BusinessMagazin

Tag: inteligenta

  • (P) Inteligenţa Artificială – o constantă în planurile de business ale multor companii

    Transformarea digitală este o realitate pe care nu o putem nega. De la telefoane şi computere tot mai inteligente şi mai performante, la administraţii şi servicii publice digitalizate şi chiar până la maşini electrice, şi în curând şi autonome, aproape totul în jurul nostru se întâmplă astăzi cu ajutorul tehnologiei şi al inteligenţei artificiale (AI).

    De-a lungul timpului, Microsoft a dezvoltat instrumente şi tehnologii care au la bază AI pe platforma Azure, pentru a da organizaţiilor de pretutindeni posibilitatea de a înţelege mai bine clienţii, si de a optimiza procesele operaţionale – pe scurt, pentru a transforma datele în informaţii valoroase pentru afacere.

    Astfel, încă de la începuturi, din anul 1991, laboratoarele de cercetare ale companiei investesc în direcţia inteligenţei artificiale, iar astăzi, Microsoft Research se numără printre cele mai mari institute de cercetare din lume, având peste 10 laboratoare, pe teritoriul a 5 ţări.

    Identificând oportunităţile aduse de tehnologie, companiile din România au început să investească în soluţii performante de inteligenţă artificială şi să implementeze tot mai multe inovaţii digitale.

     

    Regina Maria

    Regina Maria este singurul furnizor de servicii medicale din România care are trei spitale acreditate la nivel internaţional şi depune constant eforturi pentru a dezvolta infrastructura medicală, expertiza profesională a personalului, precum şi comunicarea cu pacienţii.

    De curând, compania a trecut printr-o transformare digitală, devenind, cu ajutorul unei suite de tehnologii-cheie ale Microsoft – printre care şi asistenţa automatizată a clienţilor, prin intermediul unui chatbot – o organizaţie mai strâns integrată şi cu reacţii mai rapide, fapt care este util atât pentru pacienţi, cât şi pentru întregul personal.

    Mai mult, reprezentanţii furnizorului de servicii medicale spun că anul acesta au grăbit procesul de digitalizare a companiei şi de a integra noi servicii bazate pe inteligenţa artificială.

    Gabriel Herbei, IT Director, a declarat: „Suntem constant în căutarea unor noi modalităţi, prin care să îmbunătăţim serviciile oferite pacienţilor noştri, iar anul acesta am avut oportunitatea de a accelera procesul de digitalizare. La începutul acestui an, am lansat clinica virtuală (cea mai complexă soluţie de telemedicină de pe piaţa din România), iar acum continuăm să colaborăm cu Microsoft pentru a ne extinde capacităţile digitale şi pentru a ne menţine poziţia de lider în acest domeniu. De exemplu, prin integrarea serviciilor lor cognitive în procesul nostru digital, am reuşit să reducem semnificativ timpul necesar fiecărui pacient pentru a-şi crea un cont digital şi să optimizăm activităţile de back-office efectuate de angajaţii noştri calificaţi în acest sens. Practic, am evoluat de la recunoaşterea facială, efectuată înainte de recepţioneri (proces care putea să dureze ore sau zile, în funcţie de disponibilitatea pacientului de a ajunge în locaţie), la accesul instantaneu la contul Regina Maria, datorită tehnologiei bazate pe AI (dezvoltată de Microsoft), care compară ID-ul pacientului cu selfie-ul trimis de acesta. Toate au ajutat la optimizarea activităţilor gestionate de recepţionerii noştri şi astfel, timpul petrecut cu fiecare pacient a fost redus, crescând totodată şi gradul de satisfacţie al clienţilor – cu rezultate măsurabile vizibile în ceea ce priveşte numărul de noi conturi digitale create zilnic”.

    Unul dintre obiectivele-cheie ale companiei este acela de a integra toate datele medicale şi personale ale pacienţilor, astfel încât ei să poată beneficia de ajutor oriunde doresc, pe întreg cuprinsul ţării.

    O altă inovaţie integrată de companie în activitatea sa este chatbot-ul  „Ana” – un asistent virtual pentru manageri, care se conectează la cinci sisteme interne diferite, extrage sarcini de lucru deschise pentru manageri şi le comunică acestora pe cele care aşteaptă rezolvare sau necesită aprobare. În plus, Ana ştie detalii despre fiecare sarcină în parte, se conectează la sistemele corespunzătoare în numele managerilor, iar solicitările pot fi aprobate sau respinse direct, prin intermediul ei.

    Cosmin Panaete, Business Processes Director, a explicat: „Ana economiseşte în total aproximativ opt ore pe zi pentru întreaga noastră echipă de management, la toate nivelurile, timp care poate fi folosit acum la alte sarcini care adaugă valoare. De asemenea, angajaţii nu mai trebuie să aştepte aprobări în funcţie de disponibilitatea managerului lor; în schimb, totul se reduce acum la cum să îndeplinim o sarcină mai rapid şi mai eficient, pentru toate părţile implicate în proces”. 

     

    Banca Transilvania

    Banca Transilvania (BT) s-a reinventat permanent pe parcursul celor 25 de ani plini de succes, începând cu deschiderea unui cont online, continuând cu implementarea plăților prin telefon și chiar cu implicarea sa în proiecte de CSR.

    Pentru Banca Transilvania, banking-ul înseamnă oameni și încredere reciprocă, iar dorința de a inova a produs o nouă ofertă pentru clienții din retail și din IMM-uri: asistența automatizată a clienților, prin intermediul a doi chatboți bazați pe platfoma Microsoft Azure – „Raul” și „Livia”.

    Mai exact, BT utilizează, în prezent, inteligenţa artificială pentru a îmbunătăți și mai mult serviciile de asistență a clienților, sub forma a doi noi chatboți creați pe baza serviciului chatbot Azure în cloud-ul Azure al Microsoft. Unul este destinat clienților din retail, iar celălalt este pentru IMM-uri, iniţiativa fiind apreciată de utilizatori, întrucât a îmbunătățit serviciul de asistență a clienților și, totodată, a redus şi costurile aferente centrului de contact (care sunt suportate de către instituţia bancară).

    Potrivit reprezentanţilor Băncii Transilvania, primul chatbot („Livia”) a intrat online la începutul anului 2017, iar volumul apelurilor la centrul de contact s-a redus cu 50%. Scopul inițial al acestui chatbot era acela de a reduce volumul de muncă al centrului de contact și al altor canale de asistență (ale băncii) diversele informații de care ar avea nevoie clienţii, fiind acum disponibile online prin intermediul chatbot-ului Livia.

    Totodată, conform reprezentanţilor proiectului, adăugarea unui chatbot la serviciul pentru clienți a însemnat că acea creștere anterioară lunară de 10% a apelurilor către centrul de contact s-a redus la doar 5%, ceea ce s-a tradus într-o economie de 50% pentru instituţia bancară.

    În plus, aceştia au indicat performanţe mai mult decât deosebite ale acestui sistem – numărul utilizatorilor crescând de la 4.400 pe lună, la lansare, la impresionantul număr de 17.500, în aprilie 2019. Astfel, anul trecut, peste 20% dintre clienții Băncii Transilvania interacționau zilnic cu chatbot-ul, preferând explicit această metodă de contact cu banca.

    În acelaşi timp, fiind impresionaţi de acest demers, antreprenorii care se află în relaţie cu banca au cerut un chatbot personalizat şi pentru utilizatorii din sfera IMM-urilor – „Raul”.

    Reprezentanţii instituţiei bancare spun că şi acest robot (construit să răspundă nevoilor specifice ale companiilor), a fost la rândul său un succes, arătând faptul că, încă din primele săptămâni de când Raul a intrat online, cel puțin 45 de utilizatori s-au înregistrat să primească informații precum statusul unor cecuri și bilete la ordin.

    Acest tip de interogare nu s-ar fi putut efectua anterior decât printr-un apel telefonic către bancă, ceea ce arată că Raul ajută clienţii să economisească timp, iar banca să taie din costuri.

    Planurile de viitor ale instituţiei bancare vizează diversificarea tipurilor de asistență pe care chatboții le pot acorda clienților și, totodată, o explorare mai amănunţită a serviciilor care folosesc inteligența artificială în Microsoft Azure.

     

    GSX

    Compania GSX Value Chain, cu sediul în Bucureşti, a dezvoltat un software bazat pe AI pentru optimizarea producţiei interne a companiilor: un algoritm inteligent care asistă producătorii internaţionali în procesul de optimizare a pieselor de schimb. GSX pune această soluţie la dispoziţia marilor companii, printre care şi gigantul global din industria tutunului British American Tobacco (BAT).

    Pentru ca soluţia să funcţioneze în parametri optimi, la această scară, GSX a îmbunătăţit infrastructura, migrând în platforma Microsoft Azure (cu ajutorul Zitec, partener al Microsoft), fapt care a redus considerabil timpul necesar derulării unui proces-cheie al clientului – de la 4-6 ore, la doar 15 minute.

    “Parteneriatul nostru cu GSX va permite reducerea stocurilor pentru piesele de schimb, ceea ce facilitează o potenţială deblocare de capital de până la 62 de milioane de dolari, în condiţiile în care peste 12 milioane de dolari s-au reîntors, deja, în contul nostru de profit şi pierderi”, a precizat Corinne Burrows, directorul Global de Producţie al BAT.

    GSX Value Chain are în plan să ofere asistenţă pentru şi mai mulţi clienţi de acest nivel, a declarat Brian O’Connell, CEO al companiei, precizând: “Avem un plan pe 5 ani de a ne dezvolta compania cu 700%. Considerăm că ne putem atinge acest obiectiv, graţie abordării noastre proactive de îmbunătăţire a software-ului şi a proceselor, facilitată de funcţionalitatea şi viteza de răspuns oferite de Azure”.

    În plus, O’Connell a afirmat recent în cadrul unei conferinţe că “tehnologia poate aduce reduceri de costuri semnificative, în cazul BAT acestea fiind de 10 milioane de euro”.

     

    Endava

    Endava şi-a propus să reconfigureze relaţia dintre oameni şi tehnologie şi să ofere companiilor de top, atât soluţii în ceea ce priveşte consultanţa în domeniul transformării digitale, cât şi soluţii de automatizare.

    Endava are un hub IT şi în România, care implementează mai întâi pe plan intern iniţiativele digitale pe care are în plan să le propună clienţilor săi. Astfel, pentru a-şi eficientiza fluxurile de lucru, compania şi-a transferat toate instrumentele, aplicaţiile şi serviciile în platforma Microsoft Teams, iar în prezent, 98% dintre cei peste 7.100 de angajaţi ai săi utilizează zilnic platforma, cu scopul de a îndeplini un singur obiectiv: facilitarea schimbării în cadrul companiilor care fac parte din portofoliul lor de clienţi.

    Adrian Suciu, Delivery Manager, Endava, afirmă: “Prin optimizarea mediului de lucru pentru oamenii săi, Endava poate continua să livreze clienţilor. Există şi o mulţime de funcţii inteligente, cum ar fi Azure Cognitive Services sau Azure DevOps, care ajută clienţii şi angajaţii să aibă mai multă autonomie. Endava a folosit Azure Bot Service ca să implementeze un chatbot în Teams pentru asistenţă IT. Angajaţii îl pot folosi pentru a rezolva singuri problemele simple, fără să mai sune sau să trimită un e-mail la biroul de service. Astfel, numărul total de tichete pentru suport IT create despre serviciile de comunicare şi colaborare a scăzut cu 40%, iar resursele eliberate pot fi redirecţionate către noi capacităţi de afaceri bazate pe date”.

    Reprezentanţii Endava mai spun că, prin integrarea tehnologiilor Microsoft pe plan intern, la nivelul companiei au fost trimise 550.000 de mesaje în platforma Teams, în decursul a 90 de zile.

     

    Toate aceste proiecte sunt conexe angajamentului pe care compania Microsoft şi l-a asumat pentru o perioadă de 5 ani. Investind 115 milioane de dolari în soluţii de inteligenţă artificială, compania îşi propune să răspundă unora dintre cele mai mari provocări ale societăţii contemporane: calitatea mediului înconjurător, îmbunătăţirea accesibilităţii şi sprijinirea grupurilor umanitare în activităţile de răspuns la dezastre naturale sau ajutorarea refugiaţilor. Acest angajament a fost denumit “AI for Good” – o iniţiativă care cuprinde trei programe: AI for Accessibility, AI for Earth şi AI for Humanitarian Action. Toate acestea sunt eforturi prin care compania îşi propune să se asigure de faptul că inteligenţa artificială este utilizată în scopul dezvoltării sustenabile a societăţii şi a economiei.

    Microsoft vede inteligenţa artificială ca pe o tehnologie definitorie a zilelor noastre, care poate avea o contribuţie semnificativă pentru industrie, pentru societate, dar şi pentru oameni, aducând schimbări pe care nu le putem înţelege încă.

     

     

     

  • Românul din Caransebeş care a creat în Germania un al al treilea ecran inteligent după TV şi telefon

    Călin Popescu a transformat ideea celui de-al treilea ecran inteligent într-un produs vandabil – oglinda inteligentă de fitness. Disponibilă deocamdată doar în Germania, aceasta ar putea ajunge în curând şi în România. Deocamdată, firma a strâns finanţări de peste 20 de milioane de euro şi îşi plănuieşte expansiunea din Berlin.

    „Noi vrem ca oglinda VAHA să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi interes în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, a descris produsul creat de el Călin Popescu într-una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii Viaţă de corporatist.
    El este chief technology officer şi cofondator al Vaha, având în responsabilitate transformarea unei idei in produsul vandabil – Oglinda VAHA. Chiar dacă cel care a gândit produsul este român, Vaha este o firmă germană fondată în iunie 2019, care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar Călin Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerise Bures, actualul CEO.

    Originar din Caransebeş, el a studiat Comunicare, Cinematografie şi Media la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, iar apoi a urmat un program masteral în managementul inovaţiei la Central Saint Martins College of Arts and Design, Universitatea de Arte din Londra. L-a atras însă Berlinul pentru dezvoltarea carierei.

    Înainte de Vaha, a lucrat împreună cu asociata sa timp de trei ani la Pixformance Sports GmbH, o altă firmă care produce echipamente inteligente pentru fitness şi recuperare fizică bazate pe motion tracking şi inteligenţă artificială. Pixformance este de altfel lider mondial în acest domeniu cu o prezenţă în peste 800 de locaţii, sute de mii de utilizatori şi disponibilitate în 13 limbi.
    „Proiectul Vaha a venit ca o continuare naturală a altui proiect şi a altei firme la care am lucrat, care producea echipamente pentru fitness, sănătate şi reabilitare. Acolo tehnologia principală era computer vision şi analiza mişcării – o companie lider mondial pe acest segment, activă de peste 6 ani în piaţa internaţională”, a explicat Popescu.
    Făcând un studiu de piaţă, ca urmare a cererii utilizatorilor, au observat că există nevoia de a crea ceva atractiv ca design pe care să îl folosim acasă. La Vaha, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China.

    Recent au început să lucreze cu parteneri locali din România şi în zona de hardware. „Cu siguranţă luăm în calcul expansiunea pe piaţa din România, unde vedem un comportament de consum interesant şi credem că produsul nostru se pliază bine pe piaţa produselor premium. În acest moment încercăm să ne stabilizăm poziţia pe piaţa din Germania, urmând o serie de pieţe mai mari”, spune Călin Popescu.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de circa 21 milioane de euro, spune el, iar de jumătate de an vând produsele inteligente pe piaţa din Germania. Vor continua apoi, după câteva luni, cu expansiunea pe alte pieţe din Europa.
    Au început cu 5 milioane de euro finanţare în prima rundă seed, dintre care o parte a venit de la un fond de investiţii, iar o alta din cealaltă firmă. Ulterior au mai obţinut încă 16 milioane de euro. La momentul interviului se pregăteau pentru o nouă rundă, care ar trebui să se termine în toamna aceasta.

    „Ideea şi produsul sunt pe piaţă, banii pe care îi căutăm acum sunt în special pentru  scalarea vânzărilor, noi utilizatori şi expansiune – ne uităm la între 15 şi 20 de milioane de euro”, explică el.
    Obiectivul pe termen lung?
    „Ne dorim să ajungem lideri în zona europeană pentru zona de sănătate şi fitness la domiciliu şi să devenim un jucător cheie în ecuaţia internaţională alături de Mirro.Co, recent cumpărat de Lululemon pentru 500 de milioane de dolari şi Peloton, firma listată public în State”, descrie Călin Popescu obiectivele pe termen lung pentru companie.
    Vedeţi cum funcţionează mai exact Vaha şi ce alte planuri are cofondatorul acesteia în unul dintre cele mai recente interviuri video publicat în secţiunea Viaţă de corporatist, pe site-ul bmag.ro.

  • Cum vor mai mulţi tineri să rezolve una dintre cele mai mari probleme avute de companii în perioada pandemiei de COVID

    Care poate fi soluţia pentru un proces de livrare a coletelor mai ieftin şi în acelaşi timp mai eficient? Un grup de antreprenori cu experienţă în curierat, logistică şi IT au pariat încă de anul trecut că răspunsul pentru această problemă, una dintre cele mai complexe pentru jucătorii din e-commerce, stă într-o platformă bazată pe inteligenţă artificială care învaţă cu fiecare comandă procesată să le ofere retailerilor cea mai avantajoasă opţiune. 

    „Colegii mei care vin din curierat s-au întâlnit frecvent cu situaţii în care clienţi din zona de retail îşi doreau să adauge şi alte companii de curierat în portofoliu însă nu ştiau foarte clar şi li se părea foarte greu cum să decidă modul de alocare a comenzilor de la un curier la celălalt. Noi, având experienţa complementară am hotărât să dezvoltăm această platformă care simplifică întregul proces.

    Noi simplificăm un proces complex, de livrare, care pleacă de la nevoia clientului de a avea livrarea la timp – conform promisiunii – de a avea multiple opţiuni de livrare, de a avea o notificare constantă asupra livrării. Retailerii s-au simţit blocaţi în faţa unei situaţii la care trebuia să reacţioneze, dar nu prea aveau instrumente să facă asta. Fie pot face acest lucru singuri, dar asta necesită timp şi bani, fie pot căuta soluţii în piaţă, dar acestea nu existau. Noi atunci ne-am gândit de ce nu am face noi această soluţie, cu know-how-ul nostru la un loc, şi să o punem în mâna companiilor de retail iar ei să plătească o taxă pe comandă şi să scape de toată această complexitate”, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Daniel Nicolae, CEO şi cofondator al Innoship. El, alături de Andrei Paul, Dan Ungureanu şi Robert Tănase – toţi cu o experienţă îndelungată în companii precum Orange, Penny şi Urgent Cargus, a pus bazele start-up-ului în iulie anul trecut, iar în februarie anul acesta a avut loc lansarea comercială a platformei dezvoltate de Innoship.

    „Am plecat noi, cei 4 cofondatori, cu fondurile personale. Ne-am asumat să cheltuim o anumită sumă până la prima investiţie. Suma totală cheltuită de noi se ridică la 80.000 de euro, din banii personali. Mai apoi am hotărât că având în vedere ritmul nostru de creştere, în contextul în care  plăteam tot în regim de externalizare nişte oameni dedicaţi care lucrau pentru noi, ne-am dat seama că nu putem continua în acest ritm în care adopţia din rândul clienţilor creşte. Am evoluat către zona de investiţii şi am hotărât să închidem runda de finanţare de tip seed de 550.000 de euro împreună cu partenerii noştri de la Gapminder”, a precizat Daniel Nicolae legat de finanţele cu care a pornit la drum împreună cu partenerii lui.
    Start-up-ul a primit finanţarea de la Gapminder recent, modelul de business şi eficacitatea platformei fiind deja validată pe piaţa locală de jucători cunoscuţi din domeniul e-commerce şi distribuţie precum Miniprix, Kalapod, OLX , Depanero, Network One Distribution, Dentstore, Oralix, Topline, xpertbeauty.ro, Arco Expert, Algernon, green-future.ro, mezoni.ro sau Generalmotor.
    Ce face însă platforma Innoship mai exact? Platforma optimizează interacţiunile dintre retaileri şi curieri, eficientizând costurile aferente serviciilor de curierat cu până la 25% şi crescând  performanţa de livrare cu până la 15%  printr-o alocare dinamică a comenzilor în funcţie de criteriile selectate de retailer în platformă. Tehnologia Innoship creşte calitatea experienţei serviciilor de curierat, asigură accesul facil la noi opţiuni de livrare rapidă, în acelaşi timp reducând substanţial costurile cu acest serviciu. Soluţia Innoship poate fi integrată cu toate platformele mari de comerţ electronic, warehouse management system, ERP (enterprise resource planning), fulfillment şi marketplace active în România şi la nivel regional. Algoritmii avansaţi de machine-learning ai soluţiei analizează performanţa diferitelor opţiuni de livrare din întreaga arie geografică relevantă şi punctele de livrare ale unui retailer pentru a aloca comenzile de livrare pe baza unor criterii personalizate şi a abordării stabilite de fiecare retailer. Până acum, o astfel de soluţie de gestiune optimă a livrărilor, era disponibilă doar pentru marile platforme de comerţ electronic.
    „Noi încercăm să punem un know-how dual în zona de logistică şi curierat împreună cu elemente de tehnologie care să genereze cu totul nişte beneficii foarte concrete companiilor de retail. Am plecat şi de la nişte provocări pe care eu le-am experimentat în partea de supply chain în cadrul unui retailer din piaţă”, a punctat el.
    Cu ajutorul finanţării primite de la Gapminder, Innoship a reuşit să îşi crească echipa tehnică cu patru noi colegi lună trecută astfel încât să poată accelera integrarea de noi curieri.
    „Este extrem de important ca o companie de retail în momentul în care lucrează cu noi să-şi regăsească toate opţiunile de transport în piaţă, pentru noi este businessul de bază să avem integrări cu cât mai multe companii de transport şi cât mai mulţi parteneri şi atunci am accelerat etapa aceasta de implementare şi implicit am crescut echipa de IT. În acelaşi timp ne concentrăm efortul şi în a regândi modul de aderare la platformă, am lansat un proces de înrolare digital, în momentul acesta orice retailer de orice dimensiune poate să înceapă să folosească singur serviciile Innoship fără a fi asistat de nimeni”, a explicat cofondatorul Innoship.
    Start-up-ul şi-a pus deja ca ţintă atragerea unei noi finanţări în primul trimestru al anului viitor, pentru a se extinde pe pieţele externe.
    „Noi vrem să ajungem în martie 2021 în etapa în care să discutăm următoarea rundă de finanţare, rundă care ar trebui să ne aducă resurse proaspete să mergem către Europa Centrală şi de Est. În momentul acesta suntem în linie cu aşteptările noastre.

    Până atunci compania deja lucrează pe alte pieţe externe pentru clienţii existenţi care solicită acest lucru, un exemplu fiind Depanero, compania de reparaţii deţinută de eMAG. „Vom continua să susţinem până la finalul primului trimestru din 2021 piaţa locală. Nu pentru că avem neapărat o preferinţă ci pentru că adopţia de către clienţi ne-a ajutat să avem exemple bune de utilizare a soluţiei noastre, inclusiv cu branduri foarte mari internaţionale. Asta ne ajută foarte mult, ca experienţa locală să fie un mesager bun pentru grup, pentru companiile-mamă pentru ca ele apoi să susţină şi să recomande implementarea soluţiei şi în celelalte ţări din regiune. În martie anul viitor urmează să ne extindem cu forţe proaspete pentru a ne extinde în teritoriile învecinate. Însă în paralel orice retailer care are nevoie să livreze în ţările apropiate pentru noi este esenţial să-l ajutăm să facă asta. Aşa cum i-am ajutat pe cei de la Depanero să-şi optimizeze operaţiunile din Ungaria (colectare de la un client din Ungaria la un service din Ungaria şi apoi produsul reparat trimis înapoi la clientul din Ungaria), la fel vom face cu fiecare companie din portofoliul nostru care vrea să se extindă“.

    Proiect: Innoship
    Ce face? Dezvoltă o platformă software care ajută retailerii să optimizeze costurile cu livrările
    Investiţie iniţială: circa 80.000 euro
    Finanţăre totală primită până acum: 550.000 euro
    Invitat: Daniel Nicolae, CEO şi cofondator Innoship 

    Proiect: MSing with Trauma

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă ce transformă imaginile RMN (rezonanţă magnetică nucleară) ale pacienţilor ce suferă de scleroză multiplă în compoziţii muzicale care au efect terapeutic.
    Invitat: Ioana Dobroiu, fondator & CEO MSing with Trauma

    Proiect: PolyMore
    Ce face? Lucrează la o soluţie ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială pentru gestionarea deşeurilor plastice
    Invitat: Claudia Budimir, cofondator PolyMore 

    Proiect: BeeLog
    Ce face? Dezvoltă o soluţie inteligentă pentru eficientizarea proceselor dintr-o stupină formată dintr-un dispozitiv inteligent conectat la senzori ce colectează date din stupi şi dintr-o aplicaţie software unde se pot vedea şi analiza datele stocate
    Invitat: Gabriel Postolache, fondator BeeLog 

    Proiect: Mobile Control – Solarino
    Ce face? Aplicaţie mobilă care le permite proprietarilor de sere şi solarii să controleze o serie de acţiuni specifice direct de pe telefonul mobil
    Invitat: Adrian Chicireanu, cofondator Mobile Control

    Proiect: Confidas
    Ce face? Platformă online care agregă prin procese automatizate date despre companii, pentru a ajuta firmele să ia decizii despre partenerii de business
    Invitat: Eduard Burghelia, fondator & CEO Confidas

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Românul din Caransebeş care a creat în Germania un al al treilea ecran inteligent după TV şi telefon

    Călin Popescu a transformat ideea celui de-al treilea ecran inteligent într-un produs vandabil – oglinda inteligentă de fitness. Disponibilă deocamdată doar în Germania, aceasta ar putea ajunge în curând şi în România. Deocamdată, firma a strâns finanţări de peste 20 de milioane de euro şi îşi plănuieşte expansiunea din Berlin.

    „Noi vrem ca oglinda VAHA să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi interes în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, a descris produsul creat de el Călin Popescu într-una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii Viaţă de corporatist.
    El este chief technology officer şi cofondator al Vaha, având în responsabilitate transformarea unei idei in produsul vandabil – Oglinda VAHA. Chiar dacă cel care a gândit produsul este român, Vaha este o firmă germană fondată în iunie 2019, care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar Călin Popescu a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerise Bures, actualul CEO.

    Originar din Caransebeş, el a studiat Comunicare, Cinematografie şi Media la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, iar apoi a urmat un program masteral în managementul inovaţiei la Central Saint Martins College of Arts and Design, Universitatea de Arte din Londra. L-a atras însă Berlinul pentru dezvoltarea carierei.

    Înainte de Vaha, a lucrat împreună cu asociata sa timp de trei ani la Pixformance Sports GmbH, o altă firmă care produce echipamente inteligente pentru fitness şi recuperare fizică bazate pe motion tracking şi inteligenţă artificială. Pixformance este de altfel lider mondial în acest domeniu cu o prezenţă în peste 800 de locaţii, sute de mii de utilizatori şi disponibilitate în 13 limbi.
    „Proiectul Vaha a venit ca o continuare naturală a altui proiect şi a altei firme la care am lucrat, care producea echipamente pentru fitness, sănătate şi reabilitare. Acolo tehnologia principală era computer vision şi analiza mişcării – o companie lider mondial pe acest segment, activă de peste 6 ani în piaţa internaţională”, a explicat Popescu.
    Făcând un studiu de piaţă, ca urmare a cererii utilizatorilor, au observat că există nevoia de a crea ceva atractiv ca design pe care să îl folosim acasă. La Vaha, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China.

    Recent au început să lucreze cu parteneri locali din România şi în zona de hardware. „Cu siguranţă luăm în calcul expansiunea pe piaţa din România, unde vedem un comportament de consum interesant şi credem că produsul nostru se pliază bine pe piaţa produselor premium. În acest moment încercăm să ne stabilizăm poziţia pe piaţa din Germania, urmând o serie de pieţe mai mari”, spune Călin Popescu.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de circa 21 milioane de euro, spune el, iar de jumătate de an vând produsele inteligente pe piaţa din Germania. Vor continua apoi, după câteva luni, cu expansiunea pe alte pieţe din Europa.
    Au început cu 5 milioane de euro finanţare în prima rundă seed, dintre care o parte a venit de la un fond de investiţii, iar o alta din cealaltă firmă. Ulterior au mai obţinut încă 16 milioane de euro. La momentul interviului se pregăteau pentru o nouă rundă, care ar trebui să se termine în toamna aceasta.

    „Ideea şi produsul sunt pe piaţă, banii pe care îi căutăm acum sunt în special pentru  scalarea vânzărilor, noi utilizatori şi expansiune – ne uităm la între 15 şi 20 de milioane de euro”, explică el.
    Obiectivul pe termen lung?
    „Ne dorim să ajungem lideri în zona europeană pentru zona de sănătate şi fitness la domiciliu şi să devenim un jucător cheie în ecuaţia internaţională alături de Mirro.Co, recent cumpărat de Lululemon pentru 500 de milioane de dolari şi Peloton, firma listată public în State”, descrie Călin Popescu obiectivele pe termen lung pentru companie.
    Vedeţi cum funcţionează mai exact Vaha şi ce alte planuri are cofondatorul acesteia în unul dintre cele mai recente interviuri video publicat în secţiunea Viaţă de corporatist, pe site-ul bmag.ro.

  • Povestea românului de 29 de ani care a dezvoltat în Germania ceea ce ar putea să fie „al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon”

    Călin Popescu a transformat, după cum spune chiar el, o idee în produsul vandabil – Oglinda VAHA.  Vaha este o firmă germană fondată în iunie 2019, care a lansat oglinda de exerciţii fizice – aceasta ţine practic locul antreprenorului personal, dar şi dispozitivelor de care utilizatorii ar avea nevoie de obicei într-o sală de sport. Mare parte a echipei are ADN românesc, dar a cofondat firma împreună cu partenera sa de afaceri Valerise Bures, actualul CEO.

    La VAHA, majoritatea echipei software este în Cluj-Napoca ( 20 de oameni). Sediul central şi restul de oameni tech şi product sunt în Berlin, iar echipa hardware este în Shenzhen, China. Recent au început să lucreze cu parteneri locali din România şi în zona de hardware. „Cu siguranţă luăm în calcul calcul expansiunea pe piaţa din România, unde vedem un comportament de consum interesant şi credem că produsul nostru se pliază bine pe piaţa produselor premium. În acest moment încercăm să ne stabilizăm poziţia pe piaţa din Germania, urmând o serie de pieţe mai mari”, spune Călin Popescu.

    „Noi vrem ca oglinda VAHA  să devină al treilea ecran important din vieţile oamenilor după televizor şi telefon, şi să reprezinte un punct central de interacţiune şi inters în casele oamenilor pentru comunicare, sănătate şi entertainment”, descrie el acest produs.

    Până în prezent, Vaha a obţinut finanţări de peste 20 mil. euro.


     


     

  • Oamenii care oferă astfel de sfaturi dau dovadă de o inteligenţă emoţională foarte scăzută. Ce înseamnă de fapt să oferi un sfat bun – în business şi nu numai

    Un colaborator al publicaţiei americane Inc. a analizat modul în care putem oferi sfaturi bune şi cum am putea să le identificăm pe cele proaste.
    Potrivit articolului, totul se rezumă la inteligenţa emoţională. Se pare că dacă sunteţi presat să daţi sfaturi, cheia pentru ca acestea să fie bune este să puneţi multe întrebări interlocutorului.

    Iar dacă sunteţi în căutarea unor sfaturi, calitatea sfaturilor primite poate fi descrisă prin numărul de întrebări pe care cel care oferă sfatul le pune.
    Potrivit lui Daniel Gross, un autor de eseuri de business, cei care oferă sfaturi vor de obicei să ajute, dar şi să fie eficienţi: „Cei care oferă sfaturi se bazează pe cele care le vin cel mai repede în minte. Cel mai simplu sfat, în locul celui mai corect.”


    Unul dintre atributele cheie ale inteligenţei emoţionale este modul în care persoanele interacţionează: pot oferi un răspuns de susţinere, care mută atenţia spre cel care are într-adevăr nevoie de acesta sau unul de reorientare spre propria persoană, nu asupra persoanei cu care vorbesc.


    Iată un exemplu:
    Întrebare: Ar trebui să mă întorc la studii?
    Răspuns reorientat spre propria persoană: Cu siguranţă n-am regretat niciodată că nu am obţinut MBA-ul.
    Răspuns de susţinere: Ce plănuieşti să faci cu nivelul absolvit? Care sunt oportunităţile pe care le vei avea dacă vei urma aceste studii?

    Astfel, potrivit autorului articolului, principala dovadă de inteligenţă emoţională este numărul de semne de întrebare de la finalul propoziţiilor voastre.

  • Încă un candidat în cursa pentru statutul de al doilea unicorn de România. Povestea incredibilă a românului care a înfiinţat un start-up evaluat la peste 300 mil. dolari

    Succesul avut de UiPath, primul start-up de tehnologie născut pe plan local care a reuşit să atingă o evaluare de un miliard de dolari, a deschis orizonturile pentru echipele tehnice de români, astăzi în cursa pentru al doilea titlu de unicorn de România fiind câteva start-up-uri ce dezvoltă soluţii cu cele mai noi tehnologii – RPA (robotic process automation), cloud computing, inteligenţă artificială şi blockchain. Unul dintre candidaţii cu cel mai mare potenţial de a urca pe podium este Modex, un start-up specializat în tehnologii blockchain care a ajuns în prezent la o evaluare de peste 300 milioane dolari.

    „Până în prezent am ridicat 15 milioane dolari, iar acum urmează să ridicăm o nouă rundă de investiţii condusă de cel mai mare investment bank de tehnologie din SUA – Rothschild. Runda este foarte mare, de 50 milioane dolari, şi va fi folosită exclusiv pentru creştere în SUA şi în Asia. Sperăm să o finalizăm în următoarele săptămâni, suntem pe final acum. Este o rundă de investiţii care ne ajută foarte mult să scalăm şi să triplăm echipa în următorul an”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO al Modex. El a adăugat că runda anterioară de finanţare a fost realizată în ianuarie 2019, iar anul acesta start-up-ul a evoluat mult pe partea de produs şi parteneri, intrând astfel acum într-o altă etapă de dezvoltare. 
    „Orice rundă de finanţare genul acesta presupune un nivel de due diligence şi un nivel de analiză extrem de detaliat. Noi am început discuţiile acum şase luni, iar acum suntem pe final, dar a fost un proces foarte complicat pentru noi pentru că nu mai este vorba strict despre produs, ci acesta devine doar unul dintre cele nouă puncte de discuţie într-o rundă de acest gen. Contează foarte mult echipă, planul de dezvoltare, planul de business, rapiditatea cu care pui la muncă capitalul pe care l-ai ridicat şi cum se manifestă această alocare de capital în creşterea veniturilor şi în creşterea evaluării companiei. E un exerciţiu de maturitate pentru orice companie să ridice o rundă instituţională.” Mihai Ivaşcu a fondat start-up-ul în 2017 alături de alţi doi români – Alin Iftemi şi Dragoş Răuţu, proiectul Modex făcând parte din grupul de tehnologie M3 Holdings înfiinţat la Londra. „Modex a pornit ca şi o companie de consultanţă în domeniul blockchain. Noi fiind o companie de software, practic am extins activitatea şi în zona de blockchain. Apoi, Modex a devenit o companie de produs. Astăzi suntem o companie care oferă un middleware – o combinaţie între o bază de date tradiţională şi o tehnologie blockchain. Este un produs simplu plătit per licenţă”, a menţionat Mihai Ivaşcu.
    Produsul dezvoltat de Modex a fost lansat în noiembrie anul trecut, iar până acum a start-up-ul a reuşit să atragă peste 100 de clienţi la nivel global. „Produsul nostru se adresează dezvoltatorilor software şi companiilor care vor să îşi protejeze datele. De câţiva ani am intrat pe zona de cybersecurity. Suntem văzuţi ca companie care oferă soluţii de cybersecurity, iar blockchainul este doar una dintre tehnologiile pe care noi le folosim pentru a obţine rezultatul pe care îl caută multe companii acum: imutabilitatea datelor. Ce înseamnă imutabilitatea datelor? Înseamnă că odată datele stocate sau trecute print-o astfel de infrastructură ca a noastră nu mai pot fi şterse sau modificate fără urmă”, a explicat el.
    Modex are în prezent clienţi din zona farmaceutică, bancară şi guvernamentală, atât din SUA cât şi din Europa, următoarea piaţă-ţintă fiind Asia.
    „Acum începem implementări în Orientul Mijlociu cu o companie mare de telecom din acea zonă. Şi vrem să ne extindem şi în zona Singapore pentru că acolo se lucrează cu foarte multe date. Pe noi ne interesează industrii care stochează şi lucrează cu volume mari de date”, a punctat CEO-ul Modex. Strategia start-up-ului pentru atragerea de clienţi vizează parteneriatele cu giganţi din industria tech la nivel global. „Încercăm să intrăm pe piaţă prin parteneri precum Microsoft, Oracle şi UiPath. Noi ne-am axat pe de-o parte pe dezvoltarea tehnologiei, iar pe de altă parte pe intrarea în zona de clienţi foarte mari prin intermediul partenerilor.”
    Produsul creat de Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain – ajută în primul rând la controlul şi protecţia datelor, atât la nivel public, cât şi privat – în cadrul organizaţiilor. „Până acum încrederea în sistemele convenţionale de baze de date se baza pe încrederea într-un administrator al bazei de date. Astăzi nu mai ai încredere într-un om, ci într-o tehnologie care îţi poate asigura o dovadă matematică, pentru că asta face blockchainul, a faptului că datele nu au fost alterate şi că sunt acolo”, a precizat Mihai Ivaşcu. Tehnologia creată de Modex este o tehnologie cu care se pot construi diferite produse în domenii diverse.
    „În zona de sănătate spre exemplu, datele pacienţilor sunt stocate într-o astfel de infrastructură, astfel că pacientul recapătă proprietatea datelor şi controlul asupra lor. Practic, atunci când mergi la un cabinet şi ţi-ai făcut analizele, datele acelea sunt ale tale. Poţi vedea cine interacţionează cu analizele tale şi poţi da acordul ca o altă entitate medicală sau o companie farmaceutică să aibă acces la datele tale medicale”, a subliniat el, menţionând că acest proiect este un proiect-pilot pe care start-up-ul l-a lansat cu un partener din SUA. „Avem de asemenea şi câteva implementări în Europa pe această zonă.”

    De asemenea, a completat antreprenorul, în zona bancară tehnologia creată de Modex  este utilizată pentru a seta un sistem de notificări pe anumite câmpuri. „Spre exemplu, managerul unei agenţii bancare vrea să se asigure că nimeni din echipa lui nu modifică datele de credit, iar dacă se modifică vrea să fie notificat, vrea să vadă cine şi când a făcut modificarea ş.a.m.d. Aşa se poate audita mai bine procesul intern. Practic, tehnologia noastră ajută foarte mult şi în zona de audit pentru că reduce extrem de mult costul şi timpul de auditare al proceselor interne.”
    Per total, ţinta Modex este de a ajunge să realizeze peste 250 de implementări până la finalul acestui an.
    Cât costă însă utilizarea tehnologiei dezvoltate de Modex? „Pentru o companie mică, sumele sunt până în 5.000 dolari/an, iar pentru o companie mare ajung la circa 40-42.000 dolari/an. Pentru companii farma sau bănci sunt deal-uri personalizate pe care le facem, iar costul poate creşte foarte mult. Valorea medie a unui client pentru noi pe an este de 50.000 dolari.”
    Anul trecut, Modex a înregistrat o cifră de afaceri de până în 5 milioane dolari, însă ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 9 milioane dolari.
    „Suntem aproape acolo, încercăm să depăşim acest nivel. Iar previziunile pentru 2021 în planul nostru oficial business sunt de a ajunge la 17 milioane dolari”, a punctat CEO-ul Modex.
    În prezent, Modex are 82 de angajaţi full-time, iar împreună cu colaboratori şi cu partenerii implicaţi part-time, echipa numără 100 de persoane în total. Cea mai mare parte din echipă este în Bucureşti, iar sediul central este la Londra.
    „Anul trecut ne-am deschis un birou în Silicon Valley, iar recent, luna trecută, am deschis şi un mic birou la Washington pe care o să îl extindem având în vedere intrarea noastră pe zona guvernamentală şi pe în zona de cybersecurity cu noii noştri parteneri.”

    Modex
    Ce face? Dezvoltă tehnologii blockchain
    Finanţări atrase până acum: 15 milioane dolari
    Necesar de finanţare: 50 milioane dolari
    Evaluare proiect: 300 milioane dolari
    Venituri 2019: aprox. 5 milioane dolari
    Ţintă de venituri 2020: 9 milioane dolari
    Invitat: Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO Modex

    FinLight
    Ce face? Dezvoltă o platformă fintech ce ajută antreprenorii locali printr-o soluţie simplă de raportare financiară accesibilă complet digital
    Invitat: Alexandru Popescu şi Bogdan Bala, fondatori FinLight 

    Retargeting.biz
    Ce face? Dezvoltă o platformă software pentru automatizarea proceselor de marketing digital pentru magazinele online
    Investiţii totale realizate până acum în proiect: circa 3-4 milioane euro
    Venituri 2019: 6,7 milioane lei
    Ţintă de venituri 2020: 15 milioane lei
    Invitat: Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz

    On Time Agenda
    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestiunea programărilor pentru furnizorii de servicii
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Rareş Neamţiu, fondator On Time Agenda 

    Teleport
    Ce face? Aplicaţie de carsharing care le permite utilizatorilor să ceară ca un valet să le aducă maşina
    Invitat: Grigore Danciu, fondator Teleport

  • Ţara unde preşedintele a cerut întregii naţiuni să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele au uimit pe toata lumea

    Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani. 

    Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.

    Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.

    Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
    Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său – un cunoscut educator şi autor – a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.

     

    În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.

    În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.

    Li este fondatorul Squirrel AI, o companie de educaţie care oferă servicii livrate parţial de oameni, dar mai ales de maşini inteligente, despre care spune că va transforma educaţia aşa cum o cunoaştem astăzi. Peste tot în lume, antreprenorii fac afirmaţii la fel de extravagante cu privire la puterea învăţării online – şi din ce în ce mai mulţi bani curg înspre ei. În Silicon Valley, companii precum Knewton şi Alt School au încercat să personalizeze învăţarea prin intermediul tabletelor. În India, Byju’s, o aplicaţie de învăţare în valoare de 6 miliarde de dolari, şi-a asigurat sprijin din partea Facebook şi a gigantului chinez al internetului Tencent şi sponsorizează acum echipa de cricket a ţării – un joc foarte popular printre indieni. În Europa, compania britanică Century Tech a semnat un acord pentru a lansa o platformă inteligentă de predare şi învăţare în 700 de şcoli belgiene şi în alte câteva zeci din Marea Britanie. Promisiunile lor sunt puse la încercare de pandemia de COVID-19 – cu 849 de milioane de copii din întreaga lume  fără acces la şcoli în martie 2020, umanitatea a făcut parte dintr-un experiment fără precedent în ceea ce priveşte eficacitatea învăţării online.
    Însă în China, unde preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii să ajungă să conducă lumea în inovaţia AI până în 2030, se înregistrează cele mai rapide progrese. Doar în 2018, a spus Li, 60 de noi companii de AI au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo. Squirrel AI face parte din această nouă generaţie de start-up-uri de educaţie. Compania a înregistrat deja 2 milioane de studenţi, a deschis 2.600 de centre de învăţare în 700 de oraşe din China şi a strâns 150 milioane de dolari de la investitori. Directorul de AI al companiei este Tom Mitchell, fostul decan de informatică de la Universitatea Carnegie Mellon, iar lista ei de posturi include, de asemenea, o serie de talente chineze de top, inclusiv zeci de „superprofesori” – o desemnare oficială dată celor mai experimentaţi educatori din ţară. În ianuarie, în perioada cea mai grea a epidemiei în China, compania s-a asociat cu biroul de învăţământ din Shanghai pentru a oferi produse gratuite studenţilor din oraş.
    Deşi cele mai ambiţioase caracteristici nu au fost încă încorporate în sistemul Squirrel AI, compania susţine că a obţinut deja rezultate impresionante. La sediul central din Shanghai pot fi vizionate clipuri cu profesorii umani învinşi de calculatoare la concursuri televizate în care concurenţii organici şi electronici s-au întrecut în a învăţa o clasă de studenţi cât mai multă matematică într-o singură săptămână. Experimentele privind eficienţa diferitelor tipuri de videoclipuri didactice cu audienţe de test au relevat faptul că elevii învaţă mai bine dintr-un videoclip prezentat de un tânăr aspectuos decât de la un profesor experimentat, dar mai în vârstă.
    Li vorbeşte adesea despre un viitor în care tehnologia va permite copiilor să înveţe de 10 sau chiar de 100 de ori mai mult decât o fac astăzi. Astfel de afirmaţii nebuneşti, tipice sectorului tehnologiei educaţiei hiperactive, tind să provoace două reacţii diferite. Prima este: aiurea – predarea şi învăţarea sunt prea complexe, sunt meserii prea umane pentru a fi preluate de roboţi. A doua reacţie este de surprindere: o, nu, profesorii roboţi cuceresc educaţia aşa cum o ştim astăzi. Există o oarecare justificare pentru ambele reacţii, dar se pare că povestea reală a educaţiei AI este mult mai complicată.
    La un centru de învăţare qal Squirrel AI, aflat într-o clădire de birouri din Hangzhou, un oraş la 70 de mile vest de Shanghai, un cursor arată ostentativ spre cuvintele „Tehnologia modernă ne-a deschis ochii către multe lucruri”. Acolo, aplecat la o masă hexagonală într-una dintre cele 12 săli de clasă mici, Huang Zerong, în vârstă de 14 ani, ajunsese la jumătatea unei lecţii de engleză de 90 de minute. În timp ce elevul naviga prin activităţi pe MacBookul său, o tânără amabilă ca o soră mai mare stătea lângă el, observându-i progresul. Mai jos, copacii din parcul naţional de zonă umedă Xixi abia tremurau în căldura după-amiezii. Pe ecranul lui Huang a apărut o întrebare, iar un grafic virtual arăta nivelul său de cunoştinţe de engleză în timp real, scorul pe unitate şi pe ce se concentrează învăţarea – împreună cu pictograma elegantă a simbolului Squirrel AI, o veveriţă.
    „India este renumită pentru industria ________”.
    Huang a citit cele trei răspunsuri posibile, alegând să ignore „treasure” şi „typical” şi să tasteze în schimb „t-e-c-h-n-o-l-o-g-y”.
    „T____ se schimbă rapid”, a venit următoarea propoziţie.
    Huang s-a uitat spre tânăra femeie, apoi a scris „e-c-h-n-o-l-o-g-y” din memorie. Ea şi-a împreunat mâinile. „Bun!“ a spus supraveghetoarea în timp ce o altă propoziţie cerea să fie completată. Huang îşi începuse cursul de engleză, care avea să dureze un sezon, cu câteva luni mai devreme, cu un test de diagnostic. S-a conectat la platforma Squirrel AI de pe laptop şi a răspuns la o serie de întrebări menite să-i evalueze stăpânirea a peste 10.000 de „puncte de cunoaştere” (cum ar fi distincţia între cuvinte asemănătoare ca formă, dar diferite ca înţeles). Pe baza răspunsurilor, software-ul de la Squirrel AI a generat pentru copil o „hartă de învăţare” precisă, care va determina ce texte va citi, ce videoclipuri va vedea, ce teste va face.
    În timp ce avansa cu lecţiile – cu sprijinul ocazional al unui îndrumător uman lângă el, sau al unuia dintre sutele accesibili prin intermediul legăturilor video de la sediul Squirrel AI din Shanghai – conţinutul era actualizat automat, deoarece sistemul a considerat că Huang stăpânea noi cunoştinţe.

     

    Huang a spus că a fost mai puţin distras la centrul de învăţare decât la şcoală şi că s-a simţit prieten cu tehnologia. „Este distractiv”, a spus el jurnalistului de la The Guardian după curs, cu ochii fixaţi în poală. „Este mult mai uşor să te concentrezi asupra sistemului, deoarece ai de-a face cu un dispozitiv.” De asemenea, scorurile sale la limba engleză păreau să se îmbunătăţească, motiv pentru care mama lui a plătit centrului încă 91.000 RMB (aproximativ 12.000 de euro) pentru încă un an de lecţii, în jur de 400 de ore în total.
    „Oricine poate învăţa”, a explicat Li după discuţiile cu Huang. Este nevoie doar de mediul potrivit şi de metoda potrivită, a spus el. Ideea pentru Squirrel AI i-a venit cu cinci ani mai devreme. Un deceniu la compania sa de tutorat, Only Education, îl lăsase cu frustrări. El a descoperit că dacă vrei să îmbunătăţeşti progresul unui elev, de departe cel mai bun mod este să-i găseşti un profesor bun. Dar profesorii buni erau rari. Găsirea şi instruirea a 8.000 de profesori noi în fiecare an era un proces anevoios care îi limita numărul de studenţi – şi creşterea afacerii sale.
    Răspunsul, a decis Li, este învăţarea adaptivă, unde un sistem inteligent bazat pe computer se adaptează automat la cea mai bună metodă pentru fiecare elev în parte. Ideea învăţării adaptive nu era nouă, dar Li era încrezător că evoluţiile din cercetarea AI însemnau că progresele uriaşe îi erau la îndemână. În loc să încerce să recreeze inteligenţa generală a unei minţi umane, cercetătorii au obţinut rezultate impresionante punând AI să lucreze la sarcini specializate. Medicii AI sunt acum egali sau mai buni decât oamenii la analizarea razelor X pentru anumite patologii, în timp ce avocaţii AI efectuează cercetări juridice care erau făcute cândva de către funcţionari.
    În urma unor astfel de descoperiri, Li a decis să sporească eforturile profesorilor săi umani cu un profesor virtual neobosit, perfect replicabil. „Imaginaţi-vă un îndrumător care ştie totul”, a spus el, „şi care ştie totul despre tine.”
    În Hangzhou, Huang se lupta cu cuvântul „hurry”. Pe ecranul său a apărut un videoclip cu un tânăr profesor îngrijit prezentând o lecţie de trei minute despre cum să folosească cuvântul cu pricina şi expresiile înrudite. Huang privea captivat.
    Momente de genul acesta, în care o contribuţie didactică scurtă are ca rezultat un mic succes de învăţare, sunt cunoscute sub numele de „nuggets” (pepite). Visul lui Li, care este şi visul educaţiei adaptive în general, este acela că AI va oferi într-o bună zi experienţa de învăţare perfectă, asigurându-se că fiecare dintre noi primeşte doar bucata potrivită de conţinut, livrată într-un mod corect, la momentul potrivit pentru nevoile individuale.
    Un mod în care Squirrel AI îşi îmbunătăţeşte rezultatele este prin recoltarea constantă a datelor despre utilizatorii săi. În timpul lecţiei lui Huang, sistemul a urmărit şi înregistrat continuu fiecare tastare a acestuia, mişcările cursorului, răspunsuri corecte sau greşite, texte citite şi videoclipuri urmărite. Aceste date au fost marcate pe linia temporală pentru a arăta unde Huang a sărit peste sau a persistat pe o anumită sarcină. Fiecare „nugget” (videoclip de vizionat sau text de citit) i-a fost apoi recomandat pe baza unei analize a datelor sale, acumulate din sute de ore de lucru pe platforma Squirrel şi din datele altor 2 milioane de studenţi. „Profesorii digitali pot colecta mai multă experienţă didactică decât ar putea colecta vreodată un om, chiar şi într-o sută de ani de predare”, a spus Tom Mitchell, directorul principal de AI al Squirrel AI.
    Viteza şi acurateţea platformei Squirrel AI vor depinde mai ales de numărul de utilizatori studenţi pe care reuşeşte să-i înscrie. Mai mulţi studenţi echivalează cu mai multe date. Pe măsură ce fiecare elev îşi croieşte drumul printr-un set de puncte de cunoaştere, lasă o urmă tot mai bogată în informaţii. Aceste date sunt apoi folosite pentru a antrena algoritmii părţii „gânditoare” a sistemului AI Squirrel.
    Acesta este un motiv pentru care Squirrel AI şi-a integrat afacerea online cu centre de învăţare fizice. Majoritatea copiilor din China nu au acces la laptopuri şi internet de mare viteză. Centrele de învăţare înseamnă că compania poate ajunge la copii la care altfel nu ar putea. Unul dintre motivele pentru care Mitchell spune că se bucură că lucrează cu Squirrel AI este volumul mare de date pe care compania le colectează. „Vom avea milioane de exemple naturale”, a spus el cu emoţie.

  • 105 Cele mai puternice femei din business: Marina Zara, Metro Cash & Carry România

    Profilul Marinei Zara, care este marketing driver & customer engagement artist pentru Metro Cash & Carry, a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business.

    Din rândul celor mai recente reuşite ale sale, Marina Zara aminteşte de campaniile de brand destinate clienţilor profesionişti, axate pe parteneriatul între aceştia şi Metro Cash & Carry. Iar pentru anul în curs, planurile sale se axează pe strategia retailerului de transformare digitală: „Clienţii noştri sunt consumatori de informaţie digitală şi conectaţi la platformele sociale de unde consumă informaţie relevantă afacerii lor”, spune Zara. Ea este de părare că a fi femeie în businessul corporatist este un avantaj, datorită creativităţii şi inovaţiilor aduse de femei în business. „Nu am avut impresia niciodată în parcursul meu profesional că dacă aş fi fost bărbat aş fi obţinut mai mult sau aş fi fost tratată altfel, fiindcă determinarea de a obţine succesul într-un proiect nu diferă în funcţie de sex”, subliniază ea. Marina Zara le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep acum parcursul profesional să aleagă domeniile în care îşi doresc cu adevărat să profeseze, să nu îşi caute doar un loc de muncă, să nu îşi negocieze salariul şi să meargă pe principiul «let it be» fiindcă dacă îţi pasă şi eşti bun, beneficiile vor veni cu siguranţă; „să fie curioase, să nu accepte statu-quo-ul, să petreacă maximum 30 de minute pe zi pe reţele sociale, să se plimbe în natură, să asculte muzică şi să nu uite să se joace!”.

  • Cum vrea China să ajungă cea mai puternică ţară din lume prin 5G şi inteligenţă artificială

    China se pregăteşte să lanseze un plan ambiţios care se va întinde pe o perioadă de 15 ani şi care pune bazele standardelor globale pentru următoare generaţie de tehnologie.

    Planul ar putea ajuta China să îşi îndeplinească ambiţiile şi i-ar putea oferi Beijingului un loc de frunte în zone precum inteligenţa artificială, reţele de telecomunicaţii şi fluxul de date, au explicat mai mulţi experţi pentru CNBC.

    „Standardele Chinei 2035” este un plan care va fi lansat două doi ani de contemplare şi negociere. Experţii spun că acesta este văzut ca următorul pas în dezvoltarea Chinei, succedând planul „Made In China 2025” – prin care China s-a implicat în producţie la nivel global. Însă de data aceasta Beijingul se concentrează pe tehnologiile care vor definii următorul deceniu.

    „Realitatea este că intrăm într-o nouă era care va fi definită de noile sisteme şi reţele tehnologice, în care liderii nu sunt încă bine definiţi, ceea ce îi dă Chinei oportunitatea să preia frâiele tehnologiei. Asta înseamnă că puterea în lume este încă în dezbatere”, a spus Emily de La Bruyere, co-fondator al firmei de consultanţă Horizon Advisory.

    Cum vrea China să cucerească lumea

    Tehnologiile şi industriile din întreaga lume funcţionează în baza unor diferite standarde, care definesc modul în care acestea funcţionează şi interoperabilitatea lor – adică modul în care două sau mai multe sisteme pot funcţiona împreună.

    Industria de telecomunicaţii este un exemplu bun, întrucât noile reţele care se dezvoltă, precum cele de 5G, nu pot fi doar „pornite” de la un buton. Este nevoie de ani de zile de planuri şi dezvoltări. Standardele tehnice sunt create şi definite printr-o colaborare a reglementatorilor din industrie, experţilor şi companiilor.

    Aceste specificaţii tehnice sunt adoptate şi integrate în ceea ce devine cunoscut drept standard. Asta asigură că standardele sunt cât mai uniforme, ceea ce poate îmbunătăţi eficienţa unei reţele noi şi poate asigura faptul că aceste reţele şi sisteme funcţionează oriunde în lume.

    Standardele există în spatele fiecărei tehnologii pe care o folosim zilnic, precum smartphone-urile.

    Marile companii europene şi americane de tehnologie, precum Ericsson şi Qualcomm, au făcut parte dintre cei care setează standardul pe mai multe industrii, însă China a început să joace un rol din ce în ce mai important în ultimii ani.

    Ce ştim despre planul Chinei

    În luna martie, Beijingul a publicat un document care se traduce ca „Principalele Puncte ale Procesului de Standardizare Naţională în 2020”.

    Reprezentanţii firmei de consultanţă Horizon Advisory au explicat pentru CNBC ce s-ar putea regăsi în proiectul „Standardele Chinei 2035”, în special în ceea ce priveşte ambiţiile internaţionale ale Beijingului.

    Unele dintre punctele publicate în planul din luna martie prevăd îmbunătăţirea standardelor pe plan intern în mai multe industrii, de la agricultură la producţie. Însă un alt aspect menţionat în document este nevoia de a stabili „o nouă generaţie a tehnologiei informaţiei şi a standardelor din sistemele de biotehnologie”.

    În această secţiune, planul detaliază dezvoltarea de standarde pentru Internet of Things, cloud computing, big data, 5G şi inteligenţă artificială. Acestea sunt văzute drept tehnologii critice în viitor, care vor sta la baza infrastructurii critice în întreaga lume.

    Documentul subliniază nevoia de „a participa în formularea de noi standarde internaţionale” şi nevoia Chinei de a înainta mai multe propuneri pentru standardele internaţionale.

    Planul pentru următorii 15 ani ar putea sta în fruntea ambiţiei Beijingului de a transforma China în cea mai puternică economie din lume.

    „5G este un exemplu proeminent până acum, întrucât nu am mai văzut companiile atât de agresive ca până acum, încercând nu doar să stabilească standarde pe plan local, ci să forţeze standardele lor în toată lumea”, a spus Elsa Kania, cercetător în cadrul programului pentru securitate naţională şi tehnologie al Centrului pentru Noua Securitate Americană (CNAS).

    5G se referă la următoarea generaţie de conectivitate mobilă şi este considerată infrastructură critică, întrucât stă la baza mai multor tehnologii, precum cele care fac parte din Internet of Things.

    Compania chineză Huawei, unul dintre principalii furnizori de echipamente 5G la nivel global, a devenit un jucător important în setarea standardelor. Huawei are cele mai multe patente înscrise în legătură cu tehnologia 5G, în faţa rivalilor de la Nokia şi Ericsson, conform unei analize de proprietate intelectuală, realizată de firma Iplytics.