BusinessMagazin

Tag: internet

  • Statistică îngrijorătoare: O treime dintre utilizatorii de Internet şi-ar vinde datele personale unei persoane necunoscute

    În ciuda consecinţelor palpabile asociate cu utilizarea necorespunzătoare a datelor cu caracter personal, unul din cinci respondenţi (18%) şi-ar sacrifica bucuros viaţa privată şi ar comunica datele dacă ar primi ceva gratuit. Mai mult, peste o treime (39%) ar accepta bani în schimbul acordării de acces total străinilor la datele lor private. Având în vedere tendinţa ca utilizatorii de Internet să-şi comunice datele private dacă primesc ceva în schimb, această abordare cu beneficii pe termen scurt poate duce la pagube mai importante pe termen lung.

    Compania arată că datele comunicate de bună voie online s-ar putea să aibă efecte greu de imaginat, distrugând reputaţii şi cariere. Devine tot mai frecventă situaţia în care angajatorii şi potenţialii angatori caută pe platforme social media, cum ar fi LinkedIn, Instagram şi Facebook, pentru a verifica dacă personalul şi candidaţii au o reputaţie bună şi nu aduc prejudicii companiei. Angajaţii înşişi trebuie, de asemenea, să fie atenţi să nu dezvăluie prea mult despre ei şi despre locurile lor de muncă pe reţelele de socializare. Într-adevăr, cifrele de la Career Builder4 arată că 57% dintre angajatori au găsit în social media conţinut care i-a determinat să nu angajeze un candidat, iar o treime (34%) au mustrat sau au concediat un angajat din cauza conţinutului postat online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se pregăteşte Vodafone pentru noua revoluţie industrială

    5G este a cincea generaţie de conectivitate a internetului mobil, care promite viteze mult mai mari de încărcare şi descărcare, acoperire mult mai largă şi conexiuni mai stabile. 5G se rezumă în principal la utilizarea mai eficientă a spectrului radio şi la a permite mai multor dispozitive să acceseze acelaşi internet mobil în acelaşi timp; în principiu, 5G se va adresa zonelor urbane cu o densitate mult peste medie. Benzile de frecvenţă mai redusă (600-800 MHz) sunt mult mai bune pentru distanţele lungi, aşa încât operatorii de reţea se vor concentra pe îmbunătăţirea acoperirii 4G LTE, în paralel cu lansarea 5G.
    Mai mult, tehnologia 5G oferă perspective pentru noi servicii, de la realitatea virtuală pentru colaborare de la distanţă până la monitorizarea sănătăţii online sau autoturisme conectate şi conducerea automată a acestora sau livrări cu ajutorul dronelor.
    „5G aduce elemente de noutate tehnologică cu ajutorul cărora se pot dezvolta servicii noi care nu au fost posibile în generaţiile anterioare, precum: viteze mari de transfer pe o comunicaţie mobilă (viteze de ordinul Gbps), întârzieri foarte mici în transmisia datelor (de ordinul milisecundelor), ce permit crearea de servicii de comunicaţie în timp real, asigurarea unor paliere diferite de garanţie a calităţii şi performanţei comunicaţiei mobile în funcţie de importanţa serviciului respectiv”, spune Cătălin Buliga, director de tehnologie în cadrul Vodafone România.
    „În România, tehnologia 5G va fi disponibilă în 2019, la început pe arii restrânse şi apoi, în funcţie de contextul de piaţă, se va extinde la nivel naţional”, notează Buliga, care adaugă că Vodafone şi-a menţinut constant nivelul de investiţii în reţeaua sa mobilă şi va continua să investească în reţeaua actuală 4G/4,5G, pentru a susţine creşterea volumului de trafic de date mobile. În ceea ce priveşte ritmul şi nivelul investiţiilor în tehnologia 5G, acestea vor depinde, în primul rând, de costurile de licenţiere a spectrului radio necesar pentru 5G, de viteza de adopţie a tehnologiei, de gradul de monetizare a tehnologiei şi de obligaţiile impuse de regulator.
    Legat de industriile care ar putea beneficia de tehnologia 5G, directorul de tehnologie al Vodafone explică faptul că viteza de adopţie într-o anume industrie va depinde de viteza cu care se vor dezvolta serviciile care sunt suficient de relevante pentru industria respectivă, astfel încât acele servicii să fie şi adoptate.
    În timp ce multe industrii vor beneficia de o conectivitate mai bună – maşini autonome, drone, realitate virtuală şi IoT (Internet of Things), spre exemplu – majoritatea oamenilor vor beneficia de această tehnologie doar prin intermediul telefoanelor adaptate pentru 5G.
    În conformitate cu planul Comisiei Europene, România are nevoie de o strategie naţională pentru implementarea infrastructurilor şi serviciilor de comunicaţii mobile de tip 5G, iar aceasta a fost definitivată în noiembrie 2018.
    Investiţiile în reţeaua 5G din România se vor ridica la 9 miliarde de euro, până în anul 2024, iar licitaţia pentru frecvenţele destinate acestei tehnologii va fi demarată până la jumătatea anului 2019, declara la finalul anului trecut Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM. „Până în 2024, vor fi investiţi undeva la 9 miliarde de euro pentru 5G, dintre care doar 1,6 miliarde în comunicaţii, iar diferenţa de aproximativ 7,5 miliarde se regăseşte în domenii care, odată cu intrarea 5G, vor suferi anumite transformări. Fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de transport, servicii sau agricultură, toate aceste lucruri, odată cu 5G, se vor întâmpla.”
    La finalul anului 2018, Vodafone România înregistra 9,9 milioane de clienţi; din numărul total de clienţi, 9,2 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. Veniturile din servicii au ajuns, în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2018, la 180,2 milioane de euro. Abonaţii Vodafone România reprezentau 40,9% din baza de clienţi mobili, iar utilizatorii serviciilor preplătite, 59,1%. Ponderea abonaţilor în baza totală de clienţi mobili a crescut cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    În februarie 2019, Vodafone România a marcat o premieră mondială, primul concert în care a fost integrată o secvenţă live transmisă printr-o hologramă realizată cu ajutorul tehnologiei 5G; când va veni însă momentul în care tehnologia 5G să ajungă la un grad de penetrare similar cu cel al 4G? „Ne dorim ca tot acest ecosistem să fie suficient de permisiv din punctul de vedere al costurilor, astfel încât gradul de penetrare al tehnologiei 5G să fie cel puţin similar cu cel al tehnologiei 4G”, crede Cătălin Buliga.
    Recent, Vodafone Romania a fost certificată drept cea mai bună reţea de date mobile din România, potrivit testelor realizate în martie 2019 de către compania independentă de testare a reţelelor de comunicaţii P3 communications GmbH din Germania. Campania de măsuratori s-a desfăşurat pe tot teritoriul României, pe un traseu aleator ales de către auditorul P3 communications; măsurătorile au acoperit o distanţă rutieră totală de 7.000 km şi un procent de 23% din populaţia României (68% efectuate în localităţi urbane şi rurale, 32% efectuate pe drumurile rutiere).
    Pe baza datelor obţinute, Vodafone a înregistrat cel mai mare punctaj pentru calitatea şi performanţa serviciilor sale de date mobile.
    „Certificarea Best Mobile Network for Data pe care tocmai am obţinut-o în urma testelor şi măsurătorilor efectuate de P3 communications în luna martie 2019 este încă o dovadă a investiţiilor constante pe care Vodafone România le face în calitatea serviciilor sale”, încheie Buliga.

  • De ce investeşte Google 500.000 de euro pentru a-i învăţa tehnologie pe elevii români?

    „Construim un campus digital care să fie accesibil din orice colţ al ţării şi unde printr-un click să poţi să te conectezi cu comunitatea de tehnologie din Bucureşti şi din ţară. Motivul pentru care mergem în oraşe mici şi mijlocii este că ele au nevoie de astfel de proiecte şi pentru că noi avem nevoie ca ele să ajungă la un nivel înalt de dezvoltare”, descrie Paul Apostol, fondatorul organizaţiei Digital Nation, proiectul de dezvoltare regională Generaţia Tech, a cărui lansare a anunţat-o recent. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, programul are rolul de a-i sprijini pe tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani să-şi dezvolte competenţele digitale; pentru primul an de funcţionare a acestuia, organizaţia internaţională Google.org oferă o finanţare de 500.000 de dolari.
    Proiectul va demara în iulie 2019, iar tinerii se pot înscrie la una dintre cele două specializări de 12 luni (IT Literacy şi Learn to Code). În primul an, programul va fi accesibil în trei oraşe (aflate în prezent în proces de selecţie), iar participanţii se vor putea conecta online într-un „campus digital” sau vor putea accesa huburile locale înfiinţate prin program.
    „Deşi metodologia noastră este 100% online, în aceste oraşe vom fi prezenţi local prin amenajarea unui hub în fiecare oraş, iar în acest hub tinerii, după programul de liceu sau de serviciu, vor putea veni să lucreze la obiectivele de învăţare”, explică Paul Apostol. În plus, programul va oferi echipamente hardware în cazul în care tinerii selectaţi au nevoie de acestea.
    În afara orelor interactive online, programul va avea şi o componentă de mentorat, asigurată de specialişti din Cluj, Iaşi, Bucureşti şi din toate marile centre dezvoltate digital care se vor reuni la evenimentele locale Digital Nation. În ceea ce îi priveşte pe mentori, aceştia sunt mai ales oameni care lucrează în companii mari, pe poziţii de seniorat, există şi freelanceri; unii dintre ei sunt şi angajaţi ai Google. Tot programul Digital Nation este gândit să funcţioneze în paralel cu un job, atât pentru mentori, cât şi pentru participanţi. „Asta ne ajută pe noi să lucrăm cu specialişti care sunt în companii mari unde au resursele necesare, au proiectele necesare. Ei lucrează săptămână de săptămână cu tinerii din programele de mentorat”, explică Apostol. 
    De asemenea, la finalul programului, tinerii vor parcurge o etapă de facilitare a angajării în roluri digitale, la nivel local şi regional. 
    „În momentul acesta suntem în urmă privind topul competenţelor digitale. Avem foarte mulţi analfabeţi digital pe care trebuie să îi susţinem în a-şi descoperi posibilităţile şi trebuie să ne uităm la acest aspect ca la o oportunitate economică”, observă şi Elisabeta Moraru, country business development manager la Google România, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului Digital Tech. Ea citează raportul DESI (Digital Economy and Society Index), care poziţionează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al dezvoltării competenţelor digitale în ultimii doi ani.
    Pe de altă parte, aceste lipsuri oferă şi oportunităţi: Elisabeta Moraru citează şi un studiu al McKinsey, „The Rise of Digital Challengers”, conform căruia, până în 2025, prin creşterea compentenţelor digitale, se poate aduce un plus de peste 42 miliarde de dolari în PIB-ul României. „Dacă corelăm cele două date, înseamnă ca este nevoie de foarte multe eforturi pentru a susţine economia digitală şi joburile viitorului, care presupun nu învăţarea pe din afară a unor cunoştinţe, ci abilităţi care ţin de adaptabilitate, de pregătire pentru joburi care nu există încă. Sunt raporturi care vorbesc despre un procent de 60% din joburile de acum care se vor schimba. Deci este nevoie de o adaptabilitate pe care o putem susţine şi dezvolta.
    În ceea ce priveşte investiţia Google.org în programul din România, Liza Belozerova, program manager EMEA în cadrul Google.org, spune că 1% din profitul companiei globale sunt investite în organizaţii nonprofit. În Europa, granturile se alocă în două direcţii: siguranţa in mediul online pentru copii şi familii şi oportunităţile economice şi viitor în muncă. „Economia europeană şi societatea sunt în plină dezvoltare digitală, natura muncii se va schimba, iar automatizarea va schimba mediul de muncă. În urmatorii 10-20 de ani se vor crea 21 de milioane de joburi noi în Europa datorită automatizării”, descrie Belozerova preocuparea Google.org pentru viitorul muncii al companiei. Google şi-a propus să răspândească accesul la abilităţi digitale prin intermediul unui program care se numeşte Grow with Google; compania promovează totodată metodele alternative de învăţare online. De asemenea, compania încurajează folosirea noilor tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să îşi identifice abilităţile pentru munca dorită şi să îşi găsească locurile de muncă care le îndeplinesc cel mai bine nevoile. În ultimii ani, compania a oferit multe granturi organizaţiilor non-profit din Europa Centrala şi de Est pentru a susţine procesele digitale accelerate. „Competenţele digitale sunt în momentul acesta un fel de alfabet. Vedem că digitalul s-a transformat într-o extensie a felului în care toate joburile se desfăşoară, indiferent că sunt în zona de contabilitate, în magazine, legal, call center. Orice job aş face va trebui să interacţionez cu tot ceea ce implică tehnologia. Este nevoie de confortul psihologic de a folosi tehnologia. Toată lumea e la un click distanţă”, observă Elisabeta Moraru.
    În dezvoltarea programului, reprezentanţii organizaţiei şi-au propus să colaboreze şi cu Ministerul Educaţiei, care va facilita accesul în liceele implicate în program.

    CONTEXT
    Toate domeniile au în prezent o abordare digitală, dar accesul tinerilor la dezvoltarea competenţelor digitale este limitat în unele oraşe ale ţării. Potrivit unui studiu al McKinsey, digitalizarea ar putea genera 42 de miliarde de dolari pentru PIB-ul României până în 2025.


    DECIZIE
    Lansarea programului de dezvoltare regională Generaţia Tech, care are rolul de a dezvolta competenţele digitale ale tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani din România. Programul beneficiază de o investiţie de 500.000 de dolari a Google pentru primul an în care acesta se derulează.


    CONSECINŢE
    Programul îşi propune să dezvolte competenţele digitale a 300 de tineri din trei oraşe ale ţării astfel încât ei să dobândească abilităţi practice, necesare pe piaţa muncii. Ulterior, noi oraşe vor fi atrase în proiect, iar campusul digital va fi accesibil din orice colţ al ţării. 

  • Ultima modă. Cum păcălesc şoferii radarul poliţiei rutiere şi camerele pentru rovinietă

     O scăpare a Codului Rutier face ca şoferii care folosesc dispozitive de ascundere a numărului de înmatriculare să primească cea mai mică amendă rutieră 97 de lei.
     
    Astfel de dispozitive se găsesc pe internet iar vânzătorii se laudă că, în mai puţin de 2 secunde numărul este acoperit complet; timp mai scurt decât cel pentru reducerea vitezei în faţa unui radar.
     
    Dispozitivul este, de fapt, un suport al plăcuţei de înmatriculare care are o perdeluţă de cauciuc. În momentul în care şoferul apasă pe unul dintre butoanele telecomenzii perdeluţa acoperă integral numărul de înmatriculare…

    Setul se vinde la negru pe internet cu 100 de euro. Include suporturile pentru ambele plăcuţe de înmatriculare, telecomanda cu o rază de acţiune de până la 50 de metri şi accesoriile pentru montaj. Vânzătorul descrie că în doar 1,8 secunde numărul poate să fie acoperit integral cu perdeluţa de cauciuc din suportul numărului de înmatriculare. Vânzătorul descrie că, în cazul în care cel care foloseşte acest dispozitiv uită perdeluţa de cauciuc peste număr, un LED va pâlpâi ca să îl va avertizeze pe şofer.

    Interesant este că legislaţia rutieră este atât de prost concepută încât certificatul de înmatriculare nu poate fi reţinut în astfel de situaţii. Ci doar dacă nu funcţionează becurile care luminează numărul sau dacă, în faţa plăcuţei, sunt afişe, reclame sau înscrisuri. Pentru situaţia în care sunt montate dispozitive sau folii care ascund numărul de înmatriculare şoferul este sancţionat cu cea mai mică amendă prevăzută de codul rutier – 97 de lei dacă este plătită în 48 de ore, scrie realitatea.net

     

  • 100 cele mai puternice femei din business: Mihaela Bîciu, CEO { Tradeville }

    •   S-a alăturat echipei Tradeville în urmă cu 22 de ani, anterior ocupând o serie de funcţii de conducere în cadrul Libra Internet Bank şi SNCDD SA.
    •   „Fii onest, fii punctual, fii deschis, fii respectuos. Etica e la fel de importantă precum legalitatea. Înconjoară-te de oameni inteligenţi şi fii cooperant, nu competitiv. Nu trebuie să ieşi mereu învingător cu orice preţ. Caută să faci în fiecare zi mai multe chestiuni care îţi plac decât din cele pe care trebuie să le faci. Când ai nevoie de o pauză, ia o pauză. Întotdeauna ai de ales. Nu în ultimul rând, ai răbdare!
    Mă încăpăţânez să cred că aceste reguli, alături de perseverenţă şi inteligenţă, sunt ingrediente pentru reuşita profesională” – sunt regulile după care se ghidează Mihaela Bîciu.
    •   Consideră că reputaţia unui om de business se construieşte greu, la fel ca reputaţia oricărui brand, şi că este nevoie de timp, de consecvenţă, câteodată de sacrificiu, dar cel mai mult − de sinceritate în relaţiile de business şi de livrare a promisiunilor. 

    Cifră de afaceri (2018): 7 mil. lei
    Număr de angajaţi: 34

  • De la crescător de porci la vedetă pe internet: Cum a ajuns un tânăr de 24 de ani să câştige 3.000 de dolari pe lună

    Wu Nengji, cunoscut pe internet sub numele de Xiao Jiji (“micul norocos” în engleză) e un tânăr de 24 de ani care filmează clipuri de 2-3 minute pentru cei care îl urmăresc pe canalele sale de pe reţelele de socializare din China.
     
    Clipurile sale prezintă scene de zi cu zi, fără a aborda subiecte legate de politică sau economie.
     
    “Nu vreau să transmit un mesaj anume”, a declarat Wu celor de la CNN. “Vreau doar să-i fac pe oameni să râdă după o zi lungă de muncă.”
     
    Wu Nengji a început să publice clipuri în urmă cu trei ani, după ce petrecuse o bună perioadă de timp în Beijing încercând să îşi găsească un loc de muncă. “Am încercat de toate, dar nu reuşeam să câştig suficienţi bani pentru a mă întreţine.”
     
    Prin urmare, s-a întors în satul său natal pentru a creşte porci. În acelaşi timp, a început să distribuie clipuri inspirate de viaţa lui.
     
    Până acum, Wu a încărcat peste 2.000 de clipuri, adunând aproximativ 5,6 milioane de fani.
     
    “Folosesc un singur telefon cu care filmez totul”, a povestit Wu.
     
    Popularitatea sa îi aduce şi o sumă consistentă, între 10.000 şi 20.000 de yuani pe lună, sau echivalentul a 1.500-3.000 de dolari.

  • Tot internetul se revoltă după ce fosilele unui pui de T-Rex au fost scoase la vânzare pe eBay pentru 3 milioane de dolari

    Fosilele unui pui de T-Rex sunt vândute pe eBay pentru aproape 3 milioane de dolari, ceea ce a stârnit un val de revolută pe întreg internetul, dar mai ales printre comunităţile ştiinţifice, potrivit CNBC.

    Fosilele vechi de 68 de milioane de ani sunt scoase la vânzare de un vânător de fosile pe nume Alan Detrich, cu opţiunea de a fi achiziţionate pe loc pentru suma de 2.95 milioane dolari.

    Anunţul de vânzare susţine că artefactul este „cel mai probabil singurul pui de T-Rex din lume”, adăugând că specimenul are un corp de 4,5 metri şi un craniu de peste jumătate de metru.

    „Acest Rex a fost un carnivor extrem de periculos. Este o oportunitate rară să vedem un pui de Rex. Histologia ne arată că avea aproximativ 4 ani în momentul morţii. Reconstrucţia craniului a fost realizată de Curatorul Palenotologic de la Natural History Museum din Florida”, se arată în anunţ.

    Potrivit The Guardian, Detrich a împrumutat fosilele Muzeului de Istorie Naturală de la Universitatea din Kansas în 2017, unde erau acestea expuse în momentul în care a fost realizată fotografia pentru anunţul publicat pe eBay. Scheletul a fost descoperit de Detrich în 2013 şi a devenit proprietate personală.

    Leonard Krishtalka, directorul Institutului de Biodiversitate de la Universitatea din Kansas a declarat la începutul lunii că instituţia nu intermediază vânzarea de specimene către indivizi.

    „În conformitate cu politica noastră, specimenul care ne-a fost împrumutat este eliminat din expoziţie şi returnat proprietarului. L-am rugat pe proprietar să elimine orice asociere cu noi din anunţul de vânzare”, spune el.

    Între timp, mediul ştiinţific ridică întrebări cu privire la etica din spatele vânzării unui astfel de specimen, deoarece acesta reprezintă o parte unică a trecutului umanităţii.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Libra Internet Bank, profit record în 2018

    Fondurile atrase de la clienţi au depăşit 4,75 miliarde lei (creştere de 16%), marea majoritate a depozitelor fiind constituite prin internet banking. Totodată, soldul creditelor – ajuns la 3,25 miliarde lei – a crescut cu peste 20% anul trecut, dovedind sprijinul puternic pe care banca îl oferă dezvoltării afacerilor din economia românească.

    Libra Internet Bank oferă, printre altele, produse şi servicii specializate clienţilor din zona profesiilor liberale, agribusiness şi dezvoltatorilor de proiecte rezidenţiale.

    Libra Internet Bank a ajuns la o cotă de piaţă de 1,21% la finalul anului 2018. Cu o reţea de 52 sucursale şi 3 centre IT de dezvoltare în ţară, banca este orientată spre inovaţie şi servicii digitale şi având o vârstă medie a angajaţilor băncii de doar 28 de ani.

  • Catalogul Internetului de altădată

    Million Dollar Homepage, creat de Alex Tew în 2005, era un site care oferea un milion de pixeli de spaţiu publicitar pentru suma de 1 dolar/pixel cu o comandă minimă de 100 de pixeli. În ianuarie 2006, pixelii disponibili deja se epuizaseră, printre clienţi nu­mă­rându-se Yahoo! sau publicaţia britanică The Times. Site-ul există şi azi şi încă mai are vizitatori, scrie BBC, dar între timp a devenit un fel de catalog al internetului care a fost, având în vedere că aproximativ 40% dintre site-urile care-şi făceau reclamă acolo nu mai există în prezent, în timp ce altele şi-au schimbat numele după ce au fost vândute.

  • Cum a pierdut o doamnă de 60 de ani 1 milion de dolari căutându-şi dragostea pe internet

    În 2018, Comisia Federală pentru Comerţ a primit mai mult de 21.000 de rapoarte despre escrocherii legate de platformele online de romance, cu pierderi totale de 143 milioane de dolari. Pe măsură ce numărul de site-uri de dating şi aplicaţii social media a crescut, la fel cresc şi numeroasele escrocherii facilitate de acestea:  – de la 17.000 de escrocherii în 2017, 11.000 în 2016 şi 8.500 în 2015, conform TheCut.

    Anul trecut pierderea medie generată de folosirea unei astfel de aplicaţii a fost de 2.600 dolari, de şapte ori mai mare decât pierderea medie pentru alte forme de fraudă urmărite de Comisia Federală pentru Comerţ. Cele mai afectate sunt persoanele de peste 70 de ani, pentru care pierderea medie a crescut la 10.000 de dolari.

    Agresorii de pe acest tip de platforme lucrează în mod individual şi în echipe, creând adesea profiluri false folosind fotografii ale unor oameni reali, pentru a forma relaţii apropiate cu victime nevinovate. Astfel, în cele din urmă ajung să le ceară bani pentru diverse probleme, cum ar fi că sunt peste hotare în armată, că sunt bolnavi, iar lista continuă.

    Având în vedere complicitatea presupusă a victimelor în aceste escrocherii, stigmatizarea rezultată este mult mai raspandită decat sugerează rapoartele Comisiei Federale pentru Comerţ. Un exemplu de o înşelatorie prin online dating este cea a lui Debby Montgomery Johnson, în vârstă de 60 de ani, care a pierdut peste un milion de dolari din cauza unui escroc în perioada 2010 – 2012.