Prima ediţie a proiectului a avut loc în intervalul 1 martie – 31 decembrie 2019, dar continuă şi anul acesta, fiind adaptat pentru a susţine proiecte dedicate diminuării efectelor generate de pandemia de COVID-19. Iniţiativa a fost lansată în colaborare cu Asociaţia Act For Tomorrow. De la 1 martie 2019, programul de finanţare START ONG a fost deschis pentru organizaţiile non-guvernamentale mici sau înfiinţate în 2019, dar şi instituţiilor publice din sfere precum educaţia (de exemplu grădiniţe, şcoli) şi celor cu rol social (cantine publice, centrele pentru persoane vârstnice şi copii). Acestea au putut înscrie proiecte din domeniile educaţie, mediu, sănătate, social şi cultură şi au putut obţine finanţări de până la 10.000 de euro fiecare. Eligibile pentru finanţare sunt acele ONG-uri, fundaţii sau instituţii publice înfiinţate în România, cu venituri totale de maximum 50.000 euro în 2018 şi proiecte care se încadrează în domeniile de acţiune ale programului şi care se desfaşoară în România. Evaluarea proiectelor înscrise a fost realizată de către un juriu format de Asociaţia Act For Tomorrow, în ordinea solicitărilor primite până la epuizarea bugetului lunar, iar restul proiectelor neevaluate vor putea fi înscrise în competiţie în următoarele apeluri lunare. Ediţia de anul trecut a programului s-a desfăşurat prin intermediul a nouă runde succesive de apeluri de proiecte, care au fost lansate pe tot parcursul anului, începând cu data de 1 a fiecărei luni calendaristice, iar primul apel a fost accesibil din 1 martie 2019. Programul creat de Kaufland România are trei praguri de finanţare: pragul I, cu o valoare de până la 1.000 de euro, pragul II, cu o valoare cuprinsă între 1.000 şi 5.000 de euro şi pragul III, cu o valoare cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de euro. Finanţarea totală acordată pentru dezvoltarea micilor ONG-uri este de 500.000 de euro, prin susţinerea a peste 100 de proiecte în 2019. 

    Efecte:
    Până acum, în cadrul programului au fost depuse 763 de proiecte, au fost evaluate 308 şi 164 au fost eligibile pentru finanţare. Pentru prima ediţie, valoarea totală a finanţărilor pentru proiectele eligibile a fost de 491.018 euro.

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • Parteneriat în business. 134 de locaţii dintr-o lovitură. Reţeaua 5 to Go a semnat un parteneriat cu Kaufland şi va deschide câte o cafenea în fiecare hipermarket al grupului german

    Lanţul de cafenele 5 to Go, ce are pe plan local peste 150 de unităţi, a semnat un parteneriat cu lanţul german de hiper­marketuri Kaufland, liderul comerţului local. Astfel, în fiecare dintre cele 134 de magazine ale reţelei se va deschide o cafenea.

    „Am deschis o primă unitate în hiper­marketul din Colentina. Vom acoperi toată reţeaua de magazine Kaufland, vom merge ca şi până acum pe modelul de francize“, spune Radu Savopol, cofondatorul 5 to Go.

    Pentru reţea acesta este al doilea parteneriat de amploare, după ce la jumătatea anului trecut 5 to Go a anunţat primul acord de acest gen, cu lanţul de magazine de bricolaj Brico Depot. „În doar un an am reuşit să acoperim circa jumătate din reţeaua Brico Depot cu cafenele şi mergem înainte“, mai spune Radu Savopol.

    Şi pentru Kaufland acesta este al doilea parteneriat de acest gen după ce recent a anunţat că a ajuns la un acord cu retailerul electro-IT Flanco, un business deţinut de omul de afaceri Iulian Stanciu.

    În ce constă asocierea celor doi jucători? Flanco a deschis primul magazin de tipul shop-in-shop în cadrul hipermarketului Kaufland din Târgu-Jiu. Acesta este primul astfel de spaţiu, dar face parte dintr-un proiect ce urmează a fi dezvoltat şi în alte magazine Kaufland din România. Conceptul presupune îmbinarea a două concepte în acelaşi spaţiu comercial, fiecare funcţionând separat, ca magazine independente.

    Ideea de asociere în business, care imediat după ‘89 a fost respinsă de oamenii de afaceri locali care erau încă sub impactul comunismului, a început să devină tot mai interesantă în ultimii ani când companii multinaţionale, dar şi antreprenoriale au văzut avantajele pe care un parteneriat le poate avea în vânzări şi în ceea ce priveşte vizibilitatea. Astfel, au apărut concepte mixte ce aduc împreună doi jucători din domenii conexe sau complementare.

    5 To Go a luat naştere în anul 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Circa cinci ani mai târziu, 5 To Go depăşeşte 150 de unităţi deschise în mai multe oraşe din ţară. Dacă estimrile iniţiale vorbeau de o cifră de afaceri pe grup de 10 mil. euro în 2020, Radu Savopol afirma anterior că reţeaua va reuşi să obţină în condiţiile actuale undeva între 8 şi 10 mil. euro. În ceea ce priveşte Kaufland, grupul german are afaceri anuale de peste 2,2 mld. euro.

     

  • Retailerul german Kaufland intră pe un nou segment de piaţă, odată cu deschiderea unui format de magazin premium, în nordul Capitalei

     

    Retailerul german Kaufland intră pe un nou segment de piaţă, odată cu deschiderea unui format de magazin premium, în nordul Capitalei, pe Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti.

    Acesta este al 16-lea magazin al reţelei în Bucureşti şi numărul 134 la nivel naţional, compania fiind activă în special pe zona produselor cu preţuri mici.

    Noul format include facilităţi ecologice, automate de reciclare a ambalajelor din plastic, raioane cu sortimente extinse de legume-fructe, precum şi un spaţiu exterior de vânzare, suprafaţa totală a magazinului fiind de 3000 mp.

    Hipermarketul este prevăzut cu 8 case de marcat standard şi alte 6 express tip self-service. În galeria comercială a magazinului, există o zonă de Food Court, farmacie şi coafor.

    În exteriorul magazinului, în parcare, este amenajat un spaţiu special de vânzare a articolelor nealimentare de sezon, dar şi două staţii de încărcare a maşinilor electrice.

    Compania a obţinut în 2019 afaceri de 11,8 miliarde de lei, cu 8% mai mari decât cele din 2018, susţinute de  deschiderea a şapte magazine noi. Kaufland a obţinut anul trecut un profit net de circa 850 mil. lei, plus 8%.

     

  • Flanco şi Kaufland testează un nou concept în reţelele proprii şi lansează în Târgu Jiu primul shop-in-shop comun

    Flanco, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de electro-IT, şi Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, lansează un nou concept în reţelele proprii odată cu  deschiderea în Târgu Jiu a primului magazin de tipul shop-in-shop, concept care presupune îmbinarea a două magazine în acelaşi spaţiu comercial, fiecare funcţionând separat, ca unităţi independente.

    ,,Continuăm să inovăm în retail şi să lansăm concepte noi, mizând foarte mult pe adaptabilitate şi formate noi. După primul magazin Kaufland deschis într-un mall, magazine pop-up amenajate în cort în staţiuni turistice, serviciul naţional de livrări la domiciliu, iată că extindem lista parteneriatelor, cu scopul de a fi mai aproape de clienţi, şi lansăm în premieră pentru Kaufland România primul shop-in-shop, cu acces direct din suprafaţa de vânzare”, spune Valer Hancaş, Director Comunicare şi Corporate Affairs, Kaufland România.

    El menţionază că în perioada următoare acest concept va fi extins şi în alte spaţii Kaufland din România.

    Unul dintre cele mai importante avantaje pe care le aduce un proiect de tipul shop-in-shop, mai ales în contextul actual impus de pandemie, este reprezentat de posibilitatea de a îmbina două magazine – unul non-alimentar şi unul alimentar – cu scopul de a limita timpul petrecut la cumpărături. De asemenea, faptul că noul Flanco Shop in Shop se află în incinta magazinului Kaufland cu cel mai extins program de funcţionare reprezintă un alt avantaj important, care ajută la distanţare socială, transmit oficialii celor două companii.

    „Vedem acum cum se concretizează un proiect la care am lucrat foarte mult, din dorinţa de a le oferi clienţilor noştri cât mai multe variante în ceea ce priveşte achiziţionarea unui produs electrocasnic”,  adaugă Dragoş Sîrbu, CEO Flanco.

    Magazinul Flanco are o suprafaţă de 350 metri pătraţii pătraţi în care iar clienţii pot găsi de la electrocasnice mici, precum cele pentru bucătărie, îngrijire personală şi tehnologie, până la electrocasnice mari – aparate frigorifice, echipamente incorporabile, aragazuri şi maşini de spălat. De asemenea, magazinul funcţionează ca punct de ridicare pentru comenzile plasate online, pe flanco.ro.

    Magazinul Kaufland din Târgu Jiu are o suprafaţă de aproximativ 6.350 metri pătraţi

  • De unde vin produsele de la Kaufland, cel mai mare retailer din România

    ♦ Grupul german Kaufland deţine în România o reţea de circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici ♦ Cu afaceri de circa 12 mld. lei în 2019, nemţii sunt liderii comerţului local.

    Lanţul de magazine Kaufland a achiziţionat în exerciţiul financiar 2019 direct de la furnizori bunuri şi servicii în valoare de 2,124 mld. euro. Din totalul sumei, 1,795 mld. euro reprezintă cheltuielile directe cu furnizorii români.

    „În exerciţiul financiar 2019 (1 martie 2019 – 29 februarie 2020- n.red.) Kaufland a lucrat direct cu peste 2.800 de furnizori dintre care peste 2.300 au sediul în România“, spun reprezentanţii retailerului.

    Ei adaugă că au achiziţionat direct de la furnizori români bunuri şi servicii în valoare de 1,8 mld. euro, cea mai mare sumă mergând către alimente, băuturi şi ţigări. De altfel, în magazinele Kaufland – şi în toate din comerţul modern – aceste tipuri de produse sunt dominante atât ca prezenţă pe raft, cât şi ca vânzări.

    Suma totală include însă şi banii cheltuiţi pentru produse chimice, pentru articole de hârtie, pentru transport sau cons­trucţii. Mai exact, sunt incluse şi contractele cu constructorii magazi­ne­lor, cu companiile de transport par­te­nere – cele care livrează marfă şi perso­ane – şi cu toate celelalte tipuri de furnizori.

    „Peste 82% din furnizori sunt com­panii româneşti. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România furnizarea de produse şi servicii către Kaufland Ro­mânia poate fi o importantă opo­r­tu­nitate de creştere a vânzărilor. Analiza noastră asupra furnizorilor direcţi a indicat că achiziţiile interne au crescut cu 4,9% în cursul anului financiar 2019“, mai spun oficialii Kaufland.

    Ei adaugă că la fiecare un euro cheltuit de clienţi, 66 de eurocenţi merg către furnizorii români, generând valoare adăugată brută indirectă şi locuri de muncă în România, 12 euro­cenţi sunt cheltuiţi cu furnizorii interna­ţionali, iar 6 eurocenţi sunt plătiţi anga­jaţilor. Restul se împart astfel: 5 euro­cenţi sunt plătiţi guvernului ca impozite, iar 11 eurocenţi sunt profit operaţional, deprecieri, amortizări şi ajustări conta­bile suplimentare.

    Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan vulnerabilităţile comerţului global, mai ales ale celui alimentar, în special în cazul ţărilor care se apro­vizionau masiv din afara Europei. Odată cu problemele de aprovizionare la nivel mondial din primele săptămâni ale stării de urgenţă, companiile s-au reorientat către producătorii locali.

    Consumatorii au început şi ei să caute tot mai mult bunuri „made in Romania“.

    Şi în cazul Kaufland a crescut numărul de colaboratori locali, însă nu cu ocazia pandemiei, ci era o tendinţă ce durează de mai mulţi ani. Ponderea produselor provenite de la furnizori locali în totalul ofertei a fost până recent un subiect tabu, însă în ultimii ani tot mai mulţi jucători au început să facă publice aceste date în contextul în care consumatorii au început să caute produse realizate local pe fondul unui reviriment al patriotismului.

    În perioada de boom economic a României, brandurile internaţionale erau cele care umpleau coşurile de cumpărături ale consumatorilor. În ultimii ani însă, afinitatea pentru „made in Romania“ a crescut, la fel şi nostalgia după gustul de altădată.

    Oficialii Kaufland spuneau recent că deşi în total portofoliu, peste 85% din produse provin din România, există şi cazuri unde ponderea e mai mare. Astfel, 100% din produsele de panificaţie provin de la producători autohtoni, iar ouăle de la găini autohtone au o prezenţă la raft de 100%. Există şi categorii de produse unde nemţii nu găsesc furnizori locali, cum ar fi detergenţii sau produsele de curăţare a locuinţei.

    Kaufland are local o reţea de circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici, magazinele fiind alimentate din cele două depozite proprii ale companiei amplasate în Ploieşti şi Turda. În fiecare zi, în depozitele companiei intră peste 1.000 de camioane mari şi mici. În fiecare zi, din aceleaşi depozite pleacă circa 500 de camioane, care aprovizionează magazinele din întreaga ţară, hipermarketurile fiind aprovizionate cel puţin o dată pe zi.

    Kaufland este liderul comerţului local cu afaceri de circa 12 mld. lei anul trecut, plus 9%.

     

     

  • Cel mai mare lanţ de magazine din România angajează 1.000 de persoane. Ce salarii oferă

    Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri,urmează să creeze 1.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului fiscal, în februarie 2021, în contextul deschiderii de noi magazine şi a extinderii echipelor actuale.

    Compania are în prezent peste 15.000 de angajaţi şi deţine pentru al cincilea an consecutiv certificarea  de Angajator de Top în România şi, pentru al doilea an la rând, pe cea de Angajator de Top în Europa.

    ”Ne bucurăm de aprecierea românilor şi vom continua să le oferim stabilitatea de care au nevoie prin oferirea a 1.000 de joburi noi în comunităţile unde urmează să ne dezvoltăm”, spune Estera Anghelescu, Recruiting and Employer Branding Director, Kaufland România.

    Totodată, în ceea ce priveşte resursele umane şi strategia companiei de incluziune şi diversitate, Kaufland vrea să dezvolte programul ACCES (Angajare de Candidaţi cu Cerinţe şi Evoluţii Speciale) de integrare a persoanelor cu dizabilităţi, lansat la finalul anului 2019.

    ”Planul nostru este ca în următoarea perioadă să aducem în echipă peste 500 de persoane cu dizabilităţi alături de care să îndeplinim promisiunea noastră de a ne asuma responsabilităţi sociale, economice şi de mediu”, adaugă Estera Anghelescu .

    Kaufland România este lider al pieţei locale de retail, şi a patra companie din România după cifra de afaceri, dar şi unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul privat. În 2019, compania a generat valoare adăugată directă de aproximativ 461,7 milioane de euro.

    Grupul operează pe plan local 132 de hipermarketuri cu preţuri mici. Pentru anul financiar 2020, care  începe la 1 martie 2020 şi se încheie la 28 februarie 2021, compania are bugetate 13 magazine, dintre care patru au fost deja inaugurate.

    Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice

     

  • Kaufland investeşte peste 150.000 de euro pentru extinderea reţelei de staţii de încărcare pentru maşini electrice. Ce rută vor acoperi noile puncte de încărcare

    După lansarea primei reţele publice de staţii de încărcare rapidă pentru maşinile electrice, cu alimentare gratuită pentru clienţi, Kaufland România anunţă extinderea proiectului printr-o investiţie proprie de peste 150.000 de euro în noi puncte de alimentare ce vor fi inaugurate în premieră pe ruta Bucureşti – Chişinău.

    Noua rută, de peste 500 kilometri, va trece prin Bucureşti, Buzău, Focşani, Bacău, Iaşi (în parteneriat cu Renovatio) şi în final Chişinău. Staţiile vor oferi încărcare rapidă prin 3 tipuri de prize:  CCS şi ChaDeMo (DC până la 50 KW), cât şi încărcare normală cu priză Type 2 (AC până la 22 KW).
    Datorită acestor porturi, staţiile de încărcare vor fi compatibile cu tipurile actuale de automobile 100% electrice, precum şi cu cele Plug-in Hybrid. Staţiile vor fi operate exclusiv de Kaufland, iar clienţii retailerului le vor putea folosi gratuit, „cu respectarea unor condiţii”.

    Recent, tot în regim propriu, a fost pusă în funcţiune şi staţia din parcarea magazinului Kaufland din Dej (Str. Vîlcele, Nr. 2B). Proiectul de mobilitate electrică va continua cu instalarea de staţii în toate magazinele care se vor deschide până la sfârşitul acestui an financiar.

    Piaţa autoturismelor electrice şi hibride din România este în continuă expansiune. În anul 2019, creşterea segmentului de autoturisme electrice a fost de 150,3%, de 2,5 ori mai mult decât în 2018, iar în cazul celor hibride s-a remarcat o creştere de 79,7%, conform ultimului raport al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România.
     

  • Cei mai mari jucători din economie. Topul reţelelor de comerţ. Carrefour suflă în ceafa liderului Kaufland, pe cei doi giganţi îi mai despart doar 90 mil. lei. Lidl vine puternic din urmă

    ♦ Lupta la vârful pieţei de comerţ modern s-a înteţit puternic după ce rezultatele pe 2019 au arătat că diferenţa care îi desparte pe primii doi jucători este tot mai mică ♦ Mai mult, grupul german Lidl anunţă creşteri de 25-30% an de an, mai rapide decât ale celorlalţi, fapt ce îi permite să îşi consolideze locul al treilea şi chiar să se uite spre poziţiile de mai sus ♦ Oficialii Profi au aruncat şi ei mănuşa recent afirmând că ţintesc tot prima poziţie în top, fiind doar o problemă de câţiva ani până ajung acolo.

    Grupul francez Carrefour, prezent local cu peste 370 de magazine sub formate precum hipermarket, super­market, proximitate mo­dernă, discount şi online, a terminat anul trecut cu afaceri de 11,8 mld. lei, cu 11,5% mai mari ca în 2018, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publice. E vorba de businessul cumulat al gigantului care îşi operează magazinele prin intermediul a patru firme diferite, în funcţie de formatul acestora.

    Este singura companie dintre cele zece nume mari din comerţul modern care are un astfel de model, dar este şi cea care operează cele mai multe branduri şi formate.

    După o creştere de două cifre anul trecut francezii s-au apropiat ameninţător de liderul Kaufland, pe cei doi despărţindu-i acum mai puţin de 100 de milioane de lei.

    Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Avansul este similar celui al consumului privat (7%). În cazul Kaufland însă a fost susţinut şi de deschiderea a şapte magazine noi.

    De altfel, cei mai mulţi dintre marii retaileri locali au deschis magazine anul trecut şi în fiecare dintre anii anteriori, aceste inaugurări punând umărul la creşterea businessului.

    Cele zece reţele de magazine moderne – hipermarketuri, super­mar­keturi, unităţi de tip discount, cash&carry şi proximitate – domină clar comerţul alimentar din România, având afaceri cumulate anul trecut de peste 68 mld. lei (14 mld. euro), adică mai bine de 65% din toată piaţa, conform calculelor şi estimărilor ZF. Restul sumei este împărţită de câteva zeci de mii de mici comercianţi locali, comerţul tradiţional adunând 65.000-70.000 de chioşcuri, ali­mentare şi magazine de legume-fructe, conform celor mai recente date ale ZF.

    Reţelele de la vârful pieţei sunt nume străine cu acoperire globală sau branduri româneşti care au însă în spate fonduri de investiţii gigantice. Astfel, e vorba de companii cu forţă financiară, care investesc an de an în deschiderea a 350-400 de magazine noi, în logistica necesară funcţionării acestor unităţi, în achiziţii de terenuri sau în remodelări şi sisteme.

    În prezent, în România există peste 3.000 de magazine moderne, cele mai multe pe format mic, respectiv supermarket sau proximitate. De altfel, şi cele mai multe deschideri din an sunt pe aceste formate dat fiind că necesită investiţii mai mici, de multe ori magazinele fiind în spaţii închiriate de maximum câteva sute de metri pătraţi. Vin puternic din urmă şi cei doi discounteri – Lidl şi Penny Market – care au 40-50 de deschideri pe an, iar pe acest segment a intrat şi Carrefour cu magazinele Supeco.

    Carrefour acoperă aproape toate for­matele din piaţă însă oficialii companiei spuneau recent că pariul principal va fi pe proximitate şi discount. Afirmaţiile vin în contextul în care retailerii cu profil de discount şi lanţurile de supermarketuri şi magazine de proximitate vor fi marii câştigători ai pieţei de retail în următorii cinci ani, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă IGD. Vine puternic din urmă şi online-ul, însă vânzările sunt încă mici, sub 1% din total piaţă.

    Aceste schimbări ale rapoartelor de putere din piaţă survin ca urmare a faptului că s-a schimbat comportamentul de consum. Mai exact, românii obişnuiau să meargă acum un deceniu la hipermarket o dată pe săptămână şi făceau cumpărături pentru o perioadă mai lungă de timp. Atunci a fost de fapt şi perioada de glorie a acestor magazine mari, an de an atunci deschizându-se 10-15 astfel de unităţi. În prezent, doar Kaufland mai deschide un număr mare de magazine de tip hipermarket, Carrefour având între una şi trei inaugurări pe an pe acest format. Spre comparaţie, Auchan şi Cora n-au mai deschis magazine mari de câţiva ani.

    Nemţii de la Kaufland au hipermarketuri cu preţuri mici, cu suprafeţe ce variază între 2.000 şi 5.500 mp în funcţie de mărimea oraşului unde sunt amplasate. Aceste maga­zine sunt de 2-3 ori mai mici decât ale concu­renţei care măsoară între 7.000 şi 13.000 mp.

    Francezii de la Auchan şi Carrefour au mizat în ultimii ani în special pe magazine mici, cerute de consumatorii care caută proximitate. Astfel, românii merg mai des la shopping şi cumpără doar bunuri de necesitate imediată. Tocmai de aceea, reţelele de profil au creşteri accelerate ale vânzărilor, de chiar peste 20%. Şi nemţii de la Lidl cresc la fel de rapid, Frank Wagner, CEO-ul operaţiunilor locale, declarând la începutul lui 2020 că anul trecut afacerile discounterului au crescut de patru ori mai repede ca piaţa.

    Datele INS arată că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a avansat cu 7% anul trecut.

    Creşterile accelerate ale Lidl şi Profi – numărul trei şi patru din piaţă – fac ca la vârf să se intensifice competiţia.

    Mai exact, Lidl creşte anual cu 25-30%, fapt ce face ca distanţa faţă de primele două poziţii să se reducă an de an considerabil. De asemenea, oficialii Profi au aruncat mănuşa şi au spus că e doar o problemă de timp până devin lideri. Ei văd că în 4-5 ani la vârf bătălia pentru fotoliul de lider se va da între Profi şi Lidl. De altfel, ambele reţele au planuri ambiţioase pe plan local, cu sute de deschideri în cazul Profi şi câteva zeci în cazul Lidl an de an.

    Pentru că simte intensificarea lupsei şi pentru a-şi menţine prima poziţie în piaţă, Marco Hoessl, CEO-ul grupului, a anunţat că în acest anul fiscal al Kaufland (ce se încheie pe 28 februarie 2021), compania va deschide 13 magazine.

    Prin comparaţie, anul trecut au fost deschise 7 unităţi, iar în 2018 doar patru, deşi de fiecare dată planurile vizau peste 10 hipermarketuri noi. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi.

    Ce este interesant de remarcat în comerţul modern local este faptul că investiţiile continuă în pofida pandemiei. Reţelele de magazine moderne au anunţat cifre record pentru 2020 în ceea ce priveşte investiţiile pe care vor să le facă în România. Cei mai mulţi bani îi vor paria reţelele-soră Kaufland şi Lidl, parte a grupului german Schwarz, care vor scoate din buzunare mai bine de jumătate de miliard de euro împreună. Ca număr de magazine, campioni ai expansiunii vor continua să fie Profi şi Mega Image, retaileri activi pe format mic, cu supermarketuri şi magazine de proximitate.

    Comerţul alimentar a fost unul dintre sectoarele care a continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi depozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai.

    În pofida pandemiei, majoritatea lanţurilor din comerţul modern, continuă să investească în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei sunt blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii.

    Astfel, dacă aceste investiţii continuă, pe ele s-ar putea sprijini revenirea economiei – măcar parţial – dat fiind că fiecare retailer mare are câteva mii de furnizori de bunuri şi servicii, afaceri mai mici sau mai mari care ar putea insufla viaţă economiei aflate acum la terapie intensivă.

    Comerţul alimentar a fost de altfel principala sursă de oxigen a economiei în aceaste luni de stare de urgenţă şi de alertă.

    Anuarul Cei mai mari jucători din economie apare mâine, 30 iunie