BusinessMagazin

Tag: irak

  • Cele mai puternice femei din business: A fost căpitan în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, iar acum este şefa HR-ului celui mai mare jucător din piaţa de curierat

    Elena Itu a fost căpitan în rezervă în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi psiholog consilier expert de gradul I şi a participat la proiectul de evaluare psihologică postmisiune din Irak, devenind ulterior şefa HR-ului celui mai mare jucător din piaţa de curierat.

    În această funcţie, ea coordonează portofoliul de peste 2.000 de colaboratori ai FAN Courier. Este responsabilă de
    activităţile de recrutare şi selecţie de personal, de integrare a noilor angajaţi, de evaluare a performanţelor şi de motivare, gestionează şi mediază situaţiile conflictuale şi de criză. „Căutarea jobului a fost o oportunitate să traversez tot fluxul recrutării şi selecţiei şi să învăţ din experienţa plină de emoţii a candidatului în căutarea unui loc de muncă. Nu ştiam că voi ocupa postul de director resurse umane la FAN Courier, ştiam doar că sunt hotărâtă să fac o schimbare“, spune Itu.


    În ultimii ani, FAN Courier a înregistrat o fluctuaţie de personal de sub 5%, ceea ce a determinat o creştere a profitabilităţii pe angajat. În 2015, cifra de afaceri a FAN Courier a fost de 89 milioane de euro, potrivit datelor ZF.

  • SRI: Cartele prepaid româneşti folosite în Siria şi Irak

    Serviciul Român de Informaţii confirmă că în mai multe zone de conflict sunt folosite cartele prepay româneşti. Este un răspuns dat de SRI pentru Digi24 la o solicitare făcută după declaraţia premierului Dacian Cioloş, care a spus că au fost folosite cartele prepaid româneşti pentru pregătirea de atentate în UE. În răspunsul lor, ofiţerii SRI dau două exemple de ţări în care sunt folosite cartele româneşti. Este vorba despre Siria şi Irak. SRI susţine că aceste cartele telefonice pot fi folosite şi de membrii unor organizaţii teroriste.

    SRI precizează că din datele strânse până în acest moment, inclusiv de la partenerii externi, există informaţia că în mai multe zone de conflict, inclusiv în Siria şi Irak, sunt folosite cartele telefonice româneşti.

    SRI mai arată că există posibilitatea ca aceste cartele să fie folosite de românii care locuiesc în aceste zone de conflict, dar şi ca aceste cartele să fie folosite şi de persoane care au legături cu entităţi teroriste.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Cum arată tunelurile secrete ale ISIS: teroriştii au creat adevărate reţele subterane pentru a scăpa de atacurile aeriene – GALERIE FOTO

    O întreaga reţea de tuneluri subterane a fost descoperită în Irak, dezvăluind modul în care membri ISIS se ascundeau de atacuri.

    Reţeaua a fost găsită atunci când forţele kurde au recapturat oraşul Sinbar, în luna decembrie.

    Sursă foto: Daily Mail

  • Cel puţin 11 morţi în urma unor atacuri ale reţelei teroriste Stat Islamic comise în Irak

    Confruntările au avut loc în apropierea oraşului irakian Haditha.

    Atacurile teroriste, care au inclus un atentat sinucigaş, s-au soldat cu 11 morţi şi 30 de răniţi, a declarat un oficial local, Khalid Suleiman.

    Zeci de militari şi membri ai miliţiilor tribale au fost transportaţi la spitalele din apropiere, au confirmat surse medicale irakiene.

  • ANALIZĂ: Statul Islamic a suferit o serie de înfrângeri în Siria şi Irak, dar este departe de a fi învins

    În primăvară, SI cucerea Ramadi, capitala vastei provincii sunnite Al-Anbar, în vestul Irakului, provocând o înfrângere usturătoare armatei irakiene.

    Însă, recent, jihadiştii au cedat teren, pierzând oraşele irakiene Baiji şi Sinjar, iar duminică Ramadi.

    În Siria, SI a pierdut, de asemenea, la sfârşitul lui decembrie, controlul asupra Barajului Tishrin (nord), în faţa unei coaliţii militare arabo-kurde care a privat astfel gruparea de o sursă de venituri strategică.

    Subminarea credibilităţii

    “Pentru SI, care se revendică drept un stat, controlul asupra oraşelor şi infrastructurilor cheie este important, însă înfrângeri (recente) subminează credibilitatea acestei revendicări”, apreciază Firas Abi Ali, un analist de la Institutul IHS Jane’s, specializat în probleme de apărare, cu sediul la Londra.

    “SI este în continuare capabil să lanseze atacuri în Irak, fără Ramadi, un oraş mai important pentru forţele irakiene de securitate decât pentru SI”, apreciază Patrick Martin, un analist de la Institute for the Study of War, cu sediul la Washington.

    Jihadiştii au reuşit să evacueze un număr mare de vehicule şi arme înainte de Bătălia de la Ramadi, a declarat pentru AFP un ofiţer de rang înalt din cadrul forţelor de elită antiteroriste, care au luptat în prima linie pentru cucerirea oraşului.

    Câştigarea unor bătălii, chiar dacă sunt de un interes strategic minor, rămâne importantă pentru moralul tupelor care luptă contra SI, subliniază Patrick Skinner din cadrul cabinetului de consultanţă Soufan Group, specializat în informaţii secrete.

    “Mai puţin triumfalist”

    În opinia sa, ultimul mesaj audio al liderului autoproclamat al SI Abu Bakr al-Baghdadi, de săptămâna trecută, este “mai puţin triumfalist” decât cele dinainte.

    “Popularitatea retoricii antisioniste în regiune îi face pe dictatori să creadă că ea este o garanţie a susţinerii din partea mulţimilor. Ei o utilizează pentru a(-şi) deturna (populaţia) de la alte probleme”, analizează el.

    Dincolo de recunoaşterea unor puncte câştigate sau pierdute de fiecare dintre părţi, mulţi experţi analizează noua ecuaţie militară care a condus la recentele victorii contra SI.

    La Sinjar, facţiuni rivale kurde, susţinute aerian de coaliţia internaţională anti-SI condusă de către Statele Unite, i-au dat pe jihadişti afară din oraş.

    În nordul Siriei, tot combatanţi kurzi au fost vârful de lance în lupta contra SI.

    Însă Ramadi a fost recucerit exclusiv de forţe federale irakiene, fără implicarea unor grupări paramilitare şiite, care au jucat până în prezent un rol central în Războiul împotriva Statului Islamic.

    “Restaurarea capacităţii forţelor irakiene este foarte importantă şi ar putea deveni un model pentru ofensivele viitoare”, subliniază Abi Ali.

    “Recucerirea metodică a (oraşului) Ramadi, cu acoperirea aeriană a coaliţiei care a limitat mişcările SI (…) în cartiere, şi-a dovedit eficienţa. O metodă care ar putea să fie folosită din nou la Fallujah”, bastionul jihadist situat între Ramadi şi Bagdad, analizează Skinner.

    Premierul irakian Haider Al-Abadi s-a angajat luni să-şi elibereze ţara de SI în 2016.

    În opinia lui Abi Ali, forţele kurde siriene se vor confrunta cu dificultăţi în avansarea către Rakka, capitala de facto a jihadiştilor în Siria.

    Dacă înfrângerile se multiplică – atât în Siria, cât şi în Irak – SI ar putea să vadă în Libia un loc de repliere. Organizaţia deţine controlul asupra oraşului Sirt, situat la 450 de kilometri est de Tripoli.

  • Premierul irakian promite că gruparea Stat Islamic va fi învinsă în Irak în 2016: “Aceasta va fi lovitura fatală şi finală pentru Daech”

    “2016 va fi anul marii victorii finale, sfârşitul prezenţei Daech (Statul Islamic-n.r.) în Irak”, a afirmat luni premierul irakian, salutând eliberarea oraşului Ramadi.

    “Vom trece la eliberarea Mosulului şi aceasta va fi lovitura fatală şi finală pentru Daech”, a adăugat el, referindu-se la cel mai mare oraş aflat sub controlul organizaţiei teroriste, situat în nordul Irakului.

    Armata irakiană a anunţat duminică recucerirea centrului oraşului Ramadi, situat la 100 de kilometri vest de Bagdad, care fusese ocupat de gruparea islamistă Stat Islamic în luna mai.

    Forţele irakiene au anunţat luni că oraşul Ramadi a fost “eliberat” în totalitate de militanţi ai grupării teroriste Stat Islamic, adăugând că drapelul Irakului a fost arborat pe complexul guvernamental.

    Forţele guvernamentale irakiene, susţinute de raiduri ale coaliţiei conduse de SUA, au luptat câteva săptămâni pentru a recuceri oraşul predominant sunnit.

    Preşedintele francez, Francois Hollande, a discutat la telefon cu premierul irakian, Haidar al Abadi, şi “l-a felicitat pentru eliberarea oraşului Ramadi de către forţele irakiene, care constituie cea mai importantă victorie de la începutul luptei împotriva organizaţiei teroriste Daech”, a informat Palatul Elysee luni, într-un comunicat.

    “Este o etapă majoră pentru restabilirea în Irak a autorităţii statului în serviciul tuturor cetăţenilor săi”, a adăugat preşedinţia franceză.

  • Armata irakiană anunţă prima sa victorie importantă împotriva Statului Islamic la Ramadi

    Toţi combatanţii SI au părăsit complexul guvernamental, încercuit, şi “nu mai opun nicio rezistenţă”, a declarat Sabah al-Numan, un purtător de cuvânt al forţelor irakiene antiteroriste de elită.

    Însă zona este necesar să fie curăţată de mine şi capcane explozive, instalate de SI, înainte ca trupele irakiene să poată intra, a precizat el.

    “Forţele noastre vor pătrunde în complex în următoarele ore”, a anunţat purtătorul de cuvânt.

    “Controlarea acestui complex înseamnă că ei (jihadiştii din cadrul SI) au fost înfrânţi”, a subliniat al-Numan.

    “Următoarea etapă este curăţarea buzunarelor (de rezistenţă) care ar mai putea să existe aici şi în oraş”, a anunţat el.

    Preluarea controlului asupra acestui complex este extrem de importantă în vederea recuceririi întregului oraş, în care s-ar fi baricadat aproximativ 400 de jihadişti.

    Ajutate de raidurile coaliţiei internaţionale conduse de către Statele Unite, membri ai forţelor antiteroriste de elită din cadrul armatei irakiene au pătruns relativ uşor, marţi, în centrul oraşului Ramadi.

    Înaintarea le-a fost însă încetinită, în ultimele zile, de către dispozitive explozive, lunetişti şi atacatori sinucigaşi jihadişti, iar ei au avansat foarte încet către sediul Guvernului proovincial, de care s-au apropiat duminică.

    După eliberarea oraşului Tikrit, situat la nord de Bagdad, în aprilie, recucerirea oraşului Ramidi, situat la 130 de kilometri vest de Bagdad, ar reprezenta o nouă victorie pentru forţele armate şi premierul Haider Al-Abadi – prima la care nu participă miliţii şiite susţinute de către Iran, care nu iau parte la această bătălie, pentru a evita astfel să alimenteze resentimentele locuitorilor acestei regiuni cu populaţie majoritar sunnită.

    Contactat de Le Monde, Patrick Martin, de la Institute for the Study of War, apreciază că “pierderea Ramadi nu va reprezenta o lovitură decisivă pentru Statul Islamic”, care a deţinut controlul a până la o treime din teritoriul Irakului.

    “Oraşul îi servea mai ales să ţină forţele irakiene ocupate, departe de alte zone mai strategice precum Mosulul şi nordul Irakului”, a subliniat el.

  • Instanţa confirmă URMĂRIREA PENALĂ a lui Traian Băsescu în cazul jurnaliştilor răpiţi în Irak

    Instanţa a constatat că este legală şi temeinică ordonanţa procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 23 martie şi a confirmat redeschiderea urmăririi penale în cazul fostului preşedinte Traian Băsescu.

    “În baza art. 335 C. proc. pen. constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.1543/P/2009 din data de 23.03.2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică în dosarul cu acelaşi număr şi confirmă redeschiderea urmăririi penale pentru prezumtivele fapte prev. de art. 248 c.p. şi art. 253 ind. 1 c.p., sesizate prin denunţul formulat la data de 19.11.2009 de petiţionarul Vadim Corneliu Tudor, privind pe numitul Traian Băsescu”, se arată în decizia Judecătoriei Sectorului 5.

    Instanţa a mai constatat că a rămas fără obiect cererea de redeschidere a urmăririi penale pentru Vasile Blaga, în urma denunţului formulat de Corneliu Vadim Tudor în 25 noiembrie 2009.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 5 este definitivă.

    Cererea procurorilor de la Parchetul instanţei supreme de confirmare a urmăririi penale în cazul lui Traian Băsescu, în dosarul în care Corneliu Vadim Tudor a depus pe numele fostului preşedinte o plângere privind jurnaliştii răpiţi în Irak, a fost discutată pe 7 octombrie, la Judecătoria Sectorului 5.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu, care a mers la Judecătoria Sectorului 5 la termenul respectiv, a arătat că le-a spus magistraţilor că nu a secretizat nici măcar o foaie din dosar şi că nu el a deţinut dosarul operaţiunilor, rolul său fiind de a coordona instituţiile statului.

    “În declaraţia mea am spus că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliştilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, ale armetei, SRI şi SIE, pentru a colecta informaţiile şi a face ca aceastea să lucreze în aceeaşi direcţie. Nu eu am avut dosarul operaţiunilor. El a avut cap de filă SIE”, a declarat fostul preşedinte.

    Întrebat dacă ar avea vreun avantaj dacă dosarul ar fi desecretizat, Băsescu a spus că astfel s-ar putea demonstra că reclamaţia împotriva sa este “o prostie”.

    “Categoric da, ar confirma că e o prostie reclamaţia lui Vadim Tudor”, a adăugat Traian Băsescu.

    Dosarul a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în urma unei decizii din 6 august a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că această instanţă este competentă să judece cazul, pentru că Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială.

     

    În 6 august, Traian Băsescu şi copreşedintele PNL Vasile Blaga au fost la ICCJ, fiind citaţi în acest dosar, şi au stat la instanţă doar câteva minute, întrucât nu au mai avut loc audieri, după ce procurorul de caz a invocat o excepţie de necompetenţă materială a instanţei şi a cerut ca dosarul să fie retrimis la Judecătoria Sectorului 5.

    Procurorul a menţionat că, în cazul lui Vasile Blaga, ancheta a fost închisă în 2010, printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale.

    Faţă de Traian Băsescu, însă, nu s-a putut lua atunci o decizie deoarece acesta se bucura de imunitatea funcţiei de preşedinte al României.

    Procurorii de la Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnalişti răpiţi în Irak, în 2005, ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor, care a decedat în 14 septembrie. Acesta i-a acuzat pe fostul preşedinte Traian Băsescu şi pe copreşedintele PNL Vasile Blaga că se fac vinovaţi de dispariţia a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români.

    Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale, iar în urma analizării dosarului, magistraţii instanţei bucureştene au decis că nu sunt competenţi să judece cauza şi au trimis-o magistraţilor de la instanţa supremă.

  • Miliardari prinşi la furat. Proprietarii magazinelor Hobby Lobby sunt anchetaţi pentru că ar fi furat sute de tablete antice din Irak pentru muzeul lor

    Proprietarii lanţului de magazine Hobby Lobby sunt anchetaţi pentru că ar fi furat sute de tablete antice din Irak pentru muzeul lor non-profit, Museum of the Bible, relatează New York Post.

    Familia Green a fost pusă sub investigare încă din 2011, potrivit Daily Beast, când agenţii vamali au confiscat aproape 300 de tablete de lut ce erau destinate să ajungă la Museum of Bible, instituţia de 800 de milioane de dolari a cărei construcţie este proiectată să fie încheiată în 2017. 
    “Este posibil ca acele pachete să conţină obiecte obţinute ilegal? Este posibil”, a declarat Steve Green, CEO-ul companiei Hobby Lobby.
    Hobby Lobby ar fi încercat să aducă pe ascuns aceste tablete în Statele Unite, declarând incorect conţinutul pachetelor FedEX ca fiind “plăci artizanale” în valoare de doar 300 de dolari, ascunzând astfel semnificaţia şi originea obiectelor.

    De fapt, acele “plăci artizanale” sunt tabletele  vechi de mii de ani, ce conţin inscripţii cuneiforme.”A fost un transport care nu avea documentarea corespunzătoare”, a explicat încurcătura Cary Summers, preşedintele muzeului Museum of the Bible.

    În cazul în care proprietarii sunt găsiţi vinovaţi, aceştia trebuie să predea tabletele şi să plătească o amendă.

    Familia Green a acumulat o avere de 4,5 miliarde de dolari de la lansarea magazinului în 1970.

  • Irakul anunţă că nu are nevoie de noi operaţiuni combatante americane

    “Este vorba de afacerile interne ale Irakului; Guvernul irakian nu a cerut implicarea Departamentului american al Apărării. Noi avem suficiente trupe pe teren”, a declarat Saad al-Hadithi, purtătorul de cuvânt al premierului irakian, Haider al-Abadi.

    Oficialul irakian a recunoscut importanţa asistenţei militare pe care Statele Unite o oferă Irakului, subliniind că Bagdadul are nevoie de “armament şi de misiuni de instruire”.

    În prezent, aproximativ 3.300 de militari americani se află pe teritoriul Irakului, pentru misiuni de antrenare a membrilor serviciilor de securitate irakiene şi pentru protejarea obiectivelor americane.

    Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a declarat marţi că Statele Unite vor iniţia operaţiuni terestre directe împotriva reţelei teroriste Stat Islamic, în Siria şi Irak. “Nu vom ezita să oferim susţinere partenerilor noştri, prin atacuri oportune împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic, sau prin efectuarea unor misiuni directe, fie aeriene, fie la sol”, a declarat Ashton Carter în faţa membrilor Comisiei Forţelor Armate din Senatul SUA. Şeful Pentagonului a oferit ca exemplu operaţiunea americană efectuată săptămâna trecută în Irak, pentru salvarea unor ostatici kurzi deţinuţi de militanţi ai reţelei Stat Islamic. Iniţial, Departamentul american al Apărării refuzase să caracterizeze această operaţiune drept o misiune terestră, argumentând că a fost o situaţie specială, de excepţie.

    Eric Schultz, un purtător de cuvânt al Preşedinţiei SUA, a dat asigurări că Administraţia Barack Obama “nu intenţionează să se implice în misiuni combatante pe termen lung” în Irak.