BusinessMagazin

Tag: judecata

  • Nicuşor Constantinescu, trimis în judecată de DNA într-un dosar cu un prejudiciu de 8 milioane euro

    Conform unui comunicat de presă transmis, joi, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Nicuşor Constantinescu, în stare de arest la domiciliu, pentru abuz în serviciu (trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (nouă infracţiuni, din care cinci în formă continuată).

    De asemenea, au fost trimişi în judecată Cristian Zgabercea, la data respectivă consilier al preşedintelui CJ Constanţa, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, Carmen Florentina Oproiu, pe atunci director al Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate din cadrul CJ Constanţa, pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat, Marcel Brâncoveanu Părău, reprezentant al Fundaţiei Culturale Thalia la data faptei, pentru complicitate la evaziune fiscală, Fundaţia Fantasio, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, şi Fundaţia Culturală Thalia, pentru complicitate la evaziune fiscală.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie din Constanţa, în cursul anului 2012, Nicuşor Constantinescu, împreună cu Cristian Zgabercea, Carmen Florentina Oproiu şi Fundaţia Fantasio, a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost comiterea mai multor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului judeţului Constanţa, precum şi a unor infracţiuni de evaziune fiscală.

    În perioada respectivă, Nicuşor Constantinescu, ajutat de Zgabercea şi Florentina Oproiu, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi a plătit, în mod nelegal, finanţări nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi fundaţii în sumă de 5.094.836 de lei, arată sursa citată.

    Finanţarea şi plăţile au fost făcute numai în baza unei hotărâri a CJ, fără respectarea normelor legale în vigoare prevăzute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general şi de O.G nr. 51/1998, actualizată, referitoare la îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, care stipulează în mod expres principiile şi regulile în care se pot asigura finanţări nerambursabile din fonduri publice.

    Potrivit DNA, în cursul anului 2012, Nicuşor Constantinescu, beneficiind de ajutorul aceloraşi doi inculpaţi, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, finanţând în mod nelegal cheltuieli cu activităţile sportive în sumă de 13.305.000 lei, ce au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive. Şi de această dată, finanţarea şi plăţile respective au fost efectuate numai în baza hotărârilor CJ, cu încălcarea flagrantă a prevederilor Legii nr. 350/2005, care reglementează regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, alocate pentru activităţi non-profit de interes general, şi a prevederilor Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport în România şi condiţiile finanţării activităţii sportive din fonduri publice.

    Conform procurorilor DNA, în 8 ianuarie 2015, Nicuşor Constantinescu a emis o dispoziţie prin care, în mod nelegal, a deposedat o persoană de atribuţiile funcţiei de director general al unei direcţii din cadrul CJ Constanţa, totodată retrăgându-i acesteia dreptul de acordare a vizei de control.

    “Prin aceasta, el i-a provocat persoanei respective o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului”, menţionează procurorii anticorupţie.

    În documentul citat se arată că, în perioada 2009-2014, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al CJ Constanţa, a efectuat mai multe acţiuni în scopul obţinerii direct sau indirect a unui folos patrimonial pentru sine sau pentru altul. Astfel, el a aprobat virarea sumei de 100.000 de lei către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa, la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către un hotel, în condiţiile în care acesta este deţinut de o societate la care Constantinescu deţine 25 la sută din părţile sociale. De asemenea, a finanţat echipa de handbal a municipiului Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 lei, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat societăţii la care deţinea 25 la sută din părţile sociale suma de 113.032 lei. În plus, tot în aceeaşi perioadă, a încheiat şapte contracte de prestări servicii, cu trei firme, la care asociat este o persoană cu care se afla în relaţii comerciale şi a făcut plăţi din fonduri publice în temeiul acestor contracte, în mai multe rânduri, în cuantum total de 13.365.903,94 lei (peste 3.000.000 de euro).

    Potrivit DNA, în cursul anului 2012, Cristian Zgabercea, împreună cu Fundaţia Fantasio, a disimulat realitatea prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la plata impozitului pe venit datorat bugetului de stat, pentru veniturile plătite din fonduri publice pe baza unor contracte de sponsorizare, întocmite fictiv cu ocazia organizării a două festivaluri de muzică. În acest sens, Zgabercea a înregistrat în contabilitate facturile emise de Fundaţia Culturală Thalia, prin inculpatul Marcel Brâncoveanu Părău, şi a făcut plăţi în temeiul lor, deşi cunoştea că operaţiunile comerciale facturate aveau un caracter fictiv, iar cheltuielile subsecvente erau nereale.

    Aceste documente nu au fost însoţite de documente justificative, iar serviciile a căror plată se solicitase nu fuseseră recepţionate de către beneficiarii lor, aceştia din urmă cunoscând de altfel şi împrejurarea că Fundaţia Thalia nu le prestase în fapt. În această modalitate a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma de 152.180 lei, arată sursa citată.

    Conform DNA, prejudiciul produs Unităţii Administrativ Teritoriale Constanţa este de peste opt milioane de euro, iar până la momentul întocmirii rechizitoriului, Consiliul Judeţean Constanţa nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în cauză, deşi i s-a solicitat acest lucru.

    În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil aparţinând lui Cristian Zgabercea.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în mai multe dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri. De asemenea, el este judecat pentru că ar fi subfinanţat Centrul Militar Zonal.

  • Şeful Comisariatului de Protecţia Consumatorilor Constanţa şi un inspector ANAF, trimişi în judecată

    Procurorii îl acuză pe Mihai Perifan de dare de mită, iar pe inspectorul din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă a ANAF de săvârşirea infracţiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat al DNA, la data de 19 martie 2015, Mihai Perifan, pe baza informaţiilor primite de la Damu Fundulea, inspector în cadrul ANAF – Direcţia Generală Antifraudă, detaşat ca specialist antifraudă fiscală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, a promis unui ofiţer de poliţie suma de 15.000 euro, pentru ca un subordonat de-al acestuia să conducă cercetările dintr-o cauză penală pe care o instrumenta, de o asemenea manieră încât să se ajungă la o soluţie favorabilă pentru o rudă a sa şi societăţile apropiate acesteia, dându-i în aceeaşi zi suma de 14.000 euro.

    La data de 20 martie 2015, în acelaşi scop, Mihai Perifan a remis aceleiaşi persoane suma de 1.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.

    În cauză, anchetatorii au dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, în vederea garantării confiscării speciale de la Mihai Perifan a sumei de 15.000 euro, dată de acesta cu titlu de mită ofiţerului de poliţie.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

  • Şeful Comisariatului de Protecţia Consumatorilor Constanţa şi un inspector ANAF, trimişi în judecată

    Procurorii îl acuză pe Mihai Perifan de dare de mită, iar pe inspectorul din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă a ANAF de săvârşirea infracţiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat al DNA, la data de 19 martie 2015, Mihai Perifan, pe baza informaţiilor primite de la Damu Fundulea, inspector în cadrul ANAF – Direcţia Generală Antifraudă, detaşat ca specialist antifraudă fiscală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, a promis unui ofiţer de poliţie suma de 15.000 euro, pentru ca un subordonat de-al acestuia să conducă cercetările dintr-o cauză penală pe care o instrumenta, de o asemenea manieră încât să se ajungă la o soluţie favorabilă pentru o rudă a sa şi societăţile apropiate acesteia, dându-i în aceeaşi zi suma de 14.000 euro.

    La data de 20 martie 2015, în acelaşi scop, Mihai Perifan a remis aceleiaşi persoane suma de 1.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.

    În cauză, anchetatorii au dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, în vederea garantării confiscării speciale de la Mihai Perifan a sumei de 15.000 euro, dată de acesta cu titlu de mită ofiţerului de poliţie.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

  • Fostul director al DSVSA Sibiu Şerban Ţichindelean, trimis în judecată pentru abuz în serviciu

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a lui Şerban Constantin Ţichindelean, fost director executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Sibiu, pentru abuz în serviciu în formă continuată (şase acte materiale), abuz în serviciu (trei infracţiuni) şi conflict de interese (două infracţiuni).

    De asemenea, Cosmina Mirela Olteanu, fost consilier juridic al DSVSA Sibiu, aflată sub control judiciar, a fost trimisă în judecată, pentru două infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu.

    În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2011- 2013, Şerban Ţichindelean, în calitate de director executiv al DSVSA Sibiu, şi-a exercitat în mod defectuos atribuţiile de serviciu prin emiterea unor dispoziţii nelegale, care au avut ca rezultat rezilierea unui contract de concesiune a Circumscripţiei Sanitar Veterinare Jina (ce fusese încheiat cu Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) şi încheierea, în condiţii nelegale, a unui contract similar cu un alt medic veterinar.

    Astfel, în 25 februarie 2013, Mirela Cosmina Olteanu, în calitate de consilier juridic la DSVSA Sibiu, în scopul de a-l ajuta pe Ţichindelean, a avizat în mod nelegal notificarea de reziliere a contractului iniţial de concesiune, în lipsa acordului Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    În acelaşi context, la 4 septembrie 2013, Mirela Cosmina Olteanu, cu intenţie indirectă, în scopul de a-l ajuta pe Ţichindelean, a întocmit o adresă în numele DSVSA Sibiu de constituire ca parte civilă într-o procedură judiciară, prin crearea unei aparenţe de legalitate a actului administrativ, ştiind că sumele nu au fost stabilite de către compartimentele cu atribuţii în avizarea deconturilor, calculul fiind făcut în mod arbitrar prin efectuarea unor verificări nelegale.

    Prin aceste acţiuni, Şerban Ţichindelean “a produs o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale medicului veterinar, beneficiarul iniţial al contractului de concesiune, cauzându-i acestuia un prejudiciu de 176.194, 85 lei, corelativ cu crearea unui folos pentru noul prestator de servicii sanitar veterinare, în cuantum de 67.192, 80 lei”.

    În 1 august 2011, Şerban Ţichindelean a încălcat dispoziţiile legale privind statutul funcţionarilor publici şi a celor în materia achiziţiilor publice de servicii, prin încheierea unui contract de prestări servicii (consultanţă juridică), prelungit până în anul 2014, cu inculpata Mirela Cosmina Olteanu, producând astfel o pagubă instituţiei publice, corelativ cu folosul material în favoarea acesteia, constând în plata efectivă a serviciilor în cuantum total de 141.768,00 lei.

    În perioada 2010 – septembrie 2014, Ţichindelean a dispus utilizarea nelegală a unei autoutilitare frigorifice a DSVSA Sibiu în cadrul programului de autocontrol al agenţilor economici, în folosul acestora şi corelativ creând o pagubă Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în cuantum de 50.169,07 lei şi 2681,40 euro.

    De asemenea, în 25 aprilie 2012, Şerban Ţichindelean, în calitate de director executiv al DSVSA Sibiu, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, a dispus încheierea unui contract de închiriere între DSVSA Sibiu şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, cu încălcarea dispoziţiilor legale, cauzând o pagubă în valoare de 1603,70 lei (chirie şi carburant) în dauna ANVSA, corelativ cu crearea unui folos patrimonial injust în favoarea Regiei Naţionale Pădurilor Romsilva.

    “Din probele administrate în cauză a rezultat că autoturismul, obiect al contractului de închiriere, a fost utilizat numai în cadrul verificărilor acţiunilor sanitar veterinare din Circumscripţia Sanitar Veterinară Jina, cu toate că în baza dispoziţiilor legale, autorităţilor şi instituţiilor publice le era interzisă achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme”, mai arată procurorii DNA.

    Totodată, în perioada 2011-2013, inculpatul Şerban Ţichindelean, deşi ocupa funcţia de director executiv al DSVSA Sibiu, a participat la luarea unor decizii prin care s-au obţinut în mod direct foloase patrimoniale de către SC Cherry SRL, societate cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani anterior numirii în funcţie şi în cadrul căreia două persoane din familia sa deţin calitatea de asociaţi.

    În perioada 2012-2014, Ţichindelean, prin intermediul unei firme, a menţinut controlul real asupra acţiunilor din programul strategic naţional derulat în Circumscripţia Sanitar Veterinară Răşinari.

    Astfel, societatea comercială respectivă, controlată de inculpat şi o rudă a acestuia, a beneficiat în mod direct de decontarea acestor acţiuni din bugetul naţional alocat.

    În cauză a fost dispusă instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil aparţinând lui Ţichindelean.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Sibiu, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    La sfârşitul lunii septembrie 2014, Constantin Şerban Ţichindelean şi Cosmina Mirela Olteanu au fost reţinuţi de DNA. Ulterior, instanţa a dispus ca Ţichindelean să fie plasat în arest la domiciliu, iar Olteanu să fie cercetată sub control judicar.

  • Omul de afaceri Sorin Strutinsky, trimis în judecată în dosarul de trafic de influenţă cu 2 mil euro

    Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Sorin Strutinsky a pretins de la un denunţător 10 la sută din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea comercială reprezentată de acesta, în baza a trei contracte încheiate cu Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL), transmite corespondentul MEDIAFAX

    În schimbul sumelor de bani pretinse, Strutinsky, prevalându-se de influenţa exercitată asupra funcţionarilor DADL şi asupra mnistrului Mediului de la acea vreme, a promis că îi va determina să respecte obligaţiile contractuale asumate, referitoare la plata preţului către societatea comercială respectivă. Ulterior, în baza pretinderii iniţiale, în perioada 2009 – 2012, Sorin Strutinsky a primit de la denunţător suma totală de 1.286.958,17 lei, banii fiind viraţi din conturile bancare ale societăţii reprezentate de denunţător în conturile bancare ale societăţilor comerciale indicate de Strutinsky, respectiv SC New Home Construct SA, SC Mehmetoglu SRL, SC Nefermin SRL, SC Panel Building System SRL şi SC CDS Project SRL.

    Ulterior, în perioada 2009 – 2012, Sorin Strutinsky, urmărind obţinerea banilor, i-a determinat pe reprezentanţii societăţii denunţătorului şi pe cei ai SC New Home Construct SA, SC Mehmetoglu SRL, SC Nefermin SRL, SC Panel Building System SRL şi SC CDS Project SRL să falsifice mai multe contracte, aceste înscrisuri fiind folosite pentru efectuarea plăţilor corespondente şi justificarea acestora în evidenţele contabile. Astfel, între 2009 şi 2013, Sorin Strutinsky i-a determinat pe reprezentanţii firmelor respective să facă,mod repetat, operaţiuni comerciale cu caracter fictiv, prin care a transferat banii, din patrimoniul societăţii beneficiare a banilor publici în patrimoniul celor cinci societăţi. În acest mod, banii au fost reintroduşi în circuitul civil, cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

    În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA se mai arată că, în cursul anului 2012, Sorin Strutinsky a pretins de la acelaşi denunţător o altă sumă de bani reprezentând tot 10 la sută din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de aceeaşi societate reprezentată de denunţător, în baza unui contract privind extinderea unei dane din portul Constanţa, încheiat cu Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. În schimbul banilor, Strutinsky, prevalându-se de influenţa exercitată asupra funcţionarilor CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, a promis că îi va determina să respecte obligaţiile contractuale asumate, referitoare la plata banilor, în baza contractului.

    Pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, după ce societatea beneficiară a contractului de lucrări a încasat suma de aproximativ cinci milioane de lei, denunţătorul a renegociat, în data de 11 ianuarie 2015, cu Sorin Strutinsky, suma pe care acesta din urmă o pretindea, de la 10 la sută, la 8 la sută, respectiv de la suma de 500.000 de lei, la 400.000 de lei.

    Tot în cursul anului 2012, Sorin Strutinsky i-a mai pretins denunţătorului, în aceleaşi condiţii, alţi 10 la sută din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către firma acestuia (ca parte a unui consorţiu de firme), în temeiul unui contract încheiat cu Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa ce prevedea efectuarea de lucrări de întreţinere pe Canalul Dunărea – Marea Neagră şi pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.

    Consorţiul de firme din care făcea parte societatea denunţătorului a încasat astfel preţul lucrărilor executate, de 12.744.039 lei şi TVA aferentă de 3.058.569,53 lei.

    Ulterior, în baza pretinderii iniţiale, Sorin Strutinsky a primit de la denunţător suma de 605.886,80 lei, banii fiind viraţi din conturile bancare ale societăţii denunţătorului în conturile bancare ale SC Sisteme Internaţionale de Afaceri SA, SC Panel Building System SRL, SC CDS Project SRL, SC Classic SRL şi SC New Open Sector SA, indicate de către Strutinsky. De asemenea, Sorin Strutinsky a primit, în numerar, şi suma 25.000 de euro, urmând ca diferenţa de încasat – în cuantum de 112.000 de lei, să fie achitată în cursul anului 2015.

    Urmărind obţinerea acestor foloase, în perioada 2013 – 2014, Sorin Strutinsky i-a determinat pe reprezentanţii societăţilor menţionate să falsifice mai multe contracte, ce au fost apoi folosite pentru efectuarea plăţilor corespondente şi justificarea acestora în evidenţele contabile ale societăţilor comerciale. Ulterior, el i-a determinat pe reprezentanţii firmelor să facă, în mod repetat, operaţiuni comerciale cu caracter fictiv, prin care a transferat banii din patrimoniul firmei denunţătorului, în cel al societăţilor menţionate. În acest fel, banii au fost reintroduşi în circuitul civil, cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

    Tot în rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în cursul anului 2013, Sorin Strutinsky a pretins suma de aproximativ 1.600.000 de euro de la denunţător, reprezentând şase la sută din contravaloarea facturilor fiscale ce urmau a fi încasate de către societatea acestuia, ca parte a unui consorţiu, în temeiul unui contract de modernizare ecluze – echipamente şi instalaţii, încheiat cu Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa. În schimbul banilor, Strutinsky a promis că îi va determina pe funcţionarii CN Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa să respecte obligaţiile contractuale asumate, referitoare la plata preţului, faţă de consorţiul respectiv.

    În anul 2015, Sorin Strutinsky a mai pretins şi suma de 202.500 de lei, care reprezintă şase la sută din valoarea facturilor încasate în 2014, în cuantum total de 3.375.179 lei.

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au finalizat rechizitoriul şi au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a lui Sorin Strutinsky pentru patru infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, instigare la săvârşirea a două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, şi instigare la săvârşirea a două infracţiuni de spălare a banilor, în formă continuată.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanţa, cu propunerea de a se menţine măsurile preventive şi măsurile asigurătorii dispuse asupra bunurilor mobile şi imobile, în valoare totală de 1.305.912 lei şi 6.844 euro, proprietatea lui Strutinsky, până la concurenţa sumei de 1.892.844,97 lei.

  • Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind moartea lui Gheorghe Ursu, confirmată de instanţă

    “În noul cadru procesual, cercetările vor continua pentru a lămuri, sub toate aspectele, împrejurările în care au fost comise faptele ce pot constitui infracţiuni contra păcii şi omenirii, incriminate în noul Cod penal ca infracţiuni contra umanităţii, precum şi pentru a identifica toate persoanele responsabile de comiterea acestora”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

    Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a anunţat, în 7 noiembrie, că a întrerupt greva foamei după 17 zile, pentru că a obţinut redeschiderea dosarele penale incluse în “Procesul Comunismului”, printr-o ordonanţă a procurorului general ce infirmă toate deciziile de neîncepere a urmăririi penale date până acum în aceste cauze.

    Andrei Ursu a mai spus că în dosarul tatălui său procurorii pe masa cărora a ajuns acest caz nu au luat în discuţie mai multe probe.

    Fiul disidentului Gheorge Ursu a intrat, în 21 octombrie, în greva foamei, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare, el arătând că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit, ci a acceptat să vorbească cu el doar după ce a intrat în greva foamei.

    Până acum, pentru moartea lui Gherorghe Ursu său au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă a lui Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

    Pentru trimiterea în faţa justiţiei lui Marian Pârvulescu, maior de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul-şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

    Înainte însă ca Pârvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache, pe care Ursu îl acuză că “a muşamalizat dosarul”.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, printr-o rezoluţie din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofiţer de securitate Marin Pârvulescu. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate.

    Judecătorul Tribunalului Militar Bucureşti a susţinut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziţia sa la regim fiind “nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar “un privilegiat” al regimului: şi-a făcut concediile în străinătate, “neexistând practic ţară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informaţii despre Ursu şi nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

    Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

    Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.

    Andrei Ursu a prezentat declaraţiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum şi declaraţiile mai multor medici de la Jilava printre care şi medicul care l-a operat pe Gheorghe Ursu din care rezultă “foarte clar” că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pârvulescu.

  • Fostul şef al RATB Viorel Popescu, judecat pentru că a prejudiciat regia cu circa 820.000 de euro

    Aflat în arest la domiciliu, Viorel Popescu este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de abuz în serviciu şi de conflict de interese

    Mai exact, anchetarii spun că, în perioada 10 noiembrie 2011 – 9 octombrie 2012, în calitate de director general Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) , Popescu “nu a îndeplinit unele acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu şi a efectuat în mod defectuos activităţi specifice funcţiei”, fapt ce a dus la un prejudiciu de peste 3,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 820.000 euro. Aceşti bani au fost folosiţi în defavoarea RATB, însă suma a reprezentat foloase materiale necuvenite pentru firma Urbconnect SRL.

    Astfel, în 13 martie 2012, între RATB şi firma menţionată, care nu avea drept de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă, a fost încheiat un contract de prestări servicii juridice.

    “Din conţinutul contractului rezultă că RATB, prin inculpatul Viorel Popescu, a împuternicit firma respectivă în vederea recuperării tuturor creanţelor de la Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (CASMB), în baza unor simple solicitări ale firmei private către debitoare, îndrituită cu rolul de intermediar în relaţia Regiei Autonome de Transport Bucureşti cu CASMB”, conform DNA.

    Procurorii punctează că, din actele existente la dosar, reiese că în contract se specifică faptul că firma Urbconnect avea obligaţia de asistare la controlul efectuat de CASMB. faţă de RATB, pentru ca regiei să îi revină sumele cuvenite, deşi, în realitate, nu a existat şi nici măcar nu se prefigura un astfel de control.

    De altfel, potrivit DNA, Viorel Popescu ştia foarte clar, la momentul semnării actelor întocmite de funcţionarii de specialitate ai regiei, cuantumul sumelor de bani neachitate de Casa de Asigurări, astfel încât aceste verificări nu trebuiau încredinţate firmei private.

    “Prin urmare, inculpatul Popescu Viorel, în calitate de director general al RATB, pe lângă faptul că nu a întreprins măsuri legale şi efective de recuperare a creanţelor datorate regiei de către CASMB, prin structurile cu atribuţii în acest sens, existente în cadrul regiei, a decis să încheie un contract cu SC Urbconnect SRL Bucureşti, sub aparenţa că firma privată va efectua demersuri la CASMB pentru recuperarea sumelor de bani datorate către RATB”, menţionează anchetatorii.

    În plus, conform sursei citate, fostul director al RATB nu a luat în considerare obiecţiunile ridicate de Serviciul juridic şi contencios al regiei, la semnarea contractului cu respectiva frimă, iar ulterior a admis achitarea, din conturile bancare ale regiei de transport, a facturilor emise de firma privată, deşi acestea nu se fundamentează pe niciun document care să ateste demersurile concrete derulate de prestator şi natura acestora.

    În acest dosar, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a precizat că se constituie parte civilă, motiv pentru care aceasta cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de Viorel Popescu, de aproape 820.000 de euro.

    Pentru a fi siguri că aceşti bani vor fi recuperaţi, anchetatorii au pus sechestru pe bunurile imobile ale fostului director.

    Judecătorii de Tribunalul Bucureşti urmează să dea o sentinţă în acest caz.

    În primăvara lui 2013, Guvernul a sesizat DNA asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea RATB în perioada 2010-2012, de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    În nota de control s-a arătat, printre altele, că reprezentanţii RATB din perioada cercetată au acoperit pierderi de 12,1 milioane lei din fondurile destinate servicului de transport public subvenţionat, prin schimbarea destinaţiei banilor, şi au comis nereguli în atribuirea unor contracte de achiziţii, ceea ce poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    RATB, care în 2010 şi 2011 a raportat un profit contabil zero, a efectuat cheltuieli de protocol de 450.967 de lei, din care 299.119 lei pentru produse de la cantină, de patiserie, băuturi şi cafea penru conducerea regiei, iar alte 10.530 lei au fost cheltuite pentru 6 stilouri cu peniţe de aur şi platină tip Mont Blanc, la un preţ de circa 1.700-1.300 lei/bucata, pentru membrii Consiliului de Administraţie al RATB.

    Viorel Popescu a fost ales în funcţiile de preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie al RATB şi de director al regiei la 10 noiembrie 2011.

    El a condus RATB până în 4 septembrie 2012, când a fost revocat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din Consiliul de Administraţie al regiei, ceea ce a dus automat şi la pierderea postului de director.

    Reprezentanţii USL în CGMB spuneau atunci că Viorel Popescu a fost revocat din cauza managementului defectuos.

  • Ilie Carabulea cere instanţei să fie lăsat să iasă din judeţul Sibiu, pentru a-şi gestiona afacerile

     Controlul judiciar dispus în cazul lui Carabulea de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îi impune acestuia să nu iasă din judeţul de domiciliu (Sibiu) fără o permisiune prealabilă a instanţei.

    Omul de afaceri vrea extinderea teritoriului pe care să se execute controlul judiciar.

    “Eu am 32 de societăţi comerciale viabile în România, iar unele dintre ele funcţionează de 24 de ani. Aceste societăţi comerciale trebuiesc coordoante, trebuiesc conduse, că altfel ele sunt ca fără stăpân (…) Având în vedere că 24 dintre cele 32 de societăţi comerciale au sediul societăţii în altă zonă decât în judeţul Sibiu, este normal să solicite extinderea teritorialităţi controlului judiciar şi asupra celorlalte judeţe din ţară. În restul de judeţe nu mă interesează, că nu vreau să fac turism”, a explicat Carabulea, la ieşirea de la instanţa supremă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorul Stan Mustaţă, judecat pentru fapte de corupţie, cere pensionarea

     Potrivit sursei citate, cererea de pensionare a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii în 12 mai, de către Curtea de Apel Bucureşti.

    Solicitarea judecătorul Stan Mustaţă, suspendat din funcţie, nu se află pe ordinea de zi a Plenului CSM, cererea urmând să fie luată în discuţie, cel mai probabil, după suplimentarea acesteia.

    Magistratul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, alături de el fiind deferită justiţiei şi grefiera Mariana Curea, de la aceeaşi instanţă, ambii în stare de arest preventiv.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi şi Ion Boraciu, cel despre care judecătorul Stan Mustaţă spunea că îi este “prieten vechi”, Florian Alexandru, un apropiat al clanului “Cămătarii” şi Ciprian Moraru. Prin intermediul primilor doi, Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora. Cel de-al treilea bărbat a fost trimis în judecată pentru că ar fi dat bani pentru a obţine o sentinţă favorabilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu, în arest la domiciliu

     Instanţa supremă a admis astfel contestaţiile celor două judecătoare formulate împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care a decis ca ele să fie în continuare cercetate în stare de arest.

    ICCJ a înlocuit măsura arestului cu arestul la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, între 27 mai şi 25 iunie.

    Totodată prin aceeaşi sentinţă va fi arestat la domiciliu şi avocatul Daniel Petre, judecat în acelaşi dosar.

    Decizia instanţei supreme este definitivă, Viorica Dinu, Antonela Costache şi Daniel Petre fiind scoşi din arest şi duşi la locuinţele lor.

    Viorica Dinu şi Antonela Costache au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), împreună cu alte 21 de persoane, în 5 iulie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro