BusinessMagazin

Tag: it

  • Dezvăluire din rapoarte: Daniel Dines, IT-istul din Oneşti care a scris istorie prin listarea UiPath pe Wall Street, şi-a dat un salariu de doar 500 de dolari pe lună în 2021 şi nu a vrut să ia bonus. El are totuşi un pachet de beneficii de 660.000 de dolari, din care 60% se duce pe bodyguarzi

    Daniel Dines, 50 ani, IT-istul din Oneşti care a pus bazele primului unicorn românesc, respectiv compania UiPath la care are şi poziţia de director general (CEO), a publicat în raportul de remunerare consultat de ZF un salariu de bază de doar 6.017 de dolari în anul fiscal 2022 (dar care reflectă rezultatele financiare din 2021 şi care pe legislaţie americană s-a încheiat la ianuarie 2022), respectiv 500 de dolari pe lună.

    Dines a decis să-şi reducă la minimum salariul în anul în care UiPath a scris istorie prin listarea pe Wall Street – cea mai mare şi mai puternică piaţa de capital din lume, arată raportul de remunerare al companiei publicat recent. “Prin urmare, salariul de bază anual al domnului Dines a fost redus ulterior la 6.017 dolari”.

    Spre comparaţie în anul fiscal 2021 (care reflectă rezultatele din 2020) Dines a avut un salariu de 106.044 de dolari, adică 8.800 de dolari pe lună, fiind probabil printre cele mai mici salarii ale unui CEO de o companie IT din România.

    Pentru anul fiscal 2022 Dines a publicat compensaţii de 663.000 de dolari. “În ceea ce îl priveşte doar pe domnul Dines, suma indicată pentru anul fiscal 2022 include servicii de securitate personală în valoare de 395.673 de dolari, costuri de asigurare de sănătate în valoare de 40.253 de dolari, 223.281 de dolari reprezentând jumătate din taxa de depunere Hart Scott Rodino a domnului Dines, cheltuieli legate de servicii de pregătire a impozitelor în valoare de 4.171 de dolari şi contribuţia noastră de potrivire 401(k) pentru domnul Dines”.

    Pentru anul fiscal 2021 Dines a avut compensaţii de 110.100 de dolari. “Suma indicată pentru anul fiscal 2021 include servicii de securitate personală în valoare de 66.500 de dolari, costuri de asigurare de sănătate, taxe de membru al sălii de sport, cheltuieli legate de mese şi evenimente personale, cheltuieli legate de servicii de pregătire fiscală şi contribuţia noastră la 401(k) pentru dl Dines”.

    (Sursa:raport UiPath)

    UiPath menţionează că în cursul anului fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, fiecare dintre directorii executivi a fost eligibil să primească un bonus anual pe baza atingerii anumitor obiective de performanţă, constând în obiective de performanţă individuală şi în indicatorii corporativi pentru veniturile anuale recurente (ARR) şi fluxul de numerar liber (FCF).

    “Planul de bonusuri pentru anul fiscal 2022 a fost finanţat la 96% din ţintă, pe baza îndeplinirii obiectivelor. În consecinţă, i-am plătit dlui Gupta un bonus în numerar de 232.480 de dolari şi dlui Kummert un bonus în numerar de 216.000 de dolari. După cum s-a menţionat mai sus la rubrica Salarii de bază, dl Dines nu a luat un bonus în numerar pentru anul fiscal 2022”.

    Dines, cu o avere de 2,2 miliarde de dolari prin investiţia la UiPath, este pe locul 1.053 în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii în 2022, potrivit revistei americane Forbes. UiPath s-a listat în aprilie 2021 la preţul de 70 de dolari pe acţiune. Pe 5 mai 2022 în pre-market acţiunile sunt la 19 de dolari, echivalentul unei valori de piaţă de 10,4 mld. dolari, adică circa minus 75% într-un an.

    ♦ Alte afirmaţii din raport şi cât au câştigat ceilalţi directori ♦

    Ashim Gupta, CFO, a publicat un salariu de bază de 401.000 de dolari pentru anul fiscal 2021, la care se adaugă “stock awards”, adică pachet prin remunerare de acţiuni, de 22 mil. dolari.

    Ted Kummert, vicepreşedinte executiv, a publicat un salariu de bază de 450.000 de dolari pentru anul fiscal 2021, la care se adaugă “stock awards”, adică pachet prin remunerare de acţiuni, de 14 mil. dolari.

    “Pentru anul încheiat la 31 ianuarie 2022, salariile de bază anuale pentru fiecare dintre domnii Dines, Gupta şi Kummert au fost de 6.017 dolari, 401.000 dolari şi, respectiv, 450.000 dolari. Pentru anul care s-a încheiat la 31 ianuarie 2021, salariile de bază anuale pentru fiecare dintre domnii Dines, Kummert şi Hansen au fost de 106.044 de dolari, 404.384 de dolari şi, respectiv, 305.753 de dolari. Salariul domnului Gupta pentru anul 2021 nu este furnizat, deoarece acesta nu a fost un director executiv numit în anul fiscal 2021. Dl Hansen, fostul nostru director de venituri, a fost un director executiv numit pentru anul fiscal 2021. În urma ofertei noastre publice iniţiale din aprilie 2021, dl Dines a solicitat ca remuneraţia sa să fie redusă la o sumă de minimus. Prin urmare, salariul de bază anual al dlui Dines a fost redus ulterior la 6.017 USD”.

    În martie 2021, Aharon Dines, fratele lui Daniel Dines, directorul nostru executiv, co-fondator şi preşedinte, a fost angajat de UiPath Srl pentru a lucra ca specialist în securitate în calitate neexecutivă.

    În conformitate cu angajarea sa, Aharon Dines a primit 434.459 RON drept compensaţie pentru anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, o compensaţie suplimentară în numerar de 124.652 RON şi opţiuni pe acţiuni şi RSU cu o valoare justă agregată la data acordării de 449.532 de dolari.

    Începând cu al treilea trimestru al anului fiscal 2022, am folosit o aeronavă deţinută de directorul nostru executiv. Aeronava este operată pentru uzul societăţii de către o companie comercială de charter. Societatea plăteşte tarife negociate în condiţii de concurenţă loială. Pentru anul fiscal încheiat la 31 ianuarie 2022, am suportat cheltuieli de navlosire a aeronavei în valoare de 1,1 milioane de dolari legate de utilizarea comercială a aeronavei.

     

     ​

     

  • Orange România a avut venituri totale de 384 de milioane de euro în primul trimestru din 2022, perioadă în care grupul a oferit servicii mobile către 10,5 milioane de clienţi. „Primul trimestru din 2022 a fost marcat de o creştere a veniturilor totale din servicii pentru companii”

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a înregistrat în primul trimestru din acest an o cifră de afaceri consolidată (care cuprinde Orange România, Orange Romania Communications şi Orange Money) în valoare de 384 de milioane de euro, arată un comunicat transmis de reprezentanţii companiei. În primul trimestru din 2022, grupul Orange România a oferit servicii mobile către 10,5 milioane de clienţi, servicii fixe în bandă largă către 1,32 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,5 milioane de clienţi.

    „În pofida provocărilor, rezultatele sunt pozitive (…). Cele două mari milestones pentru noi, schimbarea numelui operatorului Telekom Romania Communications în Orange Romania Communications şi finalizarea tranziţiei sale către brandul Orange, încununate de prima ofertă comună de servicii fix-mobil pentru toţi clienţii Orange, au fost dublate de alte realizări importante. Printre acestea se află furnizarea accesului la conectivitate către noi clienţi, fructificarea de către Orange Business Services a dinamismului zonei de IT&C, cât şi interactivitatea şi accesibilitatea serviciilor digitale, segment mult apreciat de utilizatori”, a spus Liudmila Climoc, CEO al Orange România.

    De asemenea, primul trimestru al anului 2022 a fost marcat de o creştere a veniturilor totale din servicii pentru companii faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, continuând tendinţa ultimilor ani, au mai transmis reprezentanţii grupului Orange. Segmentul IT&C rămâne cel mai dinamic, cu creşteri în zona de securitate cibernetică şi Cloud. De asemenea, la nivelul ultimelor trei luni, veniturile din servicii mobile au fost în creştere.

    „Intens poate fi cuvântul care descrie cel mai bine aceste prime trei luni ale lui 2022, un trimestru în care eforturile noastre au fost îndreptate şi mai puternic către clienţi, într-o tornadă operaţională provocată de contextul socio-economic dificil şi de criza politico-militară şi umanitară dată de războiul din Ucraina. (…) În cel mai scurt timp, ne-am mobilizat şi am venit în sprijinul tuturor celor afectaţi de criza din Ucraina cu soluţii urgente pentru a-i ajuta să comunice uşor cu cei apropiaţi şi să aibă acces rapid la informaţie, demonstrând, astfel, solidaritatea noastră faţă de poporul ucrainean”, a adăugat Liudmila Climoc.

    Pe parcursul primului trimestru al anului 2022, peste 11.000 de locuitori din 50 de localităţi din mediul rural au primit acces la conectivitate 4G, procentul de acoperire fiind de 98,38% din populaţie, în timp ce 89 de noi localităţi din mediul urban şi rural s-au bucurat de avantajele reţelei 4G+, procentul de acoperire atingând 72,48% din populaţie.

    În ceea ce priveşte reţeaua 5G, aceasta este disponibilă în prezent clienţilor din 17 oraşe. Tot în primul trimestru al anului în curs, capacităţile 5G au fost testate în premieră în laboratorul 5G Orange din România, unde a fost realizat primul apel de date ce foloseşte nativ doar infrastructura 5G, respectiv reţeaua de tip StandAlone (5G SA), ceea ce permite uRLLC (Ultra-Reliable Low Latency Communications), oferind latenţă de sub 5ms şi capacitate mare de transfer a datelor în partiţii dedicate ale reţelei 5G, potrivit reprezentanţilor Orange.

    În ceea ce priveşte abonamentul 100% digital YOXO, în primul trimestru al acestui an, baza de clienţi a crescut de aproape trei ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

     

  • Facturile la curent, un subiect sensibil pentru toată lumea, dar care a devenit idee de afaceri pentru alţii. Cum ajută o companie oamenii să plătească preţul corect la energie

    Facturile la energie au devenit un subiect extrem de sensibil în contextul actual, iar în cazul companiilor, posibilitatea de a compara tarifele şi de a negocia contractele cu furnizorii le poate aduce economii semnificative. Un start-up local, numit NRGI.ai, a simţit potenţialul de dezvoltare pe această nişă şi lucrează la realizarea unei platforme paneuropene bazate pe inteligenţă artificială care să le facă recomandări personalizate companiilor, ajutându-le atât în cadrul procesului de negociere a contractelor, cât şi în procesul de tranziţie către energia verde.

    Prin NRGI.ai ajutăm clienţii industriali să obţină preţuri corecte la energie din partea furnizorilor, cu focus pe partea de electricitate şi într-un viitor apropiat cu focus şi pe gazele naturale”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai. Potrivit acestuia, NRGI.ai este o platformă B2B, un marketplace, în care practic este automatizată estimarea preţurilor corecte şi încheierea contractelor între clienţii industriali şi furnizorii de electricitate.

    „Am pornit prin realizarea de algoritmi de forecasting pe care îi vindeam traderilor de electricitate, dar ne-am dat seama că problema cea mare într-o piaţă foarte complexă ca electricitatea este faptul că, în principal, cumpărătorii mari şi cumpărătorii medii nu au o înţelegere foarte bună asupra pieţei şi asupra trendurilor, dar nici asupra valorii cererii lor şi practic ei sunt partea care este mai puţin deservită în România şi în Europa, iar noi construim această platformă paneuropeană“,

    Practic, pe baza motorului său proprietar de predicţii bazat pe inteligenţă artificială, NRGI.ai îi ajută pe consumatorii industriali de energie să aleagă şi să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii.

    În prezent, start-up-ul se află în plin proces de finalizare a rundei de finanţare de tip pre-seed la care participă ca investitori Fortech Investments – braţul investiţional al companiei clujene de IT cu acelaşi nume – şi Techstars – program de accelerare şi investitor în start-up-uri tech din SUA cu filiale în mai multe ţări, atât din Europa, cât şi din Africa şi Asia. În primă fază, platforma NRGI.ai va fi lansată în România anul acesta, dar deja start-up-ul a identificat şi alte pieţe europene cu potenţial ridicat. Totodată, echipa NRGI.ai şi-a propus ca în toamna acestui an să atragă o rundă de finanţare de tip seed în valoare de 2 milioane euro care să ajute echipa să lanseze soluţia şi pe pieţele externe.

    „Ţinta pe care noi o avem pentru runda seed este în jur de două milioane de euro, sumă necesară pentru a susţine practic experimentarea pe pieţele pe care le vizăm şi anume Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie, pentru a vedea exact unde punem următoarele eforturi pentru a furniza soluţia noastră. Acum însă suntem la runda pre-seed în care avem doi investitori – Fortech şi Techstars. Parteneriatul cu Fortech Investments cuprinde o parte cash şi o parte de dezvoltare – practic, o echipă de dezvoltatori a Fortech lucrează cu noi la prototipul produsului şi la validarea produsului pe care noi sperăm să îl lansăm în luna iulie şi să avem primele tranzacţii până la începutul lunii septembrie. Iar apoi, când mergem la runda seed să putem merge şi în celelalte ţări pe care le vizăm“, a declarat Andrei Ilaş.

    Cu o vastă experienţă ca analist în energie, el a demarat proiectul NRGI.ai alături de Florin Grosu – antreprenor în serie, şi Vlad Iliescu – expert în inteligenţă artificială. Platforma NRGI.ai se află încă în faza de dezvoltare, iar o echipă dedicată din cadrul Fortech se va alătura start-up-ului pentru a accelera dezvoltarea astfel încât soluţia să fie gata de lansare în iulie anul acesta. De altfel, la baza parteneriatului dintre Fortech Investments şi NRGI.ai stă chiar interviul acordat anul trecut de Valentin Filip, managing director Fortech Investments, în cadrul ZF IT Generation cu privire la strategia investiţională a companiei, care spre deosebire de clasicele fonduri de investiţii, pe lângă aportul de capital poate veni şi cu susţinerea pe partea de dezvoltare software care ajută start-up-urile să economisească sume substanţiale. „Discuţia cu NRGI.ai a început chiar după ultimul interviu pe care l-am avut aici la ZF IT Generation.

    Florin Grosu a luat legătura cu noi chiar după ce a văzut care ne sunt planurile şi cum vrem noi să ajutăm start-up-urile şi să ne implicăm mai mult decât cu zona de capital în dezvoltarea start-up-urilor. Aşa am pornit o discuţie care ne-a dus în punctul în care să creăm un parteneriat, să investim în NRGI.ai mai mult decât sub formă de capital şi să fim implicaţi la propriu în dezvoltarea start-up-ului. Lucrul acesta a început undeva spre finalul anului trecut ca şi moment în timp, iar acum ne aflăm în punctul în care ne apucăm propriu-zis de treabă împreună şi dezvoltăm platforma în aşa fel încât să o putem pune în piaţă şi să conturăm până la urmă toate rezultatele pe care le-au avut a noii noştri colegi până în momentul în care au început să colaboreze şi cu noi“, a spus Valentin Filip, managing director Fortech Investments, în cadrul emisiunii.

    NRGI.ai este prima investiţie a Fortech Investments de anul acesta, realizată sub formă de parteneriat, însă pentru anul acesta echipa şi-a propus să realizeze în total investiţii în zece noi start-up-uri tech, fie doar prin aport de capital, fie şi prin parteneriate care să ajute antreprenorii aflaţi la început de drum să dezvolte soluţiile lor din punct de vedere software. Anul trecut, care a fost de altfel şi primul an de funcţionare, Fortech Investments a decis să investească în circa 10 start-up-uri şi a făcut şi o investiţie de tip follow-on, în total suma investită depăşind 1 milion euro.

    „Începem anul cu NRGI.ai, dar ne concentrăm foarte mult pe a găsi noi parteneriate şi start-up-uri pe care să le susţinem chiar şi cu zona de capital în mod exclusiv. Ce ţintim în acelaşi timp este să ne asigurăm că alocăm o cotă din sumele pe care le avem disponibile către zona de susţinere ulterioară a start-up-urilor în care ne-am implicat, aşa că anul acesta noi vizăm să avem trei sau patru, cel puţin, investiţii în start-up-urile pe care le-am finanţat anul trecut. În acelaşi timp, vizăm să avem cel puţin şase investiţii de tip capital şi cel puţin patru investiţii în zona de parteneriat. Deci sperăm să putem să finalizăm anul într-o zonă de 10 colaborări noi, dar totul va depinde bineînţeles şi de start-up-urile pe care le vom putea identifica şi de oportunitatea de a investi în ele”, a declarat Valentin Filip. El a adăugat că în prezent echipa Fortech Investments se află în discuţii cu circa cinci start-up-uri, fiind foarte aproape de a finaliza procesul şi a decide dacă realizează sau nu investiţiile.

    „Nu ştim încă dacă răspunsul nostru va fi 100% pozitiv, dar anul acesta a început foarte bine şi avem cu precădere start-up-uri în care vrem să devenim parteneri, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru noi, deoarece ne place foarte mult pe de-o parte să ne diferenţiem faţă de celelalte fonduri existente pe piaţă, dar în acelaşi timp, şi poate mult mai mult, să ne implicăm în mod activ. Încercăm să oferim cât mai multe avantaje faţă de o investiţie normală de capital, şi în acelaşi timp să le dăm şansa antreprenorilor, care sunt într-adevăr la început de drum şi care mai au foarte mult efort de depus până a ajunge în punctul în care alte fonduri, care sunt exclusiv în zona de capital, să poată să-i susţină, să aibă acces la resurse, implicându-ne şi în partea de validare şi de creare a primelor iteraţii ale produselor lor.”

    Compania locală Fortech, specializată în dezvoltarea de soluţii software în regim outsourcing, a înfiinţat anul trecut Fortech Investments ca o divizie nouă, dedicată zonei de investiţii, strategia sa vizând finanţarea de start-up-uri tech, implicarea în proiecte de tip joint venture, sprijinirea unor proiecte pornite intern şi achiziţii de produse tech. Printre start-up-urile de tehnologie finanţate anul trecut de braţul investiţional al Fortech se numără proiectele locale KFactory, Telios Care şi Licenseware, dar şi proiectul RacketPal din Marea Britanie. „Noi, anul trecut, am avut mai multe start-up-uri pe care le-am identificat şi asu­pra cărora am decis că vrem să investim. Într-adevăr, întotdeauna diferite etape du­rează mai mult sau mai puţin şi pot să spun că sunt start-up-uri pe care noi le-am apro­bat anul trecut şi care şi-au extins ter­menul în anul acesta cu partea de implementare a investiţiei, dar la finalul anului am terminat cu circa
    11 investiţii aprobate.“

    „Pot să spun că dintre aceste investiţii am avut chiar şi o investiţie de follow-on, adică o a doua investiţie într-un start-up ‒ a fost vorba de Licenseware şi ne-am bucurat foarte mult de faptul că deşi fondul în sine este unul tânăr, chiar din primul an am avut ocazia să avem o investiţie ulterioară într-un start-up. Toate start-up-urile în care am investit până acum au o performanţă pozitivă spre foarte pozitivă uitându-ne în urmă şi făcând un sumar al evoluţiei lor anul trecut. Bineînţeles, sper ca această traiectorie să se menţină şi să putem să vedem materializarea ei în exituri pe termen mediu”, a precizat Valentin Filip.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

     

    1. Invitat: Alice Ionescu, fondator al Doctorbusiness.ro

    Ce face? A creat o platformă prin intermediul căreia orice antreprenor poate afla în ce stare de sănătate se află businessul său, aceasta făcând o analiză pe baza datelor contabile ale unei companii.

    „Până în prezent, platforma a fost testată de aproximativ 120 de companii. Ţinta este de a ajunge la 10.000 de antreprenori până la sfârşitul anului 2022, dar depinde cât de repede se va întâmpla lucrul acesta pentru că sunt antreprenori care folosesc platforma lună de lună, sunt antreprenori care utilizează aplicaţia o dată la trei luni sau chiar mai rar.”

    2. Invitat:  Ionuţ Ţurlea, fondator al Momsi

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă dedicată strict mamelor, care funcţionează în acelaşi timp atât ca o reţea socială, cât şi ca un marketplace pentru acestea.

    „Am investit până acum 22.000 de euro din fonduri proprii şi am mai primit o investiţie de la un grup de business angels în valoare totală de 85.000 de euro. Cea mai mare sumă am primit-o anul trecut în aprilie şi cu ea am făcut kickoff la product development. Iar anul trecut în decembrie am mai făcut încă un sindicat ca să ne asigurăm runaway-ul pentru a termina produsul şi pentru go-to-market. Sperăm că o să fie suficient ca să ne ducă până la runda de pre-seed pentru care suntem deja în discuţii cu trei fonduri din UE – unul din Polonia, unul din Luxemburg şi încă unul din Marea Britanie.“

    Start-up Update

     

    Invitat: Adrian Daniel, cofondator şi CEO al Expert24.ro – marketplace pentru prestatorii de servicii

    Ce e nou? Start-up-ul din Oradea
    a fost evaluat la
    1,5 mil. euro după ce a obţinut o primă finanţare în valoare de 50.000 euro în cadrul programului Make IT in Oradea. Până acum, start-up-ul s-a dezvoltat în regim bootstrapping, reuşind să îşi dubleze veniturile an de an.

    „Anul 2021 din perspectiva veniturilor a fost unul foarte bun pentru că am reuşit să dublăm cifra de afaceri comparativ cu anul 2020. Mai concret, am ajuns la o cifră de afaceri de 92.000 de euro şi pe lângă asta am reuşit şi să încheiem o înţelegere cu Make IT in Oradea pentru o investiţie de 50 000 de euro care tocmai s-a încheiat cu succes“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Investor Watch

     

    Invitaţi: Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai, şi Valentin Filip, managing director Fortech Investments

    Start-up-ul NRGI.ai, care dezvoltă un marketplace B2B pentru energie ce îi ajută pe consumatorii industriali să aleagă şi să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii, se află în plin proces de finalizare a rundei de finanţare de tip pre-seed la care participă ca investitori Fortech Investments – braţul investiţional al companiei clujene de IT cu acelaşi nume – şi Techstars – program de accelerare şi investitor în start-up-uri tech din SUA cu filiale în mai multe ţări, atât din Europa, cât şi din Africa şi Asia.

    Andrei Ilaş: „Acum suntem la runda pre-seed în care avem doi investitori – Fortech şi Techstars. Parteneriatul cu Fortech Investments cuprinde o parte cash şi o parte de dezvoltare – practic, o echipă de dezvoltatori a Fortech lucrează cu noi la prototipul produsului şi la validarea produsului pe care noi sperăm să îl lansăm în luna iulie şi să avem primele tranzacţii până la începutul lunii septembrie. Iar apoi, când mergem la runda seed să putem merge şi în celelalte ţări pe care le vizăm.”

    Valentin Filip: „Discuţia cu NRGI.ai a început chiar după ultimul interviu pe care l-am avut aici la ZF IT Generation. Florin Grosu (unul dintre cofondatori – n.red.) a luat legătura cu noi chiar după ce a văzut care ne sunt planurile şi cum vrem noi să ajutăm start-up-urile şi să ne implicăm mai mult decât cu zona de capital în dezvoltarea start-up-urilor. Aşa am pornit o discuţie care ne-a dus în punctul în care să creăm un parteneriat, să investim în NRGI.ai mai mult decât sub formă de capital şi să fim implicaţi la propriu în dezvoltarea start-up-ului.“

    Andrei Ilaş, cofondator şi CEO al NRGI.ai

    „Începem anul cu NRGI.ai, dar ne concentrăm foarte mult pe a găsi noi parteneriate şi start-up-uri pe care să le susţinem chiar şi cu zona de capital în mod exclusiv. Ce ţintim în acelaşi timp este să ne asigurăm că alocăm o cotă din sumele pe care le avem disponibile către zona de susţinere ulterioară a start-up-urilor în care ne-am implicat, aşa că anul acesta noi vizăm să avem cel puţin trei sau patru, investiţii în start-up-urile pe care le-am finanţat anul trecut. În acelaşi timp, vizăm să avem cel puţin şase investiţii de tip capital şi cel puţin patru investiţii în zona de parteneriat.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Ce se întâmplă când tranziţia către energie verde prinde viteză

    Tranziţia energetică şi reconfigurarea economiilor ca urmare a acestei iniţiative fără precedent aduce oportunităţi enorme de dezvoltare, România fiind una dintre ţările care ar putea avea cel mai mult de câştigat din această resetare la nivel european. Cum plănuieşte compania de IT AROBS Transilvania Software, cea mai mare societate de pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, să îşi dezvolte divizia Automotive într-o perioadă marcată de idei eco-friendly şi inovaţii în industria tech?

     

    AROBS Transilvania Software a luat naştere în Cluj-Napoca în 1998, într-o perioadă în care industria IT din România abia începea să prezinte primele semne de viaţă. În urmă cu nouă ani, AROBS era un furnizor de servicii software avansate cu istoric în dezvoltarea de soluţii complexe în parteneriat cu clienţi din vestul Europei şi America de Nord. La acea vreme, compania – listată actualmente pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti – avea clienţi din industria automatizării de clădiri, soluţii portabile de navigaţie GPS, multimedia, aplicaţii pentru industria hotelieră şi monitorizare a flotei auto. „Având deja un portofoliu de proiecte variat în zona de dezvoltare software, am fost tot timpul deschişi şi am acceptat provocări tehnice noi. Am răspuns pozitiv la solicitarea unui prim client german care dorea să ne implicăm într-un proiect care necesita atât cunoştinţe software, cât şi hardware”, spune Voicu Oprean, fondator şi CEO al AROBS România.

    Prin proiectul respectiv, compania a livrat panouri digitale de comandă pentru autovehicule industriale precum camioane, tractoare şi combine folosite în agricultură. Cu timpul, experienţa acumulată în acest sens avea să devină fundamentul din spatele unei direcţii cu totul noi, stând la baza unuia dintre cele mai puternice departamente R&D (research & development – cercetare şi dezvoltare) din cadrul AROBS, anume divizia Automotive, care oferă soluţii software pentru industria auto, lucrând în prezent la prima maşină din istoria AROBS. „În completarea acestui portofoliu avem o contribuţie semnificativă la construcţia autovehiculului inteligent prin proiecte care ţin de conducerea autonomă.” În 2020, odată cu începutul pandemiei de coronavirus, unele divizii în care activează compania – automotive, travel technology, management de flotă – au înregistrat câteva luni de stagnare şi, uneori, chiar de scădere, însă 2021 a fost caracterizat de o puternică recuperare, încununată la sfârşitul anului trecut cu debutul pe piaţa locală de capital, la o capitalizare de 884 de milioane de lei după prima şedinţă de tranzacţionare.

    „Ne propunem menţinerea şi chiar depăşirea ratei de creştere a cifrei de afaceri a liniei de business faţă de 2021. Echipele de automotive cresc de la an la an foarte rapid. Ţintim mai mulţi clienţi, pe mai multe locaţii geografice, cu proiecte diverse pentru care să ne punem la bătaie atât expertiza de automotive şi embedded (încorporare – n.r.), cât şi spiritul inovator pe care ştim că îl avem”, adaugă Voicu Oprean.

    În prezent, AROBS colaborează cu firme de top din industria auto din Europa şi cu multe alte companii, mici şi mari, din întreaga lume, dezvoltând împreună tehnologii embedded. Totuşi, printre parteneri nu se găsesc producători auto, ci subcontractori care furnizează platforme complexe şi soluţii tech dedicate, iar din noiembrie 2021, AROBS a demarat aşa-zisul program Stock Option Plan, o raritate în domeniul IT, care realizează tranziţia de la colegialitate la parteneriat. Pe zona de electrificare, AROBS s-a bucurat spre sfârşitul anului trecut de un număr tentant de solicitări de la partenerii din industria globală, proiectele intrând ulterior în faza de dezvoltare, în contextul în care tendinţele la nivel mondial merg treptat către renunţarea la motoare pe combustibili fosili, aspect resimţit, de altfel, şi în business.

    „În ceea ce priveşte România, statul oferă cel mai mare ecobonus din UE pentru persoanele fizice privind achiziţia de astfel de maşini, dar companiile nu au parte de beneficii fiscale similare”, explică CEO-ul. Aşadar, luând în calcul prima oferită de stat, preţul de achiziţie rămâne, pentru o persoană fizică, principala barieră atunci când vine vorba de cumpărarea unei maşini electrice.

    În prezent, există experţi care susţin că, în câţiva ani, automobilele electrice vor fi mai ieftine decât cele pe combustibil fosil, iar şoferii vor dispune de o mulţime de staţii de încărcare. Mai mult, estimările analiştilor spun că piaţa globală a maşinilor electrice va creşte de la 170 de miliarde de dolari în 2020 la 725 de miliarde de dolari în 2026.

    O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

    „Industria auto este la un moment de cotitură. Companiile de vârf au recunoscut de mult această schimbare şi acum o folosesc în avantajul lor. Vor câştiga companiile care sunt focusate pe vehicule autonome şi electrice sau în sens larg, verzi. Pe piaţa globală a maşinilor verzi, există o efervescenţă datorită inovaţiei tehnologice continue şi dezvoltării designului”, a declarat fondatorul AROBS pentru BM. Pe piaţa globală, companiile care se luptă să iasă în evidenţă prezintă vehicule tot mai avansate din punct de vedere tehnologic, eficiente în ceea ce priveşte consumul de combustibil şi, bineînţeles, cu un caracter obligatoriu eco-friendly, fiind motivele cheie care determină creşterea solicitărilor pentru soluţii dedicate maşinilor verzi.

    „Este incredibilă viteza cu care ideile devin inovaţii, iar inovaţiile intră în producţie. Este greu de închipuit, pentru cineva care nu este în industria automotive, care va fi realitatea sofisticată a maşinilor pe care le vom conduce în anii care urmează. Sau care ne vor (con)duce, acel autonomous driving (condus autonom – n.r.)”, spune Voicu Oprean, adăugând că procesele de producţie şi implementare a inovaţiilor au devenit tot mai scurte în ultimii ani. Din lista proiectelor diviziei Automotive, fondatorul AROBS enumeră maşinile autonome/electrice, conectivitate şi telematics, power computing, sisteme de acces de vizibilitate lumini, testare de echipamente, senzori de sisteme de siguranţă, însă specializarea transversală pe embedded implică un grad mai ridicat de expertiză, întrucât „tot ce se mişcă pe acest glob are un senzor sau un sistem embedded”.

    La capitolul provocări, Voicu Oprean menţionează, mai recent, listarea pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al Bursei româneşti, etapă pe care compania o avea în vedere deja de câţiva ani. Unul dintre obiectivele principale de anul acesta constă în transferul pe piaţa reglementată a BVB. „Am trecut şi probabil vom mai trece prin provocări diverse, multe dintre ele vin din afara companiei şi, deseori, nu putem să le controlăm. Am trecut prin mai multe crize mondiale (în 2001, 2008 şi pandemie) şi am reuşit să trecem cu bine (…) pentru că vremurile cele mai interesante aduc cele mai mari oportunităţi.” O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

    Chiar dacă numărul de developeri s-a dublat în ultima decadă, rata de creştere a numărului de persoane din domeniu din 2020 a fost mai mică decât în anii 2014-2019. Însă chiar şi în acest context, în care numărul de absolvenţi cu specializări STEM (science, technology, engineering, mathematics) nu reuşeşte să ţină pasul cu piaţa, industria continuă să crească accelerat, contribuţia domeniului la produsul intern brut este din ce în ce mai consistentă. „Prin urmare, suntem implicaţi în permanenţă în sprijinirea programelor educaţionale, în parteneriat cu mai multe universităţi, eu susţin cursuri la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi la Universitatea Babeş-Bolyai şi urmărim ca prin participarea noastră să aducem plusvaloare eforturilor mediului universitar din România în domeniul IT&C”, susţine Voicu Oprean. Compania clujeană are proiecte şi cu alte universităţi în oraşe în care deţine birouri, lansând internshipuri în majoritatea locaţiilor, multe dintre ele pe segmentul auto.

    De asemenea, pentru dezvoltarea diviziei Automotive, societatea a investit în dezvoltarea biroului din Germania, la München – AROBS GMBH.

    „Avem colegi care sunt cu noi de 20 ani, poate unii şi mai mult, absolvenţi de UTCN şi cu care am crescut împreună această specializare de automotive, dar şi celelalte linii de business. Investim în comunitatea IT pentru a avea acces la filonul de talente locale şi, în fapt, creăm o microcomunitate de specialişti în locaţii fără prea multă tradiţie, precum Suceava sau Târgul-Mureş”, spune fondatorul AROBS, menţinând în acest sens şi Chişinăul.  Voicu Oprean şi-a început cariera în penultimul an de facultate, fiind student al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca.

    După o scurtă perioadă în Statele Unite, unde a lucrat pentru o firmă italiană, proprietarul respectivei companii a considerat că dorinţa viitorului CEO de a-şi finaliza masterul era incompatibilă cu cerinţele de la acea vreme. În consecinţă, tânărul inginer a rămas în scurt timp fără loc de muncă. Ideea din spatele AROBS era de a face ceea ce îi place, însă în condiţii total diferite faţă de cele cu care era obişnuit la firma italiană. „Am început singur în apartamentul părinţilor, apoi m-am mutat cu zece colegi într-un apartament de trei camere (varianta românească a garajului american). Eram o echipă extraordinară, lucram împreună, mâncam împreună, ne vizitam familiile. Eram extraordinar de sudaţi între noi”, îşi aminteşte Voicu Oprean.

    În momentul de faţă, CEO-ul AROBS – primul unicorn în lei din IT de la Bursa românească – joacă rolul de investitor, atât ca „angel”, cât şi de membru al unor fonduri precum Cleverage, specializat în soluţii med tech şi de partener Early Game Ventures, unul dintre cele mai active fonduri active pe piaţă. Totodată, Voicu Oprean face parte din boardul Endeavor România, parte dintr-o reţea globală care sprijină start-up-uri tech cu potenţial, şi este mentor şi business advisor pentru mai multe start-up-uri.

  • Nio, Tesla şi UiPath, pe primele trei locuri în topul celor mai deţinute acţiuni pe eToro în T1/2022. La capitolul „criptomonede”, investitorii cumpără cel mai mult Cardano, Bitcoin şi Ether

    În pofida evoluţiei slabe a acţiunilor tech din 2022, investitorii de retail rămân fideli industriei, se arată într-un clasament realizat de aplicaţia de trading eToro.

    În România, primul loc în topul preferinţelor investitorilor din primul trimestru este ocupat de producătorul chinez de maşini electrice Nio, urmat de gigantul american Tesla şi UiPath, primul startup românesc de IT listat pe Wall Street.

    Acţiunile Nio, Tesla şi UiPath afişează – în ultimele şase luni – evoluţii de minus 33,2%, plus 39,4%, respectiv minus 57%.

    Singura acţiune din top 10 care nu activează în domeniul tech este retailerul de jocuri video GameStop, ale cărui acţiuni s-au apreciat cu 55% în ultima lună. Evoluţia a fost susţinută de anunţul de săptămâna trecută conform căruia GameStop plănuieşte să efectueze o splitare a acţiunilor.

    „Acţiunile din domeniul tehnologiei au fost printre cele mai afectate în 2022, Nasdaq fiind într-o perioadă de corecţie şi cu mai multe nume mari considerabil subevaluate. Există mai multe motive pentru această situaţie. Evident, unul dintre motive este războiul din Ucraina, care a afectat încrederea investitorilor în general. Dar poate mai relevant pentru sectorul tehnologic este faptul că marile economii – şi în special SUA – au început să crească ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii ani”, spune Ben Laidler, strateg pentru pieţe de capital, eToro.

    Clasamentul este completat de Apple, cea mai valoroasă companie din lume, Meta Platforms (Facebook), grupul de software Palantir Technologies, GameStop, gigantul chinez din e-commerce Alibaba, Amazon.com şi Microsoft.

    Doar două alte companii au intrat în topul acţiunilor deţinute la nivel global pe platforma de tranzacţionare: Alphabet (Google) şi producătorul de plăci video şi semiconductori Nvidia.

    „Majoritatea acţiunilor de tehnologie sunt ciclice prin natura lor, ceea ce înseamnă că pot să fie acum la modă printre investitori şi apoi aceştia să-şi piardă interesul. Este adevărat că, din punct de vedere istoric, companiile de tehnologie au fost incredibil de populare printre investitori în cea mai mare parte a ultimului deceniu”, adaugă Laidler.

    În ceea ce priveşte criptoactivele, pe primele trei locuri în România se găsesc Cardano, Bitcoin şi Ether, însă cele mai mari creşteri din T1 au fost înregistrate de Sandbox (+187%), Axie Infinity (+43%) şi Quant (+39%).

    „Spre sfârşitul primului trimestru, piaţa a început să crească din nou în linii mari. Bitcoin şi Ether ocupă în continuare un loc în top 10 pentru poziţiile nou deţinute. Dar creşterea poziţiilor deţinute de token-uri DeFi (finanţe descentralizate – n.r.) mai mici confirmă o schimbare notabilă de abordare din partea investitorilor. Acest lucru este probabil determinat de condiţiile mai dificile de pe piaţă, care au încurajat investitorii să caute noi domenii în care să-şi diversifice portofoliile. Va fi interesant de văzut cum se va schimba acest aspect în următoarele câteva luni, dacă pieţele îşi revin”, spune Simon Peters, analist pe piaţa crypto, eToro.

    Pe locurile de la 4 la 10 în topul celor mai deţinute criptomonede în România se clasează XRP, Dogecoin, Shiba (in millions), TRON, Decentraland, Stellar şi Solana.

     

  • Arhitectul operaţiunilor precise​

    Cristian Coman s-a ghidat mereu, în viaţă şi carieră, după principiul că, pe măsură ce înţelegem mai multe, realizăm cât de puţin ştim, de fapt. Căutând mereu între lucrurile la care este bun şi cele care îi fac plăcere, a ajuns la un echilibru în rolul din care îmbină abilităţile sale de programator, cu experienţa de manager în IT –  cel prin care se asigură de dezvoltarea şi funcţionarea produselor software ce susţin toate operaţiunile eMAG.

     

    Mediul de business actual înseamnă viteză, flexibilitate, inovaţie, cu atât mai mult în industria de e-commerce. Ca să poţi ţine pasul cu acest dinamism trebuie să îţi adaptezi constant abilităţile sau să descoperi unele noi. Dacă reuşeşti asta, ţi se deschid şi alte oportunităţi pe care altfel nu le-ai fi conştientizat sau prevăzut”, spune Cristian Coman, pentru care învăţarea continuă a devenit sinonimă cu succesul profesional. El este în prezent Plat & Tech Director Operations al eMAG, rol din care coordonează echipele de tehnologie responsabile de dezvoltarea şi de mentenanţa produselor software ce susţin operaţiunile retailerului online.

    Echipa sa are peste 140 de membri, cu diferite roluri (project manageri, product owneri, developeri, software arhitecţi sau QA testeri). Ei lucrează alături de departamentele din business pentru a oferi servicii cât mai bune şi fiabile clienţilor lor. Spre exemplu, printre procesele care sunt realizate cu ajutorul acestor produse software se numără cele de comenzi, operaţiuni logistice din depozite, livrări sau retururi. Bugetul gestionat de el din acest rol este de peste 32 de milioane de lei pe an. 

    Cum a ajuns aici? Cristian Coman povesteşte că a avut mereu o înclinaţie puternică spre zona ştiinţelor exacte, motiv pentru care a ales şi un liceu tehnic, Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, unde a urmat profilul de informatică.

    „Informatica era ceva destul de nou în România la acel moment (1998-2002), dar m-a ajutat în a dobândi o gândire structurată/algoritmică şi atunci am pus bazele mai multor cunoştinţe care mi-au fost de folos apoi pe parcurs”, îşi aminteşte el.

    Spre finalul liceului a fost tentat să urmeze drumul arhitecturii pentru că în copilărie a fost pasionat şi de desen, partea sa mai pragmatică a câştigat şi a urmat Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    „Uitându-mă în urmă cred că a fost alegerea corectă, bănuiam de atunci că IT-ul va fi un domeniu de bază în viitor, dar nu îmi închipuiam chiar dimensiunile la care a ajuns în prezent”, spune el. Primul job în domeniu a fost de QA tester la o firmă românească de software, pentru câteva luni. Pe acelaşi rol a început de altfel şi în eMAG, în 2007, cu obiectivul clar de a ajunge programator. A schimbat rolul în programator prin 2009, a început să dezvolte aplicaţii, iar apoi i s-a oferit şansa să construiască o echipă de testare şi suport. Acela a fost primul pas către people management şi de atunci s-a ocupat de diferite echipe şi arii din tehnologie.

    Îşi aminteşte că atunci când a ajuns la eMAG, în 2007, nu ştia foarte multe despre companie – care nu avea dimensiunile de acum, cu doar 150 de angajaţi şi câteva sute de comenzi pe zi. „Aveam 23 de ani atunci, deci pot spune ca am crescut mână-n mână cu eMAG-ul şi sunt recunoscător pentru principiile sănătoase pe care le-am însuşit aici. Am înţeles ce înseamnă să înveţi din greşeli, dar având o abordare sistemică în acest sens (e un exerciţiu pe care îl perfecţionăm de la an la an, în special pre şi post evenimentul de Black Friday, dar şi în activităţile de zi cu zi). De asemenea, am înţeles cât de valoroase pot fi datele în procesul de luare a unei decizii sau cum echipele formate din oameni cu seturi de abilităţi şi viziuni/păreri diferite pot genera un impact mai mare, într-o cultură deschisă a dialogului şi colaborării.”

     

    3 întrebări pentru managementul eMAG

    ►Œ  Care a fost cea mai mare realizare din cariera dvs. de până acum?

    Cel mai mândru mă simt când mă gândesc la oamenii în al căror drum în carieră am avut o contribuţie şi care acum sunt fie experţi în domeniile lor, fie au roluri strategice sau de conducere. Dacă ne referim la proiecte, refacerea completă a procesului de retur este iniţiativa care îmi apare prima în minte şi pentru că a fost printre cele mai mari provocări, însemnând multă muncă şi obstacole de depăşit, dar şi pentru că a avut rezultate vizibile atât pentru clienţi, cât şi pentru business. Este un proiect de care sunt mai apropiat şi pentru că m-am implicat în acesta personal, de la etapa de generare idei până la finalizare.

    ►  Cum aţi descrie atmosfera de lucru şi colegii de la eMAG?

    Este o atmosferă în care se pune accentul pe performanţă, unde se lucrează într-un ritm alert şi unde trebuie să gestionezi mai multe subiecte diferite în paralel. În acelaşi timp este locul în care vezi rapid rezultatele muncii tale şi ideile argumentate corect nu trebuie să treacă printr-un lung şir de aprobări ca să devină realitate. Acestea cred că sunt unele dintre aspectele care îi atrag şi motivează pe oamenii din eMAG, ai toate şansele ca prietenii sau cunoştinţele să îţi povestească despre o experienţă bună avută din perspectiva de client şi tu să răspunzi cu „am contribuit şi eu la acel proiect”.

    ►Ž  Care este calitatea principală pe care o apreciaţi la un coleg? Dar defectele pe care nu le toleraţi?

    Îmi plac oamenii care conştientizează că succesul e un rezultat al echipei şi îşi ghidează eforturile după această mentalitate. Pe măsură ce gradul de complexitate creşte, rezultatele pot apărea doar dacă lucrul împreună merge bine, oamenii se ajută reciproc, trec peste agendele personale şi au discuţii constructive spre atingerea unui scop comun. Nu rezonez deloc cu atitudinea „lasă-mă să te las”, cred că e începutul drumului spre mediocritate atât individual, cât şi pentru o companie.

  • Spune-mi ce ADN ai ca să vezi ce ERP îţi trebuie

    Companiile nu ar trebui să-şi achiziţioneze soluţiile software uitându-se în primul rând la tarife, ci la modul în care acestea sunt compatibile cu „ADN-ul” lor – respectiv cu industria din care face parte, mărimea cifrei de afaceri, numărul de angajaţi, problemele şi provocările pieţei cu care se confruntă. Determinarea acestui ADN digital al companiilor reprezintă un punct esenţial în viziunea de dezvoltare a Softlead – un start-up local a cărui misiune este să ajute firmele să îşi găsească softul potrivit.

    Este vorba despre un tool al cărui concept l-am conturat în aceşti ultimi doi ani, un tool care identifică gradul de digitalizare din prezent al companiilor şi care indică în mod automatizat care sunt soluţiile software potrivite pe baza ADN-ului digital al fiecărei companii în parte.

    Ce înseamnă asta mai exact? Înseamnă faptul că noi credem că fiecare companie este diferită în felul ei, în funcţie de industria din care face parte, de cifra de afaceri, de numărul de angajaţi, de problemele, obiectivele şi provocările pieţei cu care se confruntă. Practic, toate aceste elemente dau un ADN, iar aplicaţia software necesară trebuie să se potrivească perfect cu aceste elemente specifice. Acesta este Softlead Digital DNA, un instrument ataşat Softlead Marketplace la care am lucrat şi care în momentul de faţă este în stadiul de MVP”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Alexandra Roată, cofondator al Softlead.

    Ea a adăugat că anul trecut Softlead Digital DNA a fost folosit de peste 200 de companii. „Softlead Digital DNA are un loc esenţial în planurile noastre viitoare şi ne vom concentra atenţia asupra dezvoltării lui.” Softlead foloseşte tehnologii de „augmented analytics” pentru a oferi o perspectivă completă asupra datelor industriei software – cererea înregistrată pentru anumite tipologii de aplicaţii software, apetitul pentru digitalizare raportat la mărimea companiilor, dinamica bugetelor alocate de la an la an pentru investiţii în procese de transformare digitală.

    Start-up-ul local Softlead a fost înfiinţat în 2013, echipa axându-se pe dezvoltarea unei platforme marketplace B2B în care companiile pot găsi soluţiile software potrivite nevoilor lor. Recent, Softlead a ajuns la o evaluare de 1,4 milioane euro după prima finanţare, în valoare de 200.000 de euro, obţinută prin intermediul platformei de crowdfunding Ronin. Echipa Softlead va folosi investiţia pentru dezvoltarea platformei în continuare, precum şi pentru marketing şi vânzări, urmând ca la începutul anului viitor să acceseze o nouă finanţare.

    „Această finanţare va fi folosită în două direcţii pe care le-am punctat extrem de bine şi în planul nostru de business – 40% din suma ridicată va merge în dezvoltarea produsului, în special pentru Softlead Digital DNA, în timp ce 60% din sumă va fi folosită pentru scalare – marketing, vânzari şi zona operaţională. Următoarea rundă de finanţare este previzionată pentru începutul anului 2023. Ceea ce este important de precizat este că în procesul de ridicare a primei runde de finanţare pe care l-am început în mod activ în septembrie 2021 am discutat cu fonduri de investiţii locale şi internaţionale pentru următoarea rundă, interesul fiind acela al validării cifrelor, al validării creşterii şi cumva concretizarea acestui interes într-o rundă ulterioară”, a declarat Alexandra Roată.

    Ea a demarat proiectul Softlead cu o investiţie iniţială de 20.000 euro care a crescut constant de atunci. Ideea dezvoltării unei platforme de tip marketplace pentru soluţii software şi generarea de leaduri pentru producătorii şi resellerii de soluţii soft a fost validată în piaţă, start-up-ul reuşind să se autosusţină şi să crească anual businessul. „Noi nu ne-am concentrat foarte tare în această perioadă pe creşterea numărului de companii, deşi cred că în ultimii doi ani a fost o creştere cu circa 40%.

    Scopul nostru a fost creşterea numărului de lead-uri, creşterea cererii de implementări software, iar în 2021 am înregistrat o creştere cu 45% faţă de anul anterior, adică de 2020, iar valoarea totală a proiectelor a fost de 4,1 milioane de euro. Acesta a fost şi obiectivul pe care l-am avut pentru a începe discuţiile despre investiţie pentru o primă rundă de finanţare”, a precizat Alexandra Roată. Anul trecut, Softlead a avut în medie venituri lunare de 5.000 euro, iar pentru 2022, start-up-ul şi-a propus să ajungă la o cifră de afaceri totală de 200.000 euro. În prezent, platforma Softlead are peste 460 de companii IT partenere şi peste 880 de soluţii software listate, care a ajutat circa 12.000 de companii să identifice aplicaţia software potrivită obiectivelor de business.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Iulian Niţulescu, fondator al INVOX

    Ce face? A dezvoltat o soluţie de call tracking ce ajută la optimizarea campaniilor de marketing.

    „Vrem ca anul acesta să trecem de pragul de 10.000 de euro pentru încasări lunare. În ceea ce priveşte numărul de clienţi, mă aştept la o creştere de 100% pentru că văd că lucrurile cumva la noi au început să se mai aşeze şi să revenim la trendul pe care îl aveam la finalul anului 2019.”

    2. Invitat: Andrei Ştefan, fondator al platformei Ski.ro.

    Ce face? A dezvoltat o platformă care pune în legătură monitorii şi instructorii de schi şi snowboard cu cei interesaţi şi pasionaţi de sporturile de iarnă.

    „Avem discuţii cu mai mulţi investitori şi cu fonduri de investiţii. Dar aştept să se termine sezonul de iarnă şi să ne întâlnim şi să discutăm mai multe la jumătatea lunii martie. În principiu, căutăm un investitor şi un pasionat de schi, cineva care să ne fie atât partener, cât şi susţinător. Avem nevoie de 150.000 – 200.000 de euro pentru a ne extinde.”

    Start-up Update

    1. Invitaţi: Rareş Mară, cofondator al CleverEat – platformă digitală pentru combaterea risipei alimentare

    Ce e nou? Start-up-ul din Timişoara a fost acceptat recent în cadrul programului de accelerare Startup Wise Guys din Estonia, obţinând totodată şi o finanţare de 80.000 euro.

    „Am început anul în forţă. Am fost acceptaţi în acceleratorul celor de la Startup Wise Guys în lotul de sustenabilitate – este unul dintre cele mai mari acceleratoare din Europa, iar prin intermediul acestuia am luat şi prima rundă de investiţii. Am obţinut 80.000 de euro de la VC-uri europene. Vrem să pornim puternic în zona de vânzări şi să atragem cât mai mulţi parteneri.“

    2. Invitat: Ionuţ Miftode (foto dreapta), cofondator, Vehicool – aplicaţie mobilă ce aduce spălătoria auto la domiciliu sau la birou

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus ca în a doua jumătate a acestui an să obţină o finanţare de circa 300.000 de euro pentru a putea adăuga noi servicii în aplicaţie şi pentru a se extinde atât la nivel naţional, cât şi pe pieţe externe începând cu 2023. Momentan, aplicaţia Vehicool este disponibilă doar în Bucureşti, însă din luna martie va putea fi folosită şi în Braşov, iar mai apoi şi în alte oraşe mari din ţară precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi. Pieţele vizate pentru extinderea în afara României sunt fie ţările din vestul Europei, fie ţările vecine, precum Bulgaria şi Ungaria.

    „Până acum, investiţiile în Vehicool au ajuns per total la 400.000 de euro, nu neapărat cash, ci toată investiţia depusă ca ore de lucru şi implicare.”

    3. Invitat: Alexandra Roată, cofondator al Softlead – platformă marketplace în care companiile pot găsi soluţiile software potrivite nevoilor lor

    Ce e nou? Start-up-ul a ajuns la o evaluare de 1,4 milioane euro după prima finanţare, în valoare de 200.000 de euro, obţinută recent prin intermediul platformei de crowdfunding Ronin. Echipa Softlead va folosi investiţia pentru dezvoltarea platformei în continuare, precum şi pentru marketing şi vânzări, urmând ca la începutul anului viitor să acceseze o nouă finanţare.

    „Această finanţare va fi folosită în două direcţii pe care le-am punctat extrem de bine şi în planul nostru de business –  40% din suma ridicată va merge în dezvoltarea produsului, în special pentru Softlead Digital DNA, în timp ce 60% din sumă va fi folosită pentru scalare – marketing, vânzari şi zona operaţională.”

    4. Invitat: Andrei Nicolae, fondator şi CEO al Youni – platformă care ajută elevii şi studenţii în procesul de alegere şi aplicare la facultate

    Ce e nou? Start-up-ul local vrea ca în următoarele circa 4-5 luni să îşi consilideze poziţia pe pieţele pe care a intrat recent, în special în ţările din zona „stan” (Kyrgyzstan, Kazakhstan, Tadjikistan – Uzbekistan, Turkmenistan), planul fiind ca în toamnă să analizeze rezultatele obţinute şi să se îndrepte către o nouă finanţare. Până în prezent, echipa Youni a reuşit să atragă două finanţări în valoare totală de 700.000 de euro, proiectul fiind evaluat în prezent la 6 milioane euro.

    „În România consider că suntem deja consolidaţi, iar în pieţele în care am intrat în Ucraina şi ţările din zona «stanurilor» şi Azerbaidjan, consider că o să avem nevoie de cel puţin 4-5 luni  pentru a avea o prezenţă solidă, pentru a genera rezultate şi pentru a putea să ajutăm cât mai mulţi studenţi din ţările respective.”

    5. Invitat: Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful – platformă de recrutare online bazată pe gamification

    Ce e nou? Start-up-ul românesc a lansat împreună cu acceleratorul pentru start-up-uri tech InnovX BCR o platformă de recrutare dedicată cetăţenilor ucraineni refugiaţi pe teritoriul României, prin care aceştia îşi pot găsi locuri de muncă mai uşor şi au acces la mai multe servicii şi facilităţi.

    „Am adăugat şi o platformă care oferă posibilitatea oamenilor să găzduiască refugiaţi din Ucraina.“

    Start-up Boost

    Invitaţi: Răzvan Rughiniş, profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cofondator al programului de accelerare Innovation Labs, Răzvan Crăciunescu, lector la Politehnica din Bucureşti şi coordonator track spin-off în cadrul programului de accelerare Innovation Labs, Adrian Curaj – profesor în cadrul UPB şi director general al UEFISCDI.

    Răzvan Rughiniş: „Trebuie bineînţeles să avem şi în partea cealaltă nu doar companiile, ci şi o anumită schimbare de perspectivă a investitorilor – care, spuneam, vin cu nişte întrebări foarte coerente, dar adesea din alt secol. (…)  Există o teamă a unor investitori, mai ales în zona aceasta a investiţiilor venture capital, există o latură mai conservatoare, care are dificultăţi în a îmbrăţişa astfel de proiecte cu un câştig mult mai mare, dar fără îndoială şi cu un risc mult mai mare.”

    Răzvan Crăciunescu: „Aşa cum văd eu spin-offurile sau ceea ce căutăm noi să zicem la Innovation Labs, sunt acele idei care vin din cercetare şi care au potenţial de a se duce spre piaţă şi au potenţial de a ajunge în final un produs care poate fi vândut şi care să ajungă să zicem în mâna utilizatorului final, în mâna oamenilor.”

    Adrian Curaj: „Ca să ajung ca ai mei cercetători să ia o decizie, să zboare, să meargă spre zona de business, în primul rând trebuie să îi asist un pic, să nu irosească capacitatea şi potenţialul de business la momentul în care cercetătorul sau omul din universitate are provocare – publish or perish – adică trebuie să publice ceva şi dacă publică nepotrivit într-un final s-ar putea să piardă toată proprietatea intelectuală fantastică care ar putea să ducă ideea în piaţă. Universităţile, institutele nu sunt pregătite.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

  • La 25 de ani, punea bazele propriei companii, cu un singur angajat şi un birou de apartament. Astăzi, are parteneri precum Microsoft, Google şi Adobe, iar afacerea generează venituri de aproape 18 milioane de euro

    La nici 25 de ani, Alexandru Lăpuşan punea bazele propriei companii. Cu un singur angajat şi un birou deschis într-un apartament din centrul Capitalei. Astăzi îi are drept parteneri pe Microsoft, Google şi Adobe. Cum s-a reflectat pandemia în afacerea sa şi ce planuri are el pentru viitor?

    „Pe toată durata pandemiei, obiceiurile noastre zilnice legate de activitatea profesională s-au schimbat, iar comunicaţiile la distanţă sau cumpărăturile au devenit tot mai indispensabile. Toate acestea au presupus investiţii în zona de IT, prin urmare întregul sector s-a aflat în toată această perioadă pe un trend ascendent”, notează Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO, Zitec. Recunoaşte că nu se aştepta la un astfel de fenomen disruptiv, „cu impact atât de puternic asupra mediului social, al modului în care colaborăm în cadrul echipei, asupra afacerilor clienţilor noştri”. Totuşi, spune că unele dintre provocările pandemiei i-au surprins pregătiţi. De exemplu, pentru că de mai mulţi ani implementaseră deja o politică de lucru de acasă şi o politică de program flexibil, momentul lockdownului nu a presupus acţiuni deosebite. „Am informat colegii că vom colabora de la distanţă printr-un e-mail. Toate sistemele necesare, cu securitatea aferentă, erau deja implementate, modul de lucru deja testat şi cunoscut.” De-a lungul pandemiei, compania – activă pe piaţa IT & digital marketing, a adoptat şi politici noi – un exemplu fiind că toată echipa a trecut la utilizarea de laptopuri, iar principala prioritate a fost, potrivit lui Lăpuşan, siguranţa echipei, „dar nu numai din punct de vedere medical, ci holistic”. În acest sens, a hotărât să îmbunătăţească modul şi transparenţa cu care a comunicat informaţii privind evoluţia companiei şi a relaţiei cu clienţii şi a implementat programe care să faciliteze organizarea unor sesiuni de terapie psihologică individual, printre altele.

    Pe de altă parte, antreprenorul susţine că actuala criză sanitară a reprezentat un catalizator de dezvoltare prin faptul că a generat nenumărate oportunităţi, accelerând procesul de transformare digitală în foarte multe domenii, fie că vorbim de activitatea instituţiilor publice, de telemunca pe care cele mai multe dintre companii au fost nevoite să o implementeze sau de segmentul e-commerce, care a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Pentru Zitec, spune el, acest lucru s-a tradus în creşteri anuale de peste 50%, atât în 2020 cât şi în 2021. „Privind la ultimii trei ani, evoluţia companiei s-a menţinut pe un trend ascendent, raportând o rată medie anuală de creştere a afacerilor de 52%.” Jucătorul a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 17,9 milioane de euro, în creştere cu 68% comparativ cu anul precedent. Până în prezent, businessul, care funcţionează cu birouri în Bucureşti şi Braşov şi este deţinut în procent de 25% de eMAG (tranzacţia având loc în 2017), a înregistrat 650 de proiecte în peste 20 de pieţe, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. În ultima perioadă, Zitec a înregistrat creşteri importante pe segmente de business precum product development, soluţii Google & Microsoft Cloud, digital marketing, mobile sau e-commerce. „Creşterea a fost susţinută şi de extinderea portofoliului de clienţi cu peste 50 de nume noi din diverse industrii, printre care: Pfarma.ro, Brico Dépôt, Kärcher România, Finqware, Fashion Days, Decathlon Cehia, Freshful, Flip.ro sau eMAG marketplace.”

    În plus, pe durata pandemiei, Zitec şi-a mărit echipa cu peste 65%, de la 160 de angajaţi în martie 2020 la 265 în prezent, procesul de recrutare desfăşurându-se exclusiv online. Şi în perioada următoare jucătorul se va concentra pe creşterea echipei, „astfel încât să putem susţine dezvoltarea proiectelor de transformare digitală din România şi din străinătate”. Executivul caută la viitorii angajaţi proactivitate, pasiune pentru tehnologie, precum şi dorinţa de a învăţa şi de a deveni mai buni, „inclusiv ca persoană, nu doar ca profesionist”. Tot pentru acest an, businessul îşi propune să continue accelerarea procesului de transformare digitală pentru un număr cât mai mare de instituţii şi companii din România prin soluţia lansată de companie, Regista, o aplicaţie care are rolul de a automatiza şi a eficientiza activităţile din instituţiile locale, guvernamentale şi din companii prin modulele de registratură electronică, managementul documentelor, formulare electronice, sesizări, programări, plăţi online şi Monitorul Oficial Local. „Regista facilitează atât o comunicare optimă între departamentele unei instituţii, cât şi între funcţionari şi contribuabili, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite”, explică Lăpuşan. În acest sens, executivul spune că vor continua dezvoltarea de noi funcţionalităţi în cadrul aplicaţiei, precum: posibilitatea de plată online a impozitelor, pe lângă amenzi şi taxe locale în parteneriat cu Banca Transilvania, dar şi identificarea cetăţenilor de la distanţă prin video şi aplicarea semnăturii electronice în parteneriat cu Namirial.

    Din rândul altor proiecte importante în care compania s-a implicat recent se numără lansarea, în anul precedent, a unei fabrici de NFT-uri care susţine companiile sau persoanele fizice în procesul de creare şi monetizare al unui NFT propriu – NFTăria, încheierea unui parteneriat cu Startarium, „cea mai complexă platformă pentru antreprenori din România” în contextul extinderii infrastructurii digitale şi a portofoliului de produse pe platformă, dar şi preluarea, în 2020, a agenţiei Under Development Office, pas prin care antreprenorul a vizat atât extinderea portofoliului de clienţi, cât şi creşterea echipei, dar şi consolidarea capacităţilor Zitec în zona de dezvoltare software pentru aplicaţii mobile şi blockchain. Totodată, echipa Zitec a dezvoltat noul website al Arctic, utilizând conţinut generat de inteligenţă artificială (AI). Lăpuşan spune că ce au în comun clienţii Zitec este mai degrabă orientarea spre inovaţie, apetitul pentru digitalizare, dar şi dorinţa de optimizare a călătoriei consumatorilor în online, pentru care compania dezvoltă diferite proiecte. „Un exemplu de astfel de proiect este dezvoltarea în parteneriat a noului magazin online Brico Dépôt, unul dintre cei mai mari retaileri de bricolaj prezenţi pe piaţa din România, folosind platforma Magento 2 Commerce Cloud, care oferă mai multă flexibilitate, vizibilitate şi control din punct de vedere al gestionării conţinutului şi al produselor.”

    În opinia sa, procesul de transformare digitală, indiferent că vorbim de businessuri private sau de instituţii publice, va continua. „Este posibil să mai existe şi alte provocări în contextul pandemiei, însă digitalizarea va permite funcţionarea unei vieţi normale.” Majoritatea companiilor, adaugă Lăpuşan, au fost nevoite să se adapteze noului context pentru a-şi putea desfăşura operaţiunile, accelerând procesele de digitalizare. „Faptul că oamenii lucrează de acasă a demonstrat firmelor că este nevoie să trateze mai serios acest mod de lucru de la distanţă. Prin urmare, s-a investit mai mult în infrastructura de IT necesară pentru lucrul la distanţă, iar aici nu mă refer numai la softuri de conferinţe, ci şi la aplicaţii sau soluţii software care să permită companiilor un mod de lucru mai eficient la distanţă.” De asemenea, executivul spune că sectorul e-commerce se află într-o continuă expansiune, pentru că foarte multe companii, inclusiv jucătorii clasici, offline, care vindeau înainte de criză undeva pe la 5-10% prin magazinul online, acum şi-au redefinit strategia privind digitalul, alocând o mult mai mare importanţă vectorului online, într-o perioadă în care se comandă mai mult de acasă. Pe de altă parte, completează el, lipsa de digitalizare s-a simţit cel mai acut în rândul autorităţilor şi instituţiilor publice şi a interacţiunilor cu cetăţenii, care ar fi trebuit să se desfăşoare electronic, mai ales în contextul pandemiei. „Prin Regista am încercat să acoperim această nevoie şi ne bucurăm că multe dintre instituţiile publice au înţeles cât este de importantă transformarea digitală pentru activitatea lor. În timpul pandemiei, am văzut multe oportunităţi în comunităţile mici din ţară, unde procesele de digitalizare se pot realiza cu viteză mai mare. De aceea, cred că pandemia a arătat că digitalizarea în România are şanse mai mari să plece din comunităţile mai mici, decât dinspre Bucureşti spre toată ţara.”

    În perioada următoare, executivul se aşteaptă să remarce în continuare o tendinţă ascendentă pe zona de soluţii software personalizate, soluţii cloud şi soluţii e-commerce, pe fondul maturizării parteneriatelor pe care compania le are cu Google, Microsoft şi Magento Commerce (Adobe) sau VTEX. „Totodată, mizăm pe dezvoltarea segmentului de mobile şi blockchain, precum şi pe serviciile de securitate şi protecţia datelor şi marketing digital.”

    Antreprenor de la 24 de ani, când a lansat Zitec, business pornit într-un apartament din zona Universitate, Alexandru Lăpuşan spune că un lucru pe care l-ar face diferit ar fi să investească mai mult în educaţia antreprenorială, şi mai repede. „În 2003, când am pornit, e drept, nu erau nici multe resurse, nici atâtea cărţi pe acest subiect, şi cu siguranţă nu erau atâtea evenimente dedicate antreprenoriatului. Astfel, am încercat să fiu autodidact şi să învăţ de la locul de muncă atât aspecte legate de finanţe, cât mai ales cum să îmi îmbunătăţesc modul de comunicare cu colegii, cum să devin un lider mai bun.” În opinia lui, un antreprenor trebuie să fie, printre altele, autodidact. „Pot spune ceva despre învăţăturile pe care le-am extras singur din toate momentele de cumpănă prin care am trecut. Primul lucru pe care l-am învăţat a fost să realizez că am greşit. Astfel, mi-am dezvoltat capacitatea de a analiza şi de a învăţa din aceste experienţe pentru a nu repeta aceeaşi greşeală în viitor.” Dacă ar fi să o ia de la zero în antreprenoriat, spune că s-ar îndrepta, cu siguranţă, tot spre tehnologie.

  • Negustorul de date. Cine este Vlad Cealicu, românul din Craiova care a construit CryptoCompare, una dintre cele mai importante companii de date din lume

    Cei mai mediatizaţi români din lumea crypto sunt cei care şi-au lansat propriile criptomonede sau cei care au făcut milioane într-o piaţă volatilă aflată încă la început. Totuşi, unii români au intrat în acest domeniu din pasiune pentru tehnologie şi din dorinţa de a furniza un produs util, nou şi diferit faţă de competitorii lor. Unul dintre aceşti români este Vlad Cealicu, cofondator şi chief technology officer (CTO) al CryptoCompare, unul dintre cei mai mari agregatori de date şi furnizori de indici crypto din lume, evaluat la peste 50 de milIoane de dolari.

    „Îmi place să rezolv probleme”, spune Vlad Cealicu, în vârstă de 35 de ani, care s-a stabilit în Marea Britanie în urmă cu mai bine de zece ani.

    Născut în `86 în Craiova, într-o familie de militari, el era pasionat de computere încă de când era copil. Aşa cum se întâmplă în cazul unui copil de clasa a 5-a, pasiunea lui a plecat de la jocuri şi de la posibilităţile oferite de acestea.

    „Mi-au luat ai mei calculator în clasa a 4-a, iar în clasa a 5-a nu scriam programe, dar începeam să modific diferite lucruri, dacă era un joc care te lăsa să schimbi pozele sau muzica din el. De exemplu, era un joc, Worms Armageddon, şi puteai să schimbi anumite fişiere, să pui alte fişiere de sunet, să pui alte imagini, nu scriam cod, dar modificam valori şi diferite chestii.”

    Momentul când a început să înveţe limbaje de programare a fost odată cu intrarea la liceul de informatică din Craiova, în clasa a 9-a. Ulterior, a urmat cursurile Facultăţii de Automatică, Calculatoare şi Electronică ale Universităţii din Craiova, începând din 2005.

    „Am avut colegi care s-au mutat la Bucureşti sau s-au dus la Timişoara, dar mie nu îmi place să schimb multe chestii foarte des şi prietena mea era încă la liceu, nu prea avea rost să plec. M-am gândit că oriunde o să fac facultatea o să mă joc mai mult World of Warcraft, deci nu contează”, glumeşte Vlad Cealicu.

    În perioada facultăţii a reuşit chiar să câştige şi bani din jocul numit World of Warcraft, în contextul în care vindea „aur digital” în joc împreună cu doi profesori din Horezu, jud. Vâlcea, pe care i-a cunoscut tot prin intermediul jocului.

    Când era în ultimul an de facultate la Craiova, el şi prietena lui au luat decizia de a se muta în anul următor în Marea Britanie.

    „Cristina (prietena lui Vlad, n.red.) este cu trei ani mai mică decât mine şi ea terminase liceul cu un an înainte să termin eu facultatea. A zis să încerce Dreptul în Craiova, dar la jumătatea semestrului şi-a dat seama că nu îi place şi s-a gândit să ne mutăm în Marea Britanie. S-a aliniat bine, întrucât terminam şi eu facultatea, masterul în Marea Britanie era de numai un an şi am zis «haide».”

     În 2009, la 23 de ani, Vlad Cealicu se muta în Marea Britanie alături de prietena lui, într-o mutare care avea să-i definească următorul deceniu din viaţă, dar şi direcţia în care s-a îndreptat cariera lui.

    Programul de master de la Universitatea Canterbury Christ Church l-a costat circa 4.000 de lire sterline, în contextul în care el a ajuns în Marea Britanie cu un total de 8.000 de lire sterline, bani care pot fi consideraţi un ajutor de început din partea familiei.Banii rămaşi după achitarea programului de master i-au ajuns circa 7-8 luni, însă ulterior a avut nevoie de bani.

    „Am căutat, am aplicat la nişte joburi de grădinar, dar apoi am realizat că era departe şi trebuia să iau un autobuz şi era prea mult efort. Făceam voluntariat la un fel de azil de bătrâni şi am întrebat dacă nu au ceva plătit şi mi-au zis că au un job la curăţenie.”

    Deşi acest loc de muncă a fost doar o soluţie temporară până la finalizarea programului de master, un job plătit cu 6-7 lire pe oră, Vlad îşi aminteşte că a fost „cel mai puţin stresant job pe care l-am avut vreodată”.

    În timp ce făcea curăţenie la un azil de bătrâni pentru trei ore în fiecare seară, românul a început să lucreze şi ca asistent de laborator la facultatea la care era înscris, un job care îi aducea 50 de lire pe oră, dar care îi asigura doar 3-4 ore de lucru pe săptămână.

    „Mi-au ajuns banii şi în vară am găsit un program cu facultatea să lucrez la o agenţie de turism. Era un program cumva finanţat de guvern, prin care trebuia ca cei care termină studiile să ajute anumite companii să se modernizeze. Era prin 2010 şi era vorba despre un an de internship.”

    Aici a învăţat cum să lanseze un website, cum să îl actualizeze, cum să introducă datele şi toate celelalte aspecte care au ţinut de platforma unei agenţii de turism. După un an programul era pe cale să se încheie, iar Vlad era pe cale să intre ca IT-ist într-o piaţă a muncii care iubea IT-iştii încă de pe atunci, dar într-un moment mai de început.

    „Am aplicat la mai multe joburi, cum face toată lumea din IT presupun, adică aplici la toate şi vezi ce se întâmplă. Mai ales la început, când nu ai experienţă multă, este greu în IT. Degeaba zice toată lumea vino în IT că se plăteşte bine. Se plăteşte bine, dar toată lumea vrea pe cineva cu 3-4 ani de experienţă şi era şi mai greu în 2011.”

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Afacerea cu origini româneşti care acum doi ani era doar un proiect, iar acum poate să ajungă să facă sute de mii de euro

    Cu doi ani în urmă, ideea unui software care să ajute departamentele de resurse umane în procesele tot mai complicate de recrutare era un simplu proiect într-o fază incipientă. Piaţa a validat însă ideea fondatorilor Mingle, iar în prezent, start-up-ul a ajuns la un portofoliu de peste 20 de clienţi, a trecut pe profit şi are ambiţii mari pentru perioada următoare. 

    Avem o estimare realistă şi cred că ne vom ţine mai mult decât sigur de ea: vrem să ajungem la 60 de clienţi anul acesta. În acelaşi timp, avem şi estimare foarte optimistă, în care vizăm pragul de 100 de clienţi. Ca cifră de afaceri noi ne dorim să ne înmulţim veniturile de anul trecut de patru ori şi să ajungem la un total 250.000 de euro”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Cătălina Dobre, cofondator Mingle. Ea a adăugat că dacă start-up-ul îşi atinge anul acesta obiectivele privind numărul de clienţi şi cifra de afaceri, vor putea să îşi dubleze echipa fără a avea nevoie de o finanţare momentan.

    „Pe termen lung însă vom dori să ne extindem pe pieţe externe şi acolo va fi clar nevoie de o finanţare. În prezent, ritmul de creştere a numărului de clienţi este ceva ce ne permite să ne dublăm echipa şi să ne acoperim cheltuielile fără a obţine fonduri externe.”

    Platforma Mingle, ce automatizează procesul de recrutare, a fost dezvoltată în urma unei investiţii iniţiale de 30.000 euro din partea fondatorilor care a fost recuperată deja, start-up-ul trecând pe profit, în condiţiile în acesta a reuşit să crescă într-un ritm alert în ultimul aproape un an şi jumătate, validându-şi soluţia şi modelul de business în piaţă.

    „În toamna lui 2020 aveam primii patru clienţi şi venituri undeva la sub 500 de euro pe lună. În niciun caz nu era o afacere care atunci ne genera venituri. Între timp însă, am investit foarte mult în creşterea aplicaţiei şi am ajuns în prezent să colaborăm cu 21 de companii şi să putem să ne recuperăm investiţia iniţială, să obţinem şi un profit pe care să îl putem reinvesti anul acesta pentru a ne dubla echipa”, a punctat Cătălina Dobre.

    Ce face însă soluţia Mingle? Cum automatizează procesul de recrutare? „Scopul Mingle este să scape echipele de resurse umane de munca manuală şi de documente Excel. Mai pe larg, practic până acum echipele de HR, din ce am observat noi, foloseau CV-uri pe birou, foloseau documente Excel, conversaţii pe e-mail pentru a-şi ţine candidaţii, pentru a-şi lăsa comentariile. Şi asta însemna că aveau şi foarte multă muncă de introdus date şi strâns informaţii. Era totul descentralizat. Ce facem noi este să oferim o soluţie integrată în care ei să primească automat toţi candidaţii care le vin din toate sursele, să poată să-i urmărească efectiv în recrutare şi să poată să vadă în ce etapă sunt, cine şi ce feedback a lăsat, să poată să comunice cu ei şi desigur, o parte foarte importantă, să poată să măsoare procesul de recrutare şi toate acţiunile pe care le-au făcut”, a explicat ea.

    În ultimul an, echipa Mingle a lucrat la o serie de funcţionalităţi noi, toate fiind dezvoltate pe baza feedbackului primit de la clienţi. „Cea mai importantă funcţionalitate la care am lucrat anul trecut este integrarea cu site-urile de joburi din România – eJobs, BestJobs, dar şi LinkedIn, pentru preluarea candidaţilor, pentru publicarea joburilor. Asta a fost şi cea mai cerută. Pe lângă aceasta, am dezvoltat o infrastructură mai bună pentru a putea să faci şi filtrarea datelor şi anume să poţi să găseşti în Mingle mai uşor candidaţii potriviţi pentru un rol.

    În loc să treci prin fiecare şi să vezi dacă e OK, poţi să vezi în baza de date la nivel macro care ar fi candidaţii potriviţi”, a precizat Cătălina Dobre.

    Platforma Mingle este folosită acum de 21 de companii din diferite industrii, precum IT, producţie, construcţii sau marketing, printre clienţii actuali numărându-se lanţul de farmacii Dona şi compania Dona Logistică, High-Tech Systems & Software, SSI Schaefer, Guntner şi Mateco. „Cei mai mari clienţi ai noştri sunt farmaciile Dona şi Dona Logistică, practic două companii din grupul Dona. Pe ei i-am obţinut ca şi clienţi acum jumătate de an şi ne-au ajutat foarte mult să scalăm produsul pentru alte companii de dimensiunea lor. Pe lângă această companie noi lucrăm cu companii foarte multe din industria IT şi aici pot menţiona câteva nume – SSI Schaefer, Mindit, High-Tech Systems & Software. Acestea sunt companii în creştere care au nevoie de acest soft, însă avem clienţi şi în zona de producţie, construcţii sau de marketing în portofoliul nostru”, a menţionat ea, adăugând că în ultimul an soluţia Mingle a început să fie utilizată şi de companii mai mari, cu mii de angajaţi.

    „La început aveam foarte mulţi clienţi cu 100-200 de angajaţi şi asta deoarece companiile mici îşi doresc un software pentru că ei nu îşi permit să mai angajeze încă un om care să se ocupe de recrutare. De obicei HR-ul la ei face de toate, aşa că softul îi ajuta. Pe de cealaltă parte, companiile mai mari au procese mai mari, volume mai mari şi este clar că este nevoie mare de un soft, iar pentru că am crescut şi noi, acum putem să îi avem şi pe ei în portofoliu pentru că le putem satisface mai bine nevoile.”

    Soluţia Mingle poate fi folosită pe bază de abonament, tarifele variind în funcţie de volumul de recrutare pe care îl are compania. „Tariful de bază este de 140 de euro pe lună şi desigur acesta creşte până la 1.000 de euro şi un pic peste 1.000 de euro pentru companiile foarte mari.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Maria Pătrăşcoiu, cofondator, Zanumi

    Ce face? Dezvoltă o platformă AI pentru automatizarea procesului contabil şi de revizuire financiară. Platforma este formată din opt module în total, iar primele care vor fi lansate în scurt timp pe piaţă sunt cele de revizuire contabilă, raportare şi situaţii financiare.

    „În total vor fi opt module din care avem gata două în procent de 100%, iar al treilea este la circa 50% finalizat. Ne dorim să lansăm produsul cât de curând pentru că am început deja să să avem discuţii şi cu potenţiali clienţi şi feedbackul este pozitiv. Până la finalul anului vrem să avem minimum 100 de clienţi, dar cel mai important este în egală măsură să reuşim să dezvoltăm şi celelalte module pe care pe care le avem în plan.”

    2. Invitat: Leontin Tăbărăn, cofondator, Credify

    Ce face? Dezvoltă o platformă de tip marketplace pentru accesarea creditelor online.

    „În primă fază noi ţintim pentru acest an o finanţare de 70.000 de euro pentru a ne ajuta să dezvoltăm produsul şi să îl promovăm. Proiectul iniţial a pornit cu o investiţie de 20.000 de euro, însă pe parcurs ne-am dat seama că este nevoie de noi funcţionalităţi şi am depăşit suma de 60.000 de euro până în prezent. Am testat soluţia cu circa 1.000 de aplicanţi în cadrul unui proiect pilot cu un IFN pentru a vedea exact care este mersul pieţei şi pentru a vedea exact cum se comportă creditorul şi clientul în acest flux. Iar pentru anul acesta ne dorim o medie a cel puţin 1.000 de credite acordate lunar.”

    Start-up Update

    1. Invitaţi: Ana-Maria Onică, cofondator VoxiKids — soluţii digitale pentru logopedie — şi Ruxandra Muys-Stoian, fondatoR WIT Angels Club din Silicon Valley

    Ce e nou? Start-up-ul local vrea ca în toamna acestui an să atragă o finanţare de minimum 500.000 euro, în condiţiile în care echipa fondatoare şi-a propus să se extindă în afara României, pe două pieţe europene. Fondat în 2019, start-up-ul a reuşit să atragă până în prezent investitiţii de circa 300.000 euro, ultima finanţare atrasă, în valoare de 100.000 euro, venind din partea Ruxandrei Muys-Stoian, fondatoare WIT Angels Club din Silicon Valley.

     „Pentru anul acesta ne dorim ca în toamnă să atragem o nouă rundă de investiţii pentru că dacă am reuşit în România să creăm această legătură rapidă între logoped şi părinte cu rezultate foarte bune pentru copii ne propunem să facem acest lucru şi la nivel mai mare şi să putem fi prezenţi pe două pieţe europene.” Ana-Maria Onică

     „Investiţia în VoxiKids este prima mea investiţie în România şi la nivelul financiar de care vorbim. Până acum celelalte investiţii au fost de gen crowdfunding, pooling, un prieten care ştie doi prieteni şi o implicare directă mai mai mică, şi sume mai mici, şi implicare mai redusă. Ceea ce mi a plăcut la VoxiKids a fost că vorbim nu numai despre un aport de capital, dar şi de posibilitatea de a lucra împreună cu Ana pe anumite capitole şi asta îmi place foarte tare.” Ruxandra Muys-Stoian

     

    2. Invitat: Cătălina Dobre, cofondator Mingle – platformă ce automatizează procesul de recrutare

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ajungă anul acesta la venituri de 250.000 euro, de circa patru ori mai mari decât în 2021, şi să crescă portofoliul de clienţi de cel puţin trei ori, până la 60 de companii. Platforma Mingle a fost dezvoltată în urma unei investiţii iniţiale de 30.000 euro din partea fondatorilor care a fost recuperată deja, start-up-ul trecând pe profit.

    „Avem o estimare realistă şi cred că ne vom ţine mai mult decât sigur de ea şi anume vrem să ajungem la 60 de clienţi anul acesta. În acelaşi timp, avem o estimare foarte optimistă, mai exact să ajungem la 100 de clienţi. Ca cifră de afaceri noi ne dorim să ne înmulţim veniturile de anul trecut de patru ori şi să ajungem la un total 250.000 de euro.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Emisiunea este realizată cu susţinerea InnovX-BCR.