BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Încă o multinaţională gigant vine în România şi aduce pe piaţa din ţara noastră un tip nou de serviciu pentru clienţi

    Klarna, unul dintre cei mai mari jucători din industria fintech, o companie înfiinţată în Suedia care le oferă utilizatorilor posibilitatea de a achita în 3 rate cumpărăturile online, a intrat oficial pe piaţa din România, iniţial cu o listă de 3 parteneri.

    „Klarna spune <<Salut>> României!  Începând de astăzi, aplicaţia noastră de cumpărături şi serviciile noastre de plată flexibile sunt disponibile pe piaţa din România. ABOUT YOU, Footshop şi Tommy Hilfiger sunt primii retaileri importanţi din România care oferă serviciul popular <<Pay in 3>> al Klarna, iar mulţi alţii vor urma. Acest lucru marchează un alt pas mare în călătoria noastră de a deveni motorul de creştere pentru retaileri în întreaga Europă”, conform unui anunţ al companiei.

    „Compania Klarna a fost fondată în 2005 în Stockholm, Suedia. Klarna este unul dintre principalele servicii de plăţi şi cumpărături din lume, oferind experienţe de cumpărături mai inteligente şi mai flexibile pentru 150 de milioane de clienţi activi, la peste 500.000 de parteneri din 45 ţări. Ca bancă suedeză, Klarna oferă plăţi directe, opţiuni de plată după livrare şi planuri de plată în rate. În 2014, când compania a fost cumpărată de SOFORT, s-a format Grupul Klarna. Klarna este susţinută de investitori precum Sequoia Capital, Silver Lake, Bestseller Group, Dragoneer, Permira, Visa, Ant Group şi Atomico”, conform companiei.
    Klarna a intrat puternic în atenţia media după ce evaluarea companiei s-a prăbuşit în 2022, de la 46 mld. dolari la 7 mld. dolari, pe fondul scăderii acţiunilor pentru mai mulţi giganţi din tech şi reorientării investitorilor către companii care generează profit de la start-up-urile care „ard” cash pentru a creşte dar sunt pe pierderi.

  • O veste proastă pentru România: Motorul economiei europene intră în recesiune pentru prima oară de la pandemia de COVID

    Germania a intrat oficial în recesiune, pentru prima oară de la pandemia care a lovit lumea în urmă cu doi ani. Speranţele că locomotiva economică a Europei va putea evita încetinirea economică s-au stins, după ce războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor la energia atât de necesară acesteia, scrie Bloomberg.

    Economia  s-a contractat cu 0,3% în ultimele trei luni, după o scădere de 0,5% în trimestrul patru din 2022, a anunţat joi biroul de statistică. Potrivit estimărilor anterioare, economia trebuia să se confrunte cu o stagnare şi nu cu o contractare.

    „Gospodăriile au început să cheltuie mai puţin pe alimente, pe îmbrăcăminte, pe încălţăminte sau mobilire. De asemenea s-au cumpărat mai puţine autoturisme, mai ales cele electrice, deoarece stimulentele au fost reduse”, concluzionează biroul de statistică.

    Rezultatul este un eşec pentru Germania, care deşi a scăpat de cele mai subre scenarii care pluteau deasupra economiei pe fondul invaziei Rusiei, a ajuns totuşi în cele din urmă la recesiunea pe care cancelarul Olaf Scholz o excludea în ianuarie.

    Slăbiciunea industriei îşi pune amprenta asupra perspectivelor de business. Un indicator al aşteptărilor realizat de institutul Ifo a scăzut în luna mai pentru prima dată în opt luni, în timp ce un sondaj realizat de grupul de lobby DIHK a indicat o creştere zero a PIB-ului pentru 2023.

    Un raport al Bundesbank din această săptămână a oferit un oarecare optimism – sugerând că economia ar putea creşte “uşor” în acest trimestru, pe măsură ce stocurile mari de comenzi, o atenuare a blocajelor de aprovizionare şi costurile mai mici ale energiei susţin producătorii.

    Dar cererea de bunuri se prăbuşeşte, deoarece consumatorii confruntaţi cu o inflaţie ridicată preferă să se răsfeţe cu petrecerea timpului liber şi călătoriile. Acest lucru face ca creşterea economică să fie din ce în ce mai inegală – o tendinţă despre care unii analişti spun că nu este sustenabilă.

  • Fraţii Ştefan de la Autonom intră în acţionariatul Transilvania Broker cu o investiţie de 5 mil. lei

    Transilvania Broker (TBK), broker de asigurări listat la Bursa de Valori Bucureşti, a anunţat marţi dimineaţă că ATM Ventures, divizia de investiţii a grupului Autonom, controlat de fraţii Marius şi Dan Ştefan, a intrat în acţionariatul companiei cu o deţinere de 5,5%.

    “ATM Ventures a intrat în posesia celor 275.000 acţiuni în principal prin achiziţie de pachete de acţiuni de la acţionarii fondatori Dan Niculae, Preşedinte al Consiliului de administraţie şi Gabriel Login, Director General şi administrator”, se arată în raportul publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    Pe 15 mai au avut loc tranzacţii speciale cu acţiuni TBK la preţul de 18 lei ceea ce înseamnă că pe baza pachetului de 275.000 de acţiuni tranzacţia Autonom la TBK a fost de 5 mil. lei.

    “Pentru Transilvania Broker, acest moment marchează începutul unui parteneriat strategic care va deschide oportunităţi noi şi beneficii pentru nu doar pentru cei doi parteneri, ci pentru toţi purtătorii de interese în raport cu compania”.

    Autonom mai este investitor la o companie din domeniul asigurărilor listată la BVB, respectiv Millenium Insurance Broker.

    Transilvania Broker are 105 mil. lei capitalizare iar în 2023 acţiunile au plus 18%. Spre comparaţie indicele principal BET are plus 3%.

    În primele trei luni ale anului 2023, volumul primelor de asigurare distribuite de Transilvania Broker de Asigurare S.A. s-a apropiat de 233 mil. lei, cu 7,3% mai mult decât în T1/2022, generând venituri în valoare de 33,5 mil. lei şi un rezultat net pozitiv în valoare de 4,3 mil. lei.

    ​

  • Veşti proaste pentru milioane de români: Serviciul pentru care vor plăti, în curând, cu 30% mai mult în până acum

    Legea care prevede majorarea primei de asigurare pentru poliţele obligatorii de locuinţă PAD a fost publicată în Monitorul Oficial.

    Prezenta lege se va aplica din luna noiembrie a acestui an.

    Prima de asigurare pentru poliţele obligatorii de locuinţă PAD va creşte de la 20 de euro, cât este în prezent, la 130 de lei, conform proiectului de lege.

    Actualizarea primei s-a realizat având în vedere: „creşterea costurilor cu reasigurarea pe fondul creşterii cererii globale de reasigurare în contextul actual al producerii dezastrelor naturale la nivel internaţional; presiunile inflaţioniste asupra costurilor materialelor de construcţie ce sunt avute în vedere la evaluarea despăgubirilor acordate în baza PAD; faptul că de la emiterea legii (anul 2008) şi până la această dată primele nu au fost actualizate, iar societatea a absorbit o inflaţie de peste 55%“, se arată în motivarea din cadrul proiectului de lege.

    Sumele asigurate, dar şi prima de asigurare ce trebuie plătită pentru încheierea unei poliţe PAD sunt exprimate în RON, nu în euro ca până în prezent.

    Sumele asigurate, vor rămâne nemodificare şi nu vor creşte precum prima de asigurare. Sumele asigurate sunt de 50.000 de lei, respectiv 100.000 de lei în funcţie de materialele din care este făcută locuinţa.

     

     

     

  • De la 1 ianuarie 2024, intră în vigoare Legea prestatorului casnic în România. Care sunt principalele prevederi şi ce problemă socială rezolvă aceasta?

    Autori: Corina Mîndoiu, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi

    Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

    Una dintre activităţile din România care se desfăşoară încă, în mare parte, în zona gri sau chiar “la negru” din punct de vedere al plăţilor către prestatori, al înregistrării legale şi al declarării muncii prestate este cea a serviciilor desfăşurate de către persoane particulare în gospodării, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit, îngrijirea copiilor şi a bătrânilor sau alte activităţi casnice. De cele mai multe ori, aceste servicii sunt oferite ocazional, iar plăţile dinspre beneficiar către prestator se fac în numerar şi sunt rareori fiscalizate. Fenomenul nu este caracteristic doar României, acesta se întâlneşte în multe alte ţări europene, motiv pentru care instituţiile din Uniunea Europeană sunt preocupate de aducerea lui în legalitate.

    Într-un raport publicat anul trecut de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii (European Labour Authority – ELA), realizat pe baza datelor colectate din cele 27 de state membre UE, se arată că, din 12,8 milioane de lucrători casnici (Personal and Household Services – PHS), peste jumătate (6,8 milioane) nu erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor locale de muncă. Altfel spus, muncesc “la negru”. Şi în România, de cele mai multe ori, aceste activităţi nu se derulează printr-un contract care să asigure protecţie socială pentru prestator şi plata taxelor aferente către bugetul de stat.

    Anvergura fenomenului rămâne însă greu de evaluat, în lipsa unor estimări oficiale în sectorul muncii nedeclarate. Indiferent dacă aceste servicii se derulează permanent sau ocazional, beneficiarii şi prestatorii persoane fizice ar trebui să opteze pentru forme legale de muncă şi plată.

    În acest context, în România va intra în vigoare, începând de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr. 111/2022) – cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfăşura activităţi casnice în schimbul unei remuneraţii acordate sub formă de tichete de activităţi casnice. Între prestator şi beneficiar se stabileşte un raport juridic prin acordul de voinţă al părţilor, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităţilor casnice. 

    Legea stabileşte noţiunea de activitate casnică, modalitatea prin care vor fi plătiţi cei care prestează aceste activităţi, respectiv prin tichete pentru activităţi casnice, mecanismul prin care beneficiarii serviciilor vor achiziţiona tichetele de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, de la poştă sau prin intermediul unei platforme electronice. Prestatorii vor transforma tichetele în bani, în cel mult 12 luni de la data primirii acestora, la agenţii, la poştă sau prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestator prin platforma electronică, iar impozitele şi contribuţiile datorate de către prestatori vor fi reţinute la momentul preschimbării tichetelor în bani. Obligaţiile fiscale se plătesc de către agenţii, în numele prestatorilor casnici.

    Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului. Valoarea unui tichet de activităţi casnice este de 15 lei, nu este transferabil şi nu poate fi utilizat pentru achiziţia altor bunuri şi servicii. Legea defineşte activitatea casnică drept activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic, în legătură cu gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, în calitate de beneficiar.

    Activitatea nu este efectuată în scop comercial şi include servicii de curăţenie, igienizare, spălat/călcat rufe, croitorie, preparare a hranei, îngrijire corporală, hrănire ori de supraveghere a beneficiarului casnic dependent.

    Avantajele pentru prestatorii casnici, conform legii care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024:

    • Tichetele de activităţi casnice beneficiază de un tratament fiscal favorabil – prestatorii datorează doar impozit pe venit (10%) şi contribuţia la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului;
    • Prestatorii casnici devin asiguraţi la sistemul de pensii, precum şi la sistemul de sănătate având dreptul la pachetul de servicii medicale de bază (chiar dacă nu plătesc şi contribuţia la sănătate) în anumite condiţii;
    • Prestatorii casnici pot beneficia de indemnizaţia de şomaj, întrucât potrivit legii, aceste persoane nu sunt asimilate unora ce realizează venituri.

    Beneficiarii care vor cumpăra şi folosi, într-un an, cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice, vor primi de la stat, încă 75 de tichete, gratuite, ca stimulent şi vor putea fi folosite în anul următor.

    În plus, angajatorii pot acorda salariaţilor proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice, suportând valoarea acestora. Pentru aceste beneficii, salariaţii vor suporta doar impozit pe venit, nu şi contribuţii sociale. Angajatorii care au cumpărat şi acordat într-un an cel puţin 600 de tichete pentru acelaşi angajat, pot beneficia gratuit de 50 de tichete în anul următor, pentru fiecare angajat pentru care au cumpărat şi acordat minimul de tichete.

    De ce este binevenită noua lege?

    Legea prestatorului casnic vine să umple un gol legislativ şi reglementează o zonă în care activităţile se derulează, de cele mai multe ori, nefiscalizat şi necontrolat. Legea îşi propune să aducă la suprafaţă veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi gospodăreşti şi taxele ce s-ar datora de către acestea, printr-un mecanism de plată bazat pe tichete gestionate de către autorităţi şi, în acelaşi timp, să ofere protecţie socială acestor persoane.

    Ce se întâmplă în alte ţări europene?

    Mecanisme de plată prin tichete care ajută lucrătorii casnici să îşi desfăşoare activitatea legal şi fiscalizat, prin care sarcinile lor administrative sunt reduse şi simplificate, există în multe alte state europene.

    În Franţa a fost introdusă în legislaţie (din anul 2006) o schemă de vouchere – “Chèque emploi service universel (CESU)” –  pentru a facilita accesul la servicii casnice. Această schemă a simplificat procedurile necesare pentru a transforma munca nedeclarată în muncă declarată şi pentru a crea noi locuri de muncă. Voucherele permit beneficiarilor (gospodăriile private) să obţină deduceri fiscale sau finanţare pentru servicii casnice. Mai mult, companiile care achiziţionează astfel de vouchere, pentru a le acorda propriilor angajaţi ca avantaje salariale, pot beneficia de deduceri fiscale de până la 50.000 euro / an.

    În Belgia a fost reglementat un sistem pe bază de vouchere încă din 2001. Beneficiarul serviciilor casnice achiziţionează un anumit număr de vouchere de la o companie emitentă şi oferă unui prestator un voucher pentru fiecare oră lucrată. Preţul voucherului este stabilit de autorităţile publice, iar angajatul prezintă tichetele la organizaţia intermediară unde este angajat şi primeşte în schimb un salariu şi alte beneficii. Organizaţia intermediară returnează voucherele către entitatea emitentă şi primeşte în schimb o sumă de bani, subvenţionată din fonduri publice.

    În Austria a fost introdusă în legislaţie în 2006 o schemă de vouchere – “Dienstleistungsschecks” – cu scopul de a reduce munca nereglementată şi de a îmbunătăţi protecţia socială a lucrătorilor casnici. Voucherele permit persoanelor care au nevoie de servicii în propriile gospodării (precum servicii de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă, grădinărit, curăţenia casnică şi întreţinerea casei) să plătească pentru aceste servicii prin vouchere, în loc de plăţile în numerar. Prin plata acestor servicii prin vouchere, beneficiarii îndeplinesc toate obligaţiile de asigurări sociale în numele prestatorului.

    În general, alte state din Uniunea Europeană au optat pentru utilizarea de vouchere, simplificarea conformării pentru prestatorii casnici şi beneficiarii serviciilor, credite fiscale şi alte stimulente. Gospodăriile şi lucrătorii din acest domeniu socio-economic au nevoie de proceduri administrative simple (instrumente declarative şi fiscale simple) care să îi ajute să-şi formalizeze locurile de muncă. Este ceea ce România va încerca începând de anul viitor.

    Pe fondul nevoilor de reformare a sistemului fiscal din România, coroborat cu intensificarea acţiunilor ANAF pentru conformarea tuturor celor care obţin venituri în diverse forme, este evident efortul autorităţilor fiscale de a reglementa şi a aduce în lumina legislaţiei şi zonele gri sau negre ale economiei naţionale. Aceste eforturi se aliniază celor ale Uniunii Europene de a aduce o anume siguranţă păturilor sociale defavorizate, prin reglementări facile şi diverse stimulente.


     

     

     

  • Case oferite gratis în România. Cum poţi intra în posesia uneia

    Case oferite gratis în România cu o singură condiţie pe care o au de respectat cei care-şi doresc să intre în posesia ei. Una dintre primăriile din România, mergând pe exemplul unor programe de succes de acelaşi gen implementate în oraşele din alte ţări europene, oferă locuinţe gratis cu scopul populării satelor româneşti.
    România este una dintre ţările care suferă cel mai mult din cauza fenomenului de depopulare. Multe dintre satele din ţara noastră au rămas fără populaţie tânără pentru că aceasta a preferat să se ducă să muncească în străinătate.

    Atraşi de venituri substanţiale, tinerii români au părăsit masiv ţara natală pentru a se stabili în ţări mai dezvoltate economic, care oferă salarii decente. Foarte mulţi dintre cei plecaţi peste hotare îşi întemeiază familii acolo şi mai vin în România doar în vacanţă.

    Pentru a contracara efectele negative ale plecării masive ale tinerilor, un primar din judeţul Botoşani a pus în aplicare un program inedit. Pentru a spori natalitatea şi a creşte numărul de locuitori, municipalitatea oferă gratuit case. Locuinţele sociale sunt acordate doar familiilor de tineri care au mulţi copii. Comuna în care se întâmplă acest lucru este Drăguşeni şi, în prezent, are o populaţie de 2.300 de locuitori.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cu un pas mai aproape de intrarea în vigoare: Primele pentru asigurarea obligatorie a locuinţei vor creşte

    Proiectul de lege care prevede majorarea primei de asigurare pentru poliţele obligatorii de locuinţă PAD a fost adoptata de Camera deputaţilor în această săptămână.

    Prima de asigurare pentru poliţele obligatorii de locuinţă PAD va creşte de la 20 de euro, cât este în prezent, la 130 de lei, conform proiectului de lege.

    Mai exact este vorba despre proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, înregistrat la Camera Deputaţilor cu PL-x nr. 236/2020.

    Actualizarea primei s-a realizat având în vedere: „creşterea costurilor cu reasigurarea pe fondul creşterii cererii globale de reasigurare în contextul actual al producerii dezastrelor naturale la nivel internaţional; presiunile inflaţioniste asupra costurilor materialelor de construcţie ce sunt avute în vedere la evaluarea despăgubirilor acordate în baza PAD; faptul că de la emiterea legii (anul 2008) şi până la această dată primele nu au fost actualizate, iar societatea a absorbit o inflaţie de peste 55%“, se arată în motivarea din cadrul proiectului de lege.

    În plus, în prezentul proiect de lege, sumele asigurate, dar şi prima de asigurare ce trebuie plătită pentru încheierea unei poliţe PAD sunt exprimate în RON, nu în euro ca până în prezent.

    Sumele asigurate, vor rămâne nemodificare şi nu vor creşte precum prima de asigurare. Sumele asigurate sunt de 50.000 de lei, respectiv 100.000 de lei în funcţie de materialele din care este făcută locuinţa.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie promulgat de şeful statului şi publicat în Monitorul Oficial.

     

  • Aproape 240.000 de persoane au tranzitat vineri punctele de trecere a frontierei

    Aproape 240.000 de persoane au tranzitat vineri punctele de trecere a frontierei, dintre care 148.000 de persoane au fost înregistrate pe sensul de intrare în ţară.

    Vineri, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 238.600 de persoane, cetăţeni români şi străini şi peste 64.200 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

    Pe sensul de intrare în România, au fost 148.800 de persoane, dintre care 7.371 de cetăţeni ucraineni.

    Potrivit Poliţiei de frontieră, din 10 februarie 2022, înaintea declanşării războiului din Ucraina, până vineri, la nivel naţional, au intrat în România 3.934.748 cetăţeni ucraineni.

  • Un gigant din industria aero-spaţială intră în faliment după ce a ratat lansarea unui satelit

    Compania Virgin Orbit intră în faliment după ce în luna ianuarie a ratat lansarea unui satelit. Reprezentanţii companiei din industria aero-spaţială au cerut protecţie, în conformitate cu Legea falimentului din SUA, potrivit Sky News.

    Virgin Orbit a solicitat protecţia legii, deoarece nu a reuşit să obţină finanţarea necesară pentru a-şi reveni după eşecul unei rachete. În ianuarie, compania a anulat lansarea primului satelit britanic din Cornwall.

    Decizia vine la mai puţin de o săptămână după ce compania cu sediul în California a anunţat că va concedia 85% din personal şi îşi va înceta activitatea în viitorul apropiat.

    Virgin Orbit, care este deţinută în proporţie de 75% de grupul Virgin al lui Richard Branson, a depus o cerere la Tribunalul de faliment al SUA, solicitând vânzarea activelor sale.

  • Inteligenţa artificială intră într-o nouă eră: A venit timpul pentru GPT-4, motorul care îl face pe ChatGPT să treacă baroul, să ia BAC-ul, şi să ia orice examen cu nota 10

    Sam Altman, CEO-ul companiei OpenAI care se află în spatele platformă de inteligenţă artificială ChatGPT, a anunţat lansarea lui GPT-4, o tehnologie menită să îmbunătăţească platforma. Potrivit lui Altman, datorită lui GPT-4, inteligenţa artificială din spate este acum capabilă să treacă examenul de barou şi Bacalaureatul, scrie Business Insider.

    GPT-4 a reuşit chiar să obţină nota 10 la mai multe simulări de examen de Bacalaureat şi a trecut cu brio de un examen “simulat” de barou, obţinând un punctaj care l-a propulsat în topul celor mai bune performanţe.

    ChatGPT a fost alimentat anterior de GPT-3.5. Acum, cei care plătesc abonamentul ChatGPT Plus de la OpenAI pot încerca chatbotul dotată cu nouat tehnologie începând de astăzi, deşi există o listă de aşteptare pentru GPT-4 API.

    Noul model s-a lansat după succesul galopant al ChatGPT, care a determinat OpenAI să lanseze abonamentul ChatGPT Plus şi a convins alte companii de tehnologie, inclusiv Microsoft şi Salesforce, să lucreze împreună la proiecte cu OpenAI pentru a dezvolta chatbots şi alte tehnologii bazate pe inteligenţă artificială.

    OpenAI a numit GPT-4 cea mai “avansată” tehnologie de inteligenţă artificială a sa, afirmând totodată că ea este capabilă să desfăşoare un model de invăţare complex „care a fost creat folosind feedback uman” şi care este un upgrade pentru versiunile anterioare.

    Modelul său actual este mai puternic decât GPT-3.5, a precizat OpenAI pe site-ul său. Acesta poate face lucruri precum să înţeleagă şi să vorbească despre imagini şi să creeze de opt ori mai mult text decât popularul său predecesor, potrivit unui videoclip de pe site-ul OpenAI, care a spus, de asemenea, că ar putea fi folosit ca instrument de predare pentru studenţi. 

    „Datorită îmbunătăţirii pe care am adus-o, utilizatorii se bot bucura de o interacţiune infinită şi pot învăţa despre subiecte complexe”, a declarat Mira Murati, Chief of Tehnology, în cadrul OpenAI.