BusinessMagazin

Tag: judecator

  • Ioan Becali, condamnat la 7 ani şi 4 luni de închisoare pentru dare de mită

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, joi, pe Ioan Becali la o pedeapsă contopită de 7 ani şi 4 luni ani de închisoare pentru dare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    În cazul lui Ioan Becali, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat eliberarea condiţionată din dosarul Transferurilor. Decizia nu este executorie.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Geanina Terceanu, fost judecător,condamnată la 5 ani şi 6 luni pentru mită în dosarul Transferurilor

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în decembrie 2015 ca judecătoarea Geanina Terceanu, arestată preventiv din 20 noiembrie, să fie cercetată în arest la domiciliu.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorul la acea vreme Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

    În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că “fapta nu există”.

    În urma investigaţiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpaţii Ioan şi Victor Becali şi de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 şi până în mai 2012.

    “Sumele de bani primite cu titlu de mită au fost remise magistratului de către cele trei persoane fie personal fie prin intermediar, în diferite locaţii din Bucureşti şi judeţule Ilfov şi Ialomiţa. În cursul anului 2009, o parte din banii primiţi în modalitatea de mai sus au fost folosiţi de inculpata Terceanu Geanina la achiziţionarea unei locuinţe”, susţin procurorii.

    În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

    Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

    În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali – câte şase ani şi patru luni, Victor Becali – patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos – trei ani şi opt luni, Mihai Stoica – trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu – câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu – trei ani, o lună şi zece zile.

  • Audierile denunţătorilor din dosarul lui Sorin Oprescu, secretizate de judecător

    Audierile denunţătorilor din dosarul în care fostul primar al Capitalei este judecat pentru fapte de corupţie au fost secretizate de magistraţi, la cererea unora dintre avocaţii din cauză, aceştia susţinând că se obstrucţionează actul de justiţie prin apariţia declaraţiilor în spaţiul public.

    Mai mulţi avocaţi din dosar au cerut secretizarea procesului, motivând că este obstrucţionat actul de justiţie prin faptul că ceea ce întâmplă în sala de judecată este transmis în presă.

    Judecătorul cauzei a admis cerera avocaţiilor, astfel că audierile denunţătorilor din dosar vor fi secrete.cI

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Audierile denunţătorilor din dosarul lui Sorin Oprescu, secretizate de judecător

    Audierile denunţătorilor din dosarul în care fostul primar al Capitalei este judecat pentru fapte de corupţie au fost secretizate de magistraţi, la cererea unora dintre avocaţii din cauză, aceştia susţinând că se obstrucţionează actul de justiţie prin apariţia declaraţiilor în spaţiul public.

    Mai mulţi avocaţi din dosar au cerut secretizarea procesului, motivând că este obstrucţionat actul de justiţie prin faptul că ceea ce întâmplă în sala de judecată este transmis în presă.

    Judecătorul cauzei a admis cerera avocaţiilor, astfel că audierile denunţătorilor din dosar vor fi secrete.cI

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Codul de Procedură Penală: Procurorul poate cere de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea judecătorului

    Procurorul poate să ceară direct de la bănci, fără încuviinţarea prealabilă a unui judecător, datele financiare ale unei persoane, se arată în Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, adoptată miercuri de Guvern. Modificarea elimină astfel filtrul judecătoresc, prevăzut până acum de Codul Penal.

    Unii avocaţi de drept penal susţin că modificarea, cu dispariţia sintagmei „cu încuviintarea prealabilă a judecatorului de drepturi si libertăţi”, încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine poate să asculte telefoanele în România, după ordonanţa Guvernului privind interceptările

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, care a fost adoptată pentru a pune în acord legislaţia cu decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI din anchetele procurorilor, extinde dreptul de a intercepta comunicaţiile în România la mai mulţi actori, spre deosebire de situaţia de până acum, când doar SRI-ul avea acest drept, iar procurorii DNA îşi foloseau propriul serviciu tehnic şi infrastructura tehnică a SRI.

    Acum, toate parchetele vor avea drept de acces la tehnica de interceptare a SRI, în baza unui mandat admis de judecător, beneficiind totodată de un corp de poliţişti judiciari, aşa cum are şi DNA, dar şi de dreptul de a-şi înfiinţa propria infrastructură tehnică de interceptări.

    Modul în care aceste mandate de supraveghere tehnică sunt puse în aplicare de procurori şi poliţişti, prin infrastructura SRI de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, ar urma să fie verificat periodic de un judecător al instanţei supreme. Mai mult, SRI devine oficial organ special de urmărire penală, care poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică doar în cazurile de terorism şi infracţiuni de siguranţă naţională.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Atenţie ce postaţi pe Facebook! Aceşti oameni au primit ani grei de închisoare pentru fotografii postate pe reţeaua de socializare

    Postarea unei fotografii pe Facebook poate atrage consecinţe extrem de neplăcute – mai ales dacă eşti un fost deţinut şi în selfie apari cu o armă, potrivit Business Insider.

    Un judecător din Statele Unite l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru port ilegal de armă, în condiţiile în care era un fost deţinut.

    Bărbatul a postat în octombrie 2013 o fotografie pe Facebook în care ţinea un pistol de calibru .45. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, Allah Farrad, a avut două condamnări anterioare pentru port ilegal de armă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Atenţie ce postaţi pe Facebook! Aceşti oameni au primit ani grei de închisoare pentru fotografii postate pe reţeaua de socializare

    Postarea unei fotografii pe Facebook poate atrage consecinţe extrem de neplăcute – mai ales dacă eşti un fost deţinut şi în selfie apari cu o armă, potrivit Business Insider.

    Un judecător din Statele Unite l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru port ilegal de armă, în condiţiile în care era un fost deţinut.

    Bărbatul a postat în octombrie 2013 o fotografie pe Facebook în care ţinea un pistol de calibru .45. Bărbatul, în vârstă de 42 de ani, Allah Farrad, a avut două condamnări anterioare pentru port ilegal de armă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • A primit peste 200.000 de dolari despăgubire de la o firmă care a sunat-o de 153 de ori

     
    Araceli King, din Texas, Statele Unite, a dat în judecată compania Time Warner pentru că s-a simţit “agresată” de către telefoanele primite. Astfel, King a fost apelată de 153 de ori de către un robot telefonic al Time Warner, chiar dacă a anunţat compania că este deranjată de acest lucru.
     
    Telefoanele, după cum scriu cei de la Business Insider, nu erau nici măcar adresate femeii, ci unei persoane care deţinuse anterior. Time Warner a argumentat că nu poate fi trasă la răspundere pentru că nu ştia că numărul de telefon aparţinea unei alte persoane, însă judecătorul delegat a decis plata unor despăgubiri în valoare de 1.500 de dolari pentru fiecare apelare.
     
    Prin urmare, Time Warner Cable trebuie să-i achite femeii 229.500 de dolari. “O organizaţie responsabilă ar fi încercat să găsească persoana căutată în loc să hărţuiască pe altcineva”, a mai spus judecătorul.

  • Judecător, suspendat,după ce a fost trimis în judecată în cazul retrocedării a 5.000 de ha de pădure

    “În şedinţa din data de 20 aprilie 2015, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcţia de judecător, începând cu data de 20 aprilie 2015, a domnului Toader Neculae, judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele, ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârşirea, cu intenţie, a unor infracţiuni. Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului a fost luată în temeiul dispoziţiilor art. 40 lit. j) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. 62 alin. 1 lit. a) şi alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Magistratul a fost trimis în judecată în acelaşi dosar în care au fost deferiţi justiţiei şi Maria Buleandră, fostul prefect de Buzău Paul Beganu, aflat în arest preventiv, şi alte nouă persoane. Neculae Toader este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

    Printre cele nouă persoane se află Gheorghe Ceteraş, omul de afaceri căruia i-a fost retrocedată pădurea de la Gura Teghii, trimis în judecată în stare de arest pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi dare de mită (4 infracţiuni).

    Fostul prefect din perioada 2009-2012, Paul Beganu, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, luare de mită, instigare la fals intelectual, spălare de bani, fals intelectual, instigare la dare de mită.

    De asemenea, a fost trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, Alexandru Lefter, inspector şef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Focşani la data faptei, pentru luare de mită.

    Totodată, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, Mihail-Cosmin Vasile, avocat în Baroul Buzău, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la dare de mită, Ion Irimia, angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva la data faptelor, pentru trafic de influenţă.

    Procurorii DNA i-au deferit justiţiei, în stare de libertate, pe Ştefan Feraru, consilier juridic în cadrul Prefecturii Buzău la data faptelor, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, pe actualul prefect de Buzău, Maria Buleandră, la data comiterii faptei şef al Serviciului Controlul Legalităţii, al Aplicării Actelor Normative, Contencios Administrativ, Aplicarea Apostilei şi Relaţii cu Autorităţile Locale, pentru instigare la infracţiunea continuată de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, pe Liliana Panaete, secretar în cadrul primăriei comunei Gura Teghii, pentru fals intelectual, în formă continuată, uz de fals, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, pe Anton Constantin, administrator al unei societăţi comerciale, pentru spălare de bani, pe Eduard Gabriel Moiseanu, inginer silvic, angajat la Ocolul Silvic Siriu SRL, acuzat de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    O altă persoană trimisă în judecată este Gheorghe Poenaru, administrator al SC Forestiera Ardeleana SRL la data faptelor, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Ploieşti, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.