BusinessMagazin

Tag: instanta suprema

  • Cererea lui Dan Voiculescu de strămutare a dosarului ICA, judecată vineri

     Cererea de strămutare a dosarului ICA a fost înregistrată în 4 iulie, la instanţa supremă, iar termenul de judecată a fost stabilit în 24 septembrie.

    Avocaţii lui Dan Voiculescu au formulat o cerere de preschimbare a termenului întrucât dosarul ICA, judecat la Curtea de Apel Bucureşti, s-ar putea încheia până la data stabilită pentru judecarea cererii de strămutare.

    Instanţa supremă a admis cererea şi a schimbat termenul de judecată din 24 septembrie în 11 iulie.

    Avocaţii lui Dan Voiculescu au formulat cererea de strămutare a dosarului ICA după ce, la termenul din 1 iulie al procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, au sesizat faptul că noul preşedinte al completului de judecată nu este imparţial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fosta asistentă maternală Fănica Grădinaru, acuzată că a maltratat copiii pe care îi avea în îngrijire, condamnată definitiv la 14 ani şi 10 luni de închisoare

     Fănica Grădinaru a fost condamnată la 12 ani de închisoare pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, la patru ani şi şase luni şi, respectiv, la trei ani pentru rele tratamente aplicate fetiţei şi băieţelului pe care îi avea în grijă, precum şi la un an de închisoare pentru uz de fals.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus contopirea pedepselor şi a adăugat, la pedeapsa cea mai grea, de 12 ani de închisoare, un spor de doi ani şi zece luni închisoare, urmând ca Fănica Grădinaru să execute 14 ani şi zece luni de închisoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNADNR, obligată să dea despăgubiri de un milion de euro tinerei care şi-a pierdut mâna în accident

     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis acţiunea Elenei Ghegeliu şi a dispus ca CNADNR să îi plătească despăgubiri de un milion de euro.

    Aceeaşi sumă fusese stabilită ca despăgubire şi de către Tribunalul Bucureşti, în aprilie 2013, însă Curtea de Apel Bucureşti a redus suma la 200.000 de euro, printr-o decizie din 27 noiembrie 2013.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la instanţa supremă, care miercuri a dat o decizie irevocabilă, care urmează să fie pusă în aplicare.

    Georgiana Elena Ghegeliu a dat în judecată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov în aprilie 2012, la Tribunalul Bucureşti, după ce şi-a pierdut mâna dreaptă în urma unui accident rutier petrecut în 2006.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu, în arest la domiciliu

     Instanţa supremă a admis astfel contestaţiile celor două judecătoare formulate împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, care a decis ca ele să fie în continuare cercetate în stare de arest.

    ICCJ a înlocuit măsura arestului cu arestul la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, între 27 mai şi 25 iunie.

    Totodată prin aceeaşi sentinţă va fi arestat la domiciliu şi avocatul Daniel Petre, judecat în acelaşi dosar.

    Decizia instanţei supreme este definitivă, Viorica Dinu, Antonela Costache şi Daniel Petre fiind scoşi din arest şi duşi la locuinţele lor.

    Viorica Dinu şi Antonela Costache au fost trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), împreună cu alte 21 de persoane, în 5 iulie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul membru CSM Toni Neacşu a fost achitat de instanţa supremă

     Toni Neacşu a fost achitat pentru că “faptele nu au fost comise cu vinovăţia prevăzută de lege”, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Totodată, instanţa a respins şi acţiunea civilă prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat recuperarea sumei încasate de Neacşu în perioada în care a lipsit de la serviciu.

    Decizia nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu apel la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorii DNA ceruseră, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Toni Neacşu la închisoare cu suspendare, în timp ce avocatul acestuia a cerut să fie achitat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diana Nemeş cere eliberarea din arest, pe motiv că urmează să nască

     Instanţa supremă a dezbătut, vineri, contestaţia Dianei Nemeş împotriva încheierii Curţii de Apel Bucureşti prin care un judecător de drepturi şi libertăţi a confirmat măsura arestării preventive în cazul acesteia.

    Avocaţii Dianei Nemeş au arătat că aceasta nu s-a ascuns niciodată de organele de urmărire penală, nu a contestat procedurile de extrădare, a dat declaraţii complete şi are o atitudine sinceră şi de colaborare.

    Apărătorii femeii au mai arătat că Diana Nemeş nu a avut nicio contribuţie la faptele cercetate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi că a ieşit din societatea soţului ei cu un an de zile înainte de începerea urmăririi penale.

    Avocaţii au precizat că, până la acest moment, niciun alt inculpat din dosar nu are vreo măsură preventivă pe numele său, iar o femeie însărcinată în luna a opta nu poate reprezenta un pericol social.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul preşedinte al ANOFM Silviu Bian, condamnat definitiv la şase ani de închisoare

     Înalta Curte de Casaţie Justiţie a menţinut astfel condamnarea dată lui Bian, în iunie 2013, de Curtea de Apel Bucureşti.

    La fondul procesului, Bian a fost condamnat de Tribunalul Capitalei, în mai 2012, la nouă ani de închisoare.

    În 9 noiembrie 2011, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Silviu Bian, pentru luare de mită, în formă continuată. Alături de el au fost deferiţi justiţiei Cristache Ristea, fost director executiv al Centrului de Formare Profesională a Personalului ANOFM, şi Alexandra Maria Ţichindelean, fost director al Organismului Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane din cadrul ANOFM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihail Vlasov a fost arestat preventiv. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la un om de afaceri

     Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, ea putând fi atacată la instanţa supremă.

    Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, ar fi cerut unui om de afaceri un milion de euro pentru a-l ajuta să câştige un dosar de arbitraj, iar marţi a primit de la acesta 200.000 de euro din suma cerută, fiind reţinut pentru trafic de influenţă, a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    DNA a arătat că procurorii Secţiei de Combatere a Corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Vlasov, pentru trafic de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea supremă a Germaniei a respins definitiv contestaţiile privind fondul de criză al UE

     Instanţa supremă de la Karlsruhe şi-a dat astfel avizul final cu privire la statutul legal al fondului, ridicând o serie de observaţii minore care nu vor afecta însă participarea Germaniei la mecanismul anticriză al UE şi nici drepturile de vot controlate de Berlin în board-ul instituţiei, transmite Bloomberg.

    Măsurile adoptate de UE şi BCE în timpul crizei datoriilor de stat au fost contestate în Germania de mai mulţi politicieni şi personalităţi din mediul academic.

    “Este încă imperativ să se găsească o modalitate sustenabilă, realistă, fundamentată democratic şi constituţională de ieşire din criză”, a declarat marţi judecătorul Andreas Vosskuhle, preşedintele Curţii Constituţionale a Germaniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alianţa PSD-UNPR-PC poate candida la europarlamentare, ICCJ a respins contestaţia PNL

     Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au aprecizat că cererea PNL de anulare a deciziei Biroului Electoral Central privind înregistrarea alianţei PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare este nefondată, fiind astfel respinsă. Decizia ICCJ este irevocabilă.

    PNL a cerut instanţei supreme să anuleze decizia BEC privind înregistrarea alianţei PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare, pentru că protocolul de constituire nu reprezintă protocolul unei alianţe electorale, ci al unei alianţe politice.

    Totodată, PNL mai arăta că protocolul de constituire a alianţei PSD-UNPR-PC a fost depus tardiv, după expirarea termenului prevăzut de lege şi, astfel, nu poate produce efecte juridice.

    Biroul Electoral Central a aprobat, miercuri, înregistrarea alianţei electorale PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare, după ce iniţial BEC a respins solicitarea de înregistrare a alianţei Uniunii Social Democrate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro