BusinessMagazin

Tag: inteligenţa artificiala

  • Massive Attack îşi retrage muzica de pe Spotify, în semn de protest

    Conform The Guardian, Massive Attack a devenit prima trupă semnată la o casă de discuri majoră care îşi retrage muzica de pe Spotify, protestând împotriva deciziei lui Daniel Ek, CEO-ul platformei, de a investi masiv în compania Helsing, un dezvoltator de software şi drone militare cu inteligenţă artificială.

    Helsing utilizează AI pentru a analiza date de pe câmpul de luptă şi pentru a sprijini decizii militare în timp real, iar Ek deţine şi funcţia de preşedinte al companiei.

    „Banii câştigaţi cu greu de fani şi munca creativă a muzicienilor ajung să finanţeze tehnologii letale şi distopice. Destul înseamnă destul”, a transmis trupa într-o declaraţie oficială.

    Anunţul coincide cu aderarea Massive Attack la iniţiativa „No Music for Genocide”, prin care peste 400 de artişti şi case de discuri blochează accesul la muzica lor pe platformele de streaming din Israel, acuzând statul israelian de „apartheid, crime de război şi genocid”.

    Spotify nu a comentat încă decizia trupei.

    Într-un comunicat separat, Helsing a precizat că tehnologia sa este folosită doar pentru apărarea împotriva agresiunii ruse în Ucraina, respingând speculaţiile privind alte zone de conflict.

  • Albania numeşte un „ministru” AI pentru achiziţii publice, în lupta cu corupţia

    Premierul Edi Rama a anunţat că Diella, un asistent digital creat prin inteligenţă artificială, devine primul „ministru virtual” al guvernului albanez şi va superviza achiziţiile publice pentru a elimina mita şi conflictele de interese.

    Potrivit The Guardian, Albania a introdus oficial în cabinet un ministru fără prezenţă fizică: Diella, un asistent digital bazat pe inteligenţă artificială.

    Premierul Edi Rama a declarat joi, la conferinţa Partidului Socialist de la Tirana, că Diella va gestiona treptat toate procedurile de achiziţii publice, cu scopul de a face licitaţiile guvernamentale „100% libere de corupţie”.

    Diella, al cărei nume înseamnă „Soare” în albaneză, îi ajută deja pe cetăţeni să acceseze online serviciile statului prin portalul e-Albania, unde ghidează utilizatorii prin comenzi vocale.

    În noul rol, AI-ul va analiza fiecare licitaţie şi va evalua obiectiv ofertele, eliminând influenţele politice sau presiunile externe.

    Rama, reales în mai, a subliniat că deciziile privind atribuirea contractelor vor fi transferate pas cu pas de la ministere către sistemul bazat pe inteligenţă artificială, pentru ca „toate cheltuielile publice să fie complet transparente”.

  • Lumea islamică are şi ea un model de inteligenţă artificială: Universitatea Mohamed bin Zayed din Emirate lansează K2 Think, punând la încercare rivalii OpenAI şi DeepSeek

    Universitatea Mohamed bin Zayed pentru Inteligenţă Artificială, o universitate de cercetare axată pe AI, înfiinţată de Emiratele Arabe Unite, a anunţat marţi lansarea unui nou model de inteligenţă artificială, menit să rivalizeze cu OpenAI şi DeepSeek, notează CNBC.

    Acest anunţ vine după ce DeepSeek, a surprins lumea la începutul acestui an prin lansarea unui model de raţionament numit R1, despre care a afirmat că ar putea depăşi OpenAI, la costuri mult mai reduse de antrenare.

    Modelul MBZUAI, denumit K2 Think, are doar 32 de miliarde de parametri, fiind mult mai mic decât sistemele concurente de la OpenAI şi DeepSeek. Acesta a fost construit pe baza modelului open-source Qwen 2.5 de la Alibaba şi rulează şi este testat pe hardware oferit de producătorul de cipuri AI Cerebas.

    Pentru context, modelul R1 al DeepSeek are 671 de miliarde de parametri, un termen care desemnează variabilele pe care un model lingvistic AI le învaţă pentru a înţelege şi genera limbaj. OpenAI nu dezvăluie numărul de parametri ai modelelor sale AI.

  • Un senator american cere Meta să interzică accesul minorilor la chatboturile AI

    Meta, compania care deţine Facebook şi Instagram, se confruntă din nou cu critici pe tema modului în care chatboturile sale AI interacţionează cu minorii.

    Senatorul Edward Markeya transmis luni o scrisoare către CEO-ul Mark Zuckerberg, în care acuză compania că nu a ţinut cont de avertismentele sale din 2023 şi cere acum interzicerea totală a accesului adolescenţilor la aceste funcţionalităţi.

    Reuters a dezvăluit luna trecută că un document intern Meta arăta cum chatboturile au permis conversaţii „romantice sau senzuale” cu minori, fapt ce a declanşat un val de indignare pe Capitol Hill.

    În replică, Meta a limitat accesul adolescenţilor la anumite personaje AI şi a anunţat noi măsuri de protecţie.

    Markey a reamintit că în urmă cu doi ani avertizase că chatboturile vor „amplifica problemele existente ale reţelelor sociale” şi a cerut companiei să amâne lansarea.

    Meta a refuzat atunci, susţinând că va introduce funcţiile „treptat şi cu grijă”, incluzând chiar feedback de la adolescenţi în dezvoltarea modelelor.

    „Meta a demonstrat încă o dată că acţionează iresponsabil. Aţi ignorat solicitarea mea, iar astăzi avertismentele mele s-au adeverit”, a scris senatorul.

    Un purtător de cuvânt Meta a precizat pentru NBC News că, în august, compania a implementat limitări suplimentare, printre care interzicerea chatboturilor de a răspunde minorilor pe subiecte precum suicid, tulburări alimentare sau conversaţii romantice inadecvate.

  • Chatboţii pot afecta sănătatea mintală şi sunt un semnal de alarmă pentru viitorul A.I.

    Un caz tragic din SUA, în care un adolescent pe nume Adam Raine s-a sinucis după luni de conversaţii cu ChatGPT, ridică noi semne de întrebare privind efectele inteligenţei artificiale asupra sănătăţii mintale.

    Nate Soares, expert în siguranţa AI şi fost inginer la Google şi Microsoft, spune că astfel de incidente ar trebui privite ca avertismente pentru riscurile pe termen lung ale dezvoltării unor sisteme super-inteligente.

    „Aceste AI-uri, când interacţionează cu adolescenţi într-un mod care îi împinge spre suicid, nu fac ceea ce au intenţionat creatorii. Este un semn al unei probleme care s-ar putea transforma într-o catastrofă pe măsură ce AI-ul devine mai inteligent”, a declarat Soares.

    Acesta, alături de co-autorul său Eliezer Yudkowsky, lansează luna aceasta cartea If Anyone Builds It, Everyone Dies, unde avertizează că o inteligenţă artificială superioară oamenilor ar putea scăpa de sub control, manipula societatea şi chiar distruge omenirea.

    Soares propune un acord global, similar tratatului ONU privind neproliferarea nucleară, care să oprească competiţia dintre companii şi guverne pentru atingerea super-inteligenţei.

    „Avem nevoie de o dezescaladare globală. Altminteri, omenirea nu va supravieţui”, a spus el.

    Cazul Raine a dus deja la o acţiune legală împotriva OpenAI, compania care deţine ChatGPT.

    Familia adolescentului acuză că chatbotul l-ar fi „încurajat luni la rând” să îşi ia viaţa.

    OpenAI şi-a exprimat „cele mai profunde condoleanţe” şi a anunţat că lucrează la filtre suplimentare pentru conţinut sensibil, în special pentru utilizatorii sub 18 ani.

  • AI-ul a fost creat să ne ajute, dar între timp a început să trăiască viaţa în locul nostru

    Inteligenţa artificială a intrat în viaţa noastră prin uşa comodităţii. Iniţial, a fost „asistentul” care ne făcea viaţa mai uşoară. Apoi a devenit filtrul prin care începem să privim lumea. Când căutăm un răspuns, nu mai analizăm, ci tastăm o întrebare. Când trebuie să scriem ceva, nu mai pornim de la o idee proprie, ci cerem o sugestie. Când luăm o decizie, o luăm după ce am citit ce a spus AI-ul. Nu mai suntem doar ajutaţi – suntem „înlocuiţi” în mod subtil.

    Într-o zi obişnuită, fără să ne dăm seama, interacţionăm de zeci de ori cu inteligenţa artificială. Ne bazăm pe recomandările unui algoritm pentru a alege ce film să vedem, cerem unui chatbot să ne răspundă la întrebări (legate de job, sănătate, modă sau reţete), lăsăm GPS-ul să ne decidă traseul, iar uneori folosim un asistent AI ca să scriem un e-mail sau chiar un mesaj mai personal (mulţi prieteni mi-au spus că i-au cerut să le scrie mesaje de refuz „politicoase” la nunţi, că tot e sezonul). Nu mai e vorba de un viitor imaginar (cum era pentru părinţii noştri) – e prezentul nostru, trăit deopotrivă de adulţi, adolescenţi şi chiar copii.

    Inteligenţa artificială a devenit un sprijin util şi uneori indispensabil. Ne economiseşte timp, ne organizează, ne sugerează, ne completează lipsurile. Într-un deceniu tot mai aglomerat şi mai solicitant, pare soluţia ideală. Însă, cu cât ne bazăm mai mult pe ea, cu atât riscăm să pierdem ceva esenţial: gândirea critică şi conexiunea autentică cu ceilalţi.

    De multe ori, în loc să reflectăm, căutăm direct un răspuns rapid la Chat GPT. În loc să analizăm o decizie, cerem „sfatul” deschizând un chat nou. De la alegerea titlului pentru o prezentare până la redactarea unui mail, lăsăm robotul să gândească „mai bine” pentru noi. Eficienţa devine mai importantă decât discernământul, iar confortul digital pare că ne atrofiază încet-încet capacitatea de judecată. În paralel, algoritmii decid ce ştiri vedem, ce produse ne apar în coş, ce muzică ni se potriveşte „moodului” şi, uneori, chiar ce răspuns să dăm într-o simplă conversaţie cu prietenii. Fiecare alegere e asistată, corectată sau preluată de un sistem care învaţă constant din comportamentul nostru. Şi noi? Noi doar aprobăm.

    Mai mult, AI-ul, deşi „inteligent”, este rece şi lipsit de context uman. Nu înţelege subtilităţile relaţiilor, nu poate înlocui empatia, vulnerabilitatea sau sprijinul autentic oferit de un om. Iar atunci când începem să-l tratăm ca pe un substitut pentru conexiunile reale, ne expunem pericolului de a deveni mai izolaţi, mai singuri, mai puţin capabili să ne raportăm unii la ceilalţi într-o lume în care oricum singurătatea este considerate boala secolului XXI.

    Desigur, nu putem – şi nici nu ar trebui – să respingem tehnologia. Inteligenţa artificială are un potenţial uriaş în educaţie, medicină, business, logistică şi multe alte domenii. Însă trebuie să ne întrebăm: o folosim ca unealtă sau o lăsăm să devină decidentul tăcut al vieţii noastre? E chiar necesar să ne ajute să răspundem unui mail, să ne aleagă o dietă pe baza unor simple indicaţii sau să ne îndrume cu răspunsuri (mai mult sau mai puţin) standard în conversaţiile dificile cu cei apropiaţi?

    Inteligenţa artificială nu ne fură nimic cu forţa. Ne oferă, politicos, opţiuni. Le luăm, fiindcă e mai simplu. Le integrăm, fiindcă sunt convenabile. Şi, pas cu pas, realitatea devine un spaţiu în care gândirea e externalizată, alegerile sunt predefinite, iar conexiunile umane sunt simulate. Nu pentru că n-am şti mai bine, ci pentru că ni se pare mai uşor aşa.    

    Oana Ioniţă este Social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

     

  • Freelancerii câştigă teren reparând greşelile AI: Companiile nu pot renunţa la oameni

    Deşi inteligenţa artificială părea că va înlocui meseriile creative, tot mai mulţi freelanceri spun că îşi găsesc de lucru reparând textele, logo-urile şi aplicaţiile generate de AI, care rareori pot fi folosite ca produs final.

    Conform NBC News, „Boom-ul” generativ AI, care părea să ameninţe locurile de muncă din domenii precum scrisul, arta şi programarea, a deschis de fapt o nouă piaţă pentru freelanceri.

    Designerii, scriitorii şi dezvoltatorii sunt acum căutaţi pentru a corecta erorile şi imperfecţiunile conţinutului creat de inteligenţa artificială.

    Lisa Carstens, grafician independent din Spania, povesteşte că mare parte din munca ei constă în refacerea logo-urilor generate de AI: „Unele sunt doar zgâriate, dar altele trebuie desenate complet de la zero. Şi uneori durează mai mult decât dacă le-aş fi făcut eu de la început.”

    Problema nu este izolată doar la design.

    Scriitori precum Kiesha Richardson, din Georgia, spun că o parte consistentă din veniturile lor vine din rescrierea articolelor produse de AI.

    „Textele nu sună deloc uman, sunt banale şi pline de clişee. Trebuie să refac tot, să fac documentare, dar clienţii nu înţeleg cât de multă muncă este”, a explicat ea.

    Un raport MIT arată că, deşi AI a afectat mai ales joburile externalizate, 95% dintre proiectele-pilot în companii nu au generat rezultate concrete.

    Date de la platformele de freelancing precum Upwork, Fiverr şi Freelancer confirmă tendinţa: cererea pentru servicii creative a crescut, în unele cazuri cu peste 250% în ultimele şase luni.

  • Coşmarul Nvidia devine realitate. Companiile chineze din tehnologie încep să se ridice: Cambricon, care produce cipuri necesare modelelor de inteligenţă artificială, şi-a crescut veniturile cu 4.000% faţă de anul trecut

    Compania chineză de semiconductori Cambricon a raportat un profit record în prima jumătate a anului, subliniind modul în care rivalii locali ai Nvidia câştigă teren, notează CNBC.

    Cambricon se numără printre numeroasele companii din China care încearcă să devină o alternativă la gigantul american Nvidia, furnizor de cipuri esenţiale pentru instruirea şi rularea aplicaţiilor şi modelelor de inteligenţă artificială.

    În primul semestru al anului, Cambricon a anunţat că veniturile au crescut cu peste 4.000% faţă de anul trecut, ajungând la 2,88 miliarde yuani chinezeşti (402,7 milioane USD), iar profitul net a atins un record de 1,04 miliarde yuani.

    Totuşi, cifrele rămân mici comparativ cu Nvidia, care a raportat venituri de 44 miliarde USD în trimestrul februarie-aprilie. Gigantul american urmează să publice rezultatele pentru al doilea trimestru fiscal mai târziu astăzi.

    Creşterea spectaculoasă a veniturilor Cambricon arată cum companiile chineze de tehnologie caută alternative la Nvidia, în condiţiile ameninţării constante că ar putea fi tăiate de la accesul la tehnologia americană.

    Nvidia a fost blocată mai devreme în acest an să vândă cipul H20 în China. Între timp, i s-a permis să reia exporturile către China, dar este obligată să cedeze 15% din veniturile obţinute din vânzările către această ţară guvernului american.

    Totuşi, rivalii chinezi ai Nvidia se confruntă cu numeroase obstacole pentru a depăşi competiţia. Tehnologia lor este mult în urmă faţă de cea a Nvidia, iar perspectivele pe termen lung sunt şi mai dificile din cauza controalelor la export care taie accesul Chinei la cele mai avansate tehnici de fabricare a cipurilor, blocând progresele în domeniul AI.

  • XAI, compania lui Musk, dă în judecată Apple şi OpenAI pentru concurenţă neloială în domeniul AI

    Musk, fondatorul Tesla şi SpaceX, ameninţase anterior compania Apple cu acţiuni legale, susţinând pe platforma sa de social media X că „Apple se comportă într-un mod care face imposibil pentru orice companie AI, în afară de OpenAI, să ajungă pe primul loc în App Store”.

    Acţiunea în justiţie vizează modul în care Apple gestionează clasamentele aplicaţiilor în App Store, precum şi presupusele practici anticompetitive care favorizează aplicaţiile dezvoltate de OpenAI în detrimentul altor start-up-uri AI.

  • Mai are nevoie sectorul HR de oameni? Inteligenţa artificială preia controlul şi concediază chiar şi specialiştii în resurse umane

    În plin vârf al pandemiei, compania RingCentral, specializată în software de comunicaţii, a angajat 4.000 de oameni pentru a face faţă valului masiv de clienţi care treceau la munca de la distanţă.

    Dar în ultimii doi ani, echipa de resurse umane formată din 300 de persoane a fost redusă la aproape jumătate. Şeful departamentului HR, Alvin Lam, le-a transmis superiorilor săi că nu mai poate pierde oameni. Cu toate acestea, recunoaşte că, dacă ar fi nevoit, ar putea face încă o reducere. Iar motivul este clar: instrumente de inteligenţă artificială precum chatbotul HR al companiei, Ringo, i-ar permite probabil să „găsească o modalitate de a continua să ofere acelaşi nivel de servicii tuturor celor interesaţi”, scrie Financial Times.

    Mărturia lui Lam atinge esenţa dilemei actuale: companiile încearcă să profite de potenţialul inteligenţei artificiale generative, însă în acelaşi timp trebuie să se confrunte cu ideea că multe dintre sarcinile echipelor lor ar putea fi făcute mai rapid şi mai ieftin de agenţi AI.

    Dispariţia oamenilor chiar din departamentul de resurse umane devine un simbol al transformărilor ce ar putea urma şi în alte zone ale companiilor. „Aproape toţi colegii mei din HR din Silicon Valley trec prin acelaşi lucru”, spune Lam. „Conducerea ne cere insistent: ‘Folosim AI pentru a reduce personalul. Toată forţa de muncă trebuie să fie compatibilă cu AI.’ Este o presiune generală cu care ne confruntăm cu toţii.”

    Deşi ne aflăm încă într-o fază relativ timpurie, datele Biroului de Recensământ al SUA arată că, în trimestrul al doilea, doar puţin peste 9% dintre cele 1,2 milioane de companii analizate foloseau efectiv AI de tip generativ în producţia de bunuri şi servicii. Cu toate acestea, procentul este în plină creştere.

    Între timp, lideri ai unor giganţi precum Salesforce, Amazon sau JPMorgan Chase vorbesc tot mai deschis despre faptul că multe joburi vor dispărea, iar productivitatea va creşte exponenţial pe măsură ce inteligenţa artificială transformă modul în care muncim.

    Un exemplu concret a venit în mai, când Marianne Lake, CEO-ul diviziei de banking pentru consumatori la JPMorgan Chase, le spunea investitorilor că departamentul operaţional al băncii – responsabil, printre altele, cu detectarea fraudelor şi procesarea documentelor – se află „în avangarda folosirii noilor instrumente AI”. Ea a precizat: „Ne aşteptăm ca numărul de angajaţi să scadă cu aproximativ 10% în următorii cinci ani, chiar dacă afacerea va creşte cu peste 25%.”

    Managerii încearcă astfel să găsească un echilibru între presiunea obiectivelor de eficienţă impuse de la vârf şi riscul ca inteligenţa artificială să golească de conţinut funcţii vitale din interiorul companiei.

    Una dintre cele mai mari temeri este ca departamente esenţiale, precum resursele umane, să fie automatizate prea devreme, predate unor roboţi administrativi de tipul Ringo.

    Laszlo Bock, fost şef al departamentului de resurse umane la Google şi fondator al mai multor companii din domeniul tehnologiei HR, atrage atenţia că întrebarea majoră este cui îi vor reveni beneficiile aduse de AI: doar capitalului, prin profituri mai mari şi bonusuri la vârf, sau şi angajaţilor, sub forma unor programe reduse de lucru sau a unor salarii mai mari?

    În opinia lui, poziţia pe care o vor adopta managerii de HR în această dezbatere va reprezenta „testul suprem”: vor acţiona ca o „poliţie secretă a corporaţiilor” sau ca adevăraţi apărători ai angajaţilor? Iar perioada de după Covid, afirmă el, reprezintă cea mai bună ocazie pe care o au pentru a demonstra cu adevărat cine sunt.