Propusă de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, forţa militară europeană va avea rolul mobilizării rapide pentru gestionarea crizelor în întreaga lume.
Miniştrii Apărării din Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Portugalia vor semna luni o scrisoare de intenţie în Luxemburg.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Propusă de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, forţa militară europeană va avea rolul mobilizării rapide pentru gestionarea crizelor în întreaga lume.
Miniştrii Apărării din Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania şi Portugalia vor semna luni o scrisoare de intenţie în Luxemburg.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Sancţiunile impuse Rusiei, în domeniul energiei, apărării şi financiar, au fost extinse odată la şase luni încă de la anexarea peninsulei Crimeea în anul 2014. Liderii UE vor aproba extinderea sancţiunilor în cadrul întâlnirii de la Bruxelles, care se va desfăşura între 28 şi 29 iunie.
Moscova susţine că nu va renunţa niciodată la Crimeea. Peste 10.000 de oameni au fost ucişi în urma conflictului din Ucraina de Est.
Decizia a fost luată în urma discuţiilor între statele din Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), care s-au întâlnit în Canada la începutul lunii iunie. Iniţial, grupul era format din opt ţări, însă Rusia a fost exclusă după ce a anexat Crimeea.
„Suntem deja aici. E vorba despre plângerile penale pe care noi le tot facem de aproape doi ani de zile privind ce s-a întâmplat după incendiu: spitalele, pentru ştim cu toţii că în spitale au murit 37 de tineri, din care cel puţin 30 au murit din cauza bacteriilor, asta în condiţiile în care România se declarară că nu avem bacterii. Lucrurile acestea nu vrea nimeni să le ancheteze.
E momentul să se întâmple ceva. Ne amintim că timp de o săptămână, nu a fost permisă plecarea niciunui tânăr în străinătate, deşi au fost intervenţii cu bani privaţi. Directiva politică a fost: Nu pleacă nimeni. Aşa s-au pierdut vieţi. Vrem să ştim cine a dat… pentru că o săptămână nu i-a lăsat să plece, iar după ce a plecat, prima hotărâre luată în mare secret şi transmisă spitalelor din străinătate a fost să nu se facă nicio autopsie celor decedaţi. Autopsiile să se facă strict în România.
Adică e clar că cineva a vrut să ascundă ceva. De ce şi ce s-a dorit să se ascundă, o să vedem. Copilul meu a murit cu arsuri pe 28 % din suprafaţa corpului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv şi tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani care a murit în incendiul din 30 octombrie 2015.
Această anchetă nouă este deschisă drept urmare a numeroaselor plângeri depuse de către părinţii victimelor din Clubul Colectiv, la câteva luni după tragedie.
„Plângerile penale au început să fie depuse la câteva luni după tragedie, după ce ne-am îngropat copiii. Au fost multe plângeri, a fost acum un an şi jumătate una mare care a fost semnată de mai multe victime, care zace din noimebrie 2016 la ei. Acum o lună am făcut o altă plângere, la fel, semnată de un număr mare de victime. Şi tot sperăm să se întâmple ceva”, a spus Eugen Iancu.
“Este o soluţie a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG, nici nu se va transpune. Nu suntem de acord cu ea. Infirm categoric. Nu se va întâmpla pentru că trebuie să ajungă la Ministerul Muncii”, a explicat Olguţa Vasilescu, la Antena 3.
Reacţia ministrului Muncii vine după ce programul legislativ al Guvernului pe 2018 se menţionează că după 1 iulie contribuţiile CAS (respectiv contribuţiile de asigurări sociale aferente pensiei) „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”. În prezent, din sumele CAS pentru Pilonul I (sistemul pensiilor administrate de stat) se direcţionează automat 3,7% către Pilonul II.
O altă prevedere a proiectului citat este că se va stabili o „contribuţie a angajatului în suma fixă de 84 de lei în primul an”, contribuţie care „creşte anual până la 125 de lei în anul 5” şi va fi „dedusă din impozitul pe venit”.
„Îndemnăm beneficiarii de subvenţii APIA să se adreseze reprezentanţilor băncii în vederea începerii analizei cât mai curând posibil”, a declarat Valentin Boldeiu, Coordonator al Departamentului pentru Fonduri Europene din cadrul UniCredit Bank.
Dobânda maximală a facilităţilor este ROBOR 6M + 2% iar documentele de analiză în vederea obţinerii creditării specifice sunt istoricul de încasare a subvenţiilor şi cererea unică de plată depusă la APIA. În plus, UniCredit Bank oferă beneficiarilor de subvenţii APIA care au cont curent la bancă posibilitatea deschiderii unui cont special destinat încasării subvenţiilor, fără costuri suplimentare, cont nepurtător de dobânzi şi comisioane.
În 2018, UniCredit Bank oferă finanţare pe baza cererii de plată anuale depuse la APIA în cuantum de până la 70% pentru clienţii existenţi şi de până la 60% pentru clienţii noi din valoarea următoarelor submăsuri:
• Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS), valoare estimată 96 euro/hectar;
• Plata redistributivă (acordată gradual pentru primele 30 de hectare ale exploataţiei agricole), cu o valoare de 5 euro/hectar pentru primele 5 hectare şi de 48 euro/hectar pentru restul de 25 de hectare;
• Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (“Plata pentru înverzire”), cu o valoare estimată de 60 euro/ hectar;
• Măsura 13 – Plăţi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri semnificative.
În momentul seamnării Convenţiei cu APIA aferentă campaniei 2018 şi prezentării adeverinţei cu contul bancar al UniCredit Bank, valoarea finanţărilor va fi reîntregită până la procentul maxim prevăzut în Convenţie (80%).
“Am citit cu atenţie scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care cereaţi clarificări legate de scrisoare din Octombrie 2012 a Comisiei Europene adresată ministrului Justiţiei din România. Întâi de toate, permiteţi-mi să reiterez importanţa pe care o acord colaborării noastre şi, în special, pentru intensificarea implementării a celorlalte recomandări din Mecanismul de Verificare şi Cooperare. Sper că acest mesaj a fost clar, atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi din vizita prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans pe 1 martie 2018”, se arată în mesajul preşedintelui Comisiei Europene transmis de Guvernul României, la solicitarea MEDIAFAX.
Preşedintele CE atrage atenţia că “mecanismul de Verificare şi Cooperare a necesitat, de la bun început, interacţiuni apropiate şi, mai important, cooperare între Comisie şi autorităţile române. Corespondenţa la care faceţi referire, de acum şase ani, a făcut parte din dialogurile dintre Comisie şi ministrul Justiţiei, sub MCV, şi a venit într-o perioadă de monitorizare intensificată a angajamentelor asumate de guvernul României în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012). Întrebările erau menite să ajute la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a cerut informaţii referitoare la date fundamentale din aceste dosare. Comisia nu a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor individuale”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro