Tag: investigare

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ingredientul ascuns din bere pe care majoritatea oamenilor nu ştiu că este folosit. “Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti”

    Care sunt ingredientele unei beri? Hamei, malţ, orz, apă, drojdie – acestea ar fi câteva dintre cele care vin în mintea celor care au consumat (sau nu) băutura. Mai puţin cunoscut este însă faptul că berea la halbă conţine o substanţă extrasă din peşte şi, potrivit BBC, organizaţii internţionale solicită producătorilor de bere să investigheze alternative pentru aceasta, din cauza problemelor de etică ale consumatorilor vegani.

    Se pare că ihtiocolul (cleiul de peşte – extras din vezica peştilor) se află pe pe lista de ingrediente a berii la halbă şi este foarte probabil să se regăsească şi în berea pe care aţi consumat-o dvs. astfel de-a lungul timpului. Încă din secolul XIX, acest ingredient a fost folosit în scopul creşterii clarităţii berii. Totodată, o face mai luminoasă şi, astfel, mai atrăgătoare pentru consumatori. Ingredientul este folosit de producătorii de bere, fie că vorbim despre giganţii în domeniu sau despre microberării.

    Prezenţa acestui ingredient a devenit însă o problemă pentru vegetarieni şi vegani,  mulţi dintre ei nu au realizat până acum că trebuie să fie atenţi la acest aspect.

    Există însă berării care au renunţat deja la acest ingredient. Spre exemplu, berăria Twisted Barrel din Anglia a decis să nu folosească acest ingredient la scurt timp după fondarea companiei, în 2014. Fondatorul acestei companii, Tim Boswarth, a devenit vegan în urmă cu doi ani şi a declarat pentru BBC că a fost şocat atunci când a aflat despre acest ingredient.

    ”Este destul de dezgustător dacă stai să te gândeşti, chiar şi pentru oamenii care consumă carne; este pur şi simplu un lucru despre care nu se discută.Nimeni nu vrea să se promoveze prin a spune că filtrează berea prin intermediul peştilor morţi”, a declarat el în interviul acordat BBC.

    În afară de aspectele etice care ţin de veganism, producătorul a observat că acest ingredient alterează şi aroma berii. ”Din ce în ce mai mulţi oameni ştiu acum că berea nu trebuie să fie clară – nu contează cum arată, iar cleiul de peşte este folosit doar din considerente estetice.”

    În prezent, organizaţii internaţionale au solicitat producătorilor de bere să caute alternative pentru înlocuirea acestui ”ingredient ascuns”. 

  • UE va investiga Alphabet, compania mamă a Google, pe mai multe fronturi

    Declaraţia lui Vestager este cel mai clar semn de până acum că autorităţile de la Bruxelles urmează să aducă Alphabet noi acuzaţii de încălcare a legislaţiei în domeniul concurenţei.

    Echipa lui Vestager investighează printre altele dacă Google, folosindu-se de dominaţia Android, a blocat în mod ilegal dezvoltarea unor sisteme de operare concurente, aplicaţii şi servicii.

    În luna aprilie, Vestager a devenit primul comisar pentru Concurenţă la nivel global care a adus acuzaţii oficiale antitrust împotriva grupului american.

    Vestager a mai afirmat pentru Wall Street Journal că este posibil un compromis cu grupul rus Gazprom, pe care UE îl acuză că a împiedicat concurenţa pe pieţele de gaze naturale din estul Europei.

    Comisarul şi-a exprimat pe de altă partea scepticismul că este nevoie de fuziuni între operatorii de telecomunicaţii din Europa.

    La un an după ce a preluat conducerea celei mai puternice autorităţi de reglementare din Europa, Vestager a iniţiat acţiuni decisive în mai multe cazuri majore care au trenat în timoul mandatului predecesorului său, spaniolul Joaquín Almunia.

    Vestager a ordonat săptămâna trecută Olandei să recupereze de la Starbuck taxe neplătite în valoare de 20-30 milioane de euro, iar Luxemburgul trebuie să pretindă Fiat Chrysler Automobiles o sumă similară, întrucât facilităţile fiscale de care au beneficiat cele două companii încalcă legislaţia UE.

    Autoritatea antitrust a lansat şi o anchetă amplă împotriva unor retaileri online precum Amazon.com.

    Pe de altă parte, după lansarea investigaţiei împotriva Google în aprilie, Vestager a plecat în Statele Unite pentru a-şi apăra decizia în mod public şi a aprobat fuziuni mari ale General Electric şi FedEx faţă de care a exprimat iniţial îngrijorare.

  • Versiunea timpurie a “Mona Lisei”, descoperită în 1911, a aparţinut unui nobil englez

    Informaţiile au fost făcute publice în contextul în care lucrarea a fost expusă pentru prima dată în cadrul unei expoziţii din Singapore dedicată lucrării şi autorului său, Leonardo da Vinci. Expoziţia este organizată de o fundaţie elveţiană care susţine că “Mona Lisa timpurie” a fost pictată înainte de versiunea celebră a acestui portret feminin, care se află la muzeul Luvru din Paris, scrie Mediafax.

    “Credem că aceste noi descoperiri şi noile analize ştiinţifice care tocmai au fost efectuate lasă spaţiu pentru foarte puţină îndoială asupra faptului că tabloul este opera lui Leonardo”, a declarat David Feldman, vicepreşedinte al Mona Lisa Foundation din Zurich.

    “Vasta majoritate a experţilor fie sunt de acord cu noi, fie acceptă că teoria noastră are şanse foarte mari să fie adevărată”, a spus Feldman.

    Pictura prezintă o Lisa del Giacondo mai tânără, soţia unui negustor din Florenţa care este subiectul capodoperei expuse la Luvru şi care a ajuns în colecţia de artă a familie regale franceze în 1519, când Leonardo da Vinci a murit, în Franţa, conform Mediafax.

    Versiunea “timpurie” a picturii, despre a cărei existenţă apar menţiuni în mai multe relatări din secolul al XVI-lea, a ieşit la lumină la începutul secolului al XX-lea, când negustorul şi colecţionarul de artă britanic Hugh Blaker a descoperit-o în 1911 într-o casă din regiunea rurală a Angliei de sud-vest.

    Blaker, care a deţinut tabloul pentru mai mulţi ani şi a efectuat mai multe încercări nereuşite de a-l autentifica, nu a identificat niciodată casa sau proprietarii din 1911 ai operei.

    Într-un comunicat remis Reuters, o echipă de cercetători spune că au dat de urma unei lucrări intitulate “La Joconde”, împrumutată unei expoziţii de artă din oraşul Yeovil, din Anglia, în 1856, şi vândute unui negustor de argint doi ani mai târziu.

    Mergând înapoi în timp, cercetătorii spun că au găsit un document potrivit căruia un tânăr nobil din Somerset, James Marwood, a fost proprietarul unui tablou realizat de Leonardo intitulat “La Joconde” care a fost cumpărat probabil în timpul unei călătorii în Italia în jurul anilor 1780.

    Echipa a stabilit şi existenţa unei legături implicite cu o altă familie nobilă din Somerset care avea un interes profund în ce priveşte arta renascentistă şi care a locuit în casa Montacute, clădire care în prezent este o atracţie turistică majoră.

  • Comisia Europeană investighează oficial Amazon.com pentru aranjamentul fiscal din Luxembourg

    Executivul UE este îngrijorat că acordul fiscal dintre Amazon şi autorităţile din Luxembourg, din 2003, ar putea echivala cu subvenţii ilegale şi ar putea cere ca taxele neplătite de companie să fie recuperate de stat.

    Guvernul din Luxembourg a furnizat în august informaţii referitoare la mai multe cazuri, solicitate de CE în cadrul aceleiaşi investigaţii, inclusiv despre Amazon.com.

    “Decizia din 2003 din Luxembourg, care se aplică subsidiarei locale Amazon EU Sarl, ar putea subestima profitul impozabil al acestei divizii, care înregistrează cea mai mare parte a profitului grupului Amazon în Europa”, potrivit Comisiei.

    Instituţia europeană consideră că acest fapt ar conferi un avantaj economic grupului american, care plăteşte astfel taxe mai mici decât alte companii.

  • Cazuri de spălare de bani şi evaziune fiscală: bilanţul infracţiunilor economice în ultima săptămână

    În perioada 29 septembrie – 3 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au constatat 124 de infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 123 de persoane, dintre care 9 au fost reţinute şi 2 arestate.

    Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 57 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 12 fapte de complicitate la evaziune fiscală şi 6 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 5 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor şi câte 4 de înşelăciune, uz de fals, la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, de fals material în înscrisuri oficiale, precum şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Au mai fost depistate 2 infracţiuni la Legea nr. 59/1934 asupra cecului, tot 2 de delapidare şi câte una de punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse, respectiv la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. În perioada menţionată, poliţiştii au constatat şi o infracţiune de dare de mită.

    De asemenea, în data de 4 octombrie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Mureş au desfăşurat 15 percheziţii, în judeţele Mureş, Cluj şi Vâlcea, la persoane bănuite de evaziune fiscală în domeniul comercializării produselor cerealiere şi al materialelor de construcţii. Poliţiştii bănuiesc 15 persoane că ar fi achiziţionat şi comercializat mărfuri fără documente legale şi fără a le evidenţia în actele contabile. În urma percheziţiilor, poliţiştii au identificat şi ridicat, în vederea continuării cercetărilor, peste 23 de tone de cereale (grâu, porumb şi orz), materiale de construcţii de peste 200.000 de lei, bani (150.000 de lei) şi alte mijloace materiale de probă.

  • Florian Cormoş, al treilea torţionar pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru genocid

     “Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j”, a declarat marţi, preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

    El a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anchetă la mai multe bănci privind posibila manipulare a unor valute

     “Autoritatea de Supraveghere a Pieţei Financiare îşi coordonează acţiunile cu autorităţi din alte ţări, întrucât ar putea fi implicate mai multe bănci la nivel global. Instituţia nu va furniza detalii suplimentare referitor la anchetă sau numele băncilor implicate”, se arată într-un comunicat al autorităţii de reglementare, potrivit Bloomberg.

    Anunţul privind ancheta vine după ce Bloomberg a scris în luna iunie că dealerii unor bănci şi-au transmis între ei informaţii şi au utilizat ordine ale clienţilor pentru a influenţa indici valutari de referinţă, cu scopul de a obţine profituri.

    Un purtător de cuvânt al autorităţii pentru piaţa financiară a refuzat să prezinte detaliile investigaţiei, iar reprezentanţi ai UBS şi Credit Suisse nu au putut fi contactaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro