BusinessMagazin

Tag: instalatii

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • Raid israelian în Fâşia Gaza, în urma unor tiruri de rachete

     “Raidul a vizat două instalaţii de lansare de rachete, în urma unor tiruri de rachete efectuate marţi de pe teritoriul Fâşiei Gaza, dintre care una a explodat pe teritoriul israelian”, fără să facă victime, a adăugat purtătorul de cuvânt.

    Mişcarea “Hamas trebuie să dea socoteală pentru orice încălcare a suveranităţii israeliene, iar regimul terorist pe care l-a creat va purta responsabilitatea oricărei activităţi teroriste provenind de pe teritoriul Fâşiei Gaza”, a subliniat el.

    Fâşia Gaza este controlată de către Hamas, principala mişcare islamică palestiniană care se opune reluării, miercuri, a negocierilor israeliano-palestiniene sub egida Statelor Unite, după eliberarea, în noaptea de marţi spre miercuri, a 26 de deţinuţi palestinieni de către israelieni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oltchim trimite în şomaj tehnic peste 700 de salariaţi, din 29 iulie

     Salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie de 80% din salariul de bază.

    Totodată, combinatul urmează să-şi reducă programul de lucru de la 5 zile la 4 zile, în perioada 29 iulie-8septembrie, pentru angajaţii aparţinând Direcţiei Petrochimice.

    Liderul sindical al Oltchim Râmnicu Vâlcea, Mihai Diculoiu, a declarat joi că 271 de angajaţi de la Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit deja deciziile de intrare în şomaj tehnic începând cu 29 iulie.

    “Această serie de salariaţi care pleacă în şomaj tehnic vine după ce, în urmă cu două luni, 909 angajaţi au fost disponibilizaţi şi sperăm că este printre ultimele măsuri de trimitere în şomaj tehnic şi că la finalul lunii septembrie Oltchim va fi privatizat într-o formulă de succes care să includă şi rafinăria de la Piteşti, cea de la Arpechim”, a declarat Diculoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai scump restaurant din România: o masă costă cât un salariu minim

    Degajat şi volubil, Florin Rădulescu îşi primeşte oaspeţii în restaurantul Osho din cartierul bucureştean Primăverii, pe care l-a deschis în 2010, în urma unei investiţii de 320.000 de euro din fonduri proprii. „Îmi place foarte tare să gătesc şi mi-am dorit mult să deschid un restaurant”, spune Rădulescu, care are 47 de ani şi este de profesie inginer. Încă din 2003 şi-a făcut propria firmă, cu activităţi în domeniul instalaţiilor de aer condiţionat, iar acum îşi petrece dimineţile la firma de instalaţii iar de la 12 până seara la 8 se ocupă de restaurant.

    „Am două slujbe„, glumeşte antreprenorul, care a avut de la începutul investiţiei un pachet de 75% din acţiuni, dar acum o deţine în întregime, pentru că alţi doi parteneri au ieştit din afacere în toamna anului trecut. „Osho este marcă înregistrată şi nu mai am alte afaceri în Horeca”, spune el.

    Antreprenorul a mai cheltuit încă 320.000 de euro pentru deschiderea celui de-al doilea spaţiu, în 2011, cu specific pescăresc, iar la finalul anului trecut investiţia totală ajunsese deja la 800.000 de euro. Osho s-a consacrat în Capitală drept unul dintre cele mai scumpe restaurante, bonul de casă mediu plasându-se la 180 de lei; cele mai scumpe feluri de mâncare ajung la 340 de lei o porţie de  Black Angus Tomahawk sau Black Angus Beeef Chops.

    Privite însă din perspectiva gramajului, scumpe sunt carnea de bizon – 220 de lei porţia de 300 gr. şi vita de tip Wagyu – 240 de lei porţia de 300 gr. Restaurantele au în medie între 450 şi 500 de clienţi în fiecare zi, împărţiţi în mod egal între mesele de prânz şi seară. 65% dintre ei sunt deja clienţi fideli, iar proprietatul spune că pentru ei a dezvoltat un sistem de bonusuri:  carduri cu reduceri de 15%. „Peste 80% dintre clienţi au peste 35 de ani, sunt corporatişti, politicieni sau oameni de afaceri”.

    Deschis după instalarea recesiunii, Osho nu a resimţit în niciun fel criza economică dintr-un motiv foarte simplu: ţinteşte clienţi cu putere de cumpărare ridicată. „Clienţii noştri ştiu ce vor şi, de multe ori, din partea lor vin sugestii foarte pertinente. Meniul de pe mese, de pildă, este completat şi în funcţie de ideile lor”, explică Rădulescu. Nu doar meniurile au fost recent schimbate, ci a investit deja anul acesta 100.000 de euro pentru publicitate, rebranding şi extinderea sistemului de livrări.

    Despre alegerea specificului restaurantului, povesteşte că a călătorit mult şi a prins gustul cărnii de vită, „care nu este aşa cum o cunoaştem noi – tare, aţoasă, fiartă mult pentru o mâncare. Sunt specii de vită crescute special pentru carne„, explică el. De fapt, pentru o friptură după standardele lui Florin Rădulescu, animalele sunt alese – cinci, poate zece dintr-un lot anume, sunt sacrificate exact când trebuie (altfel carnea se întăreşte), iar carnea este maturată, în frigidere, vreme de 10, 21 sau 45 de zile, Osho fiind primul restaurant din România care face acest lucru. Iar cu cât este mai lung timpul de maturare, cu atât creşte şi preţul felului de mâncare.
     

  • Coreea de Nord a oprit construcţia unei noi instalaţii de lansare de rachete: “Ar putea fi o turnură în politica sa de apărare”

     Construcţia acestei noi rampe, a unui hangar de asamblare şi a unui centru de control al lansării la instalaţia Tonghae a fost oprită în septembrie 2012, a precizat Institutul americano-coreean al Universităţii Johns Hopkins pe site-ul său de Internet 38 North.

    Această instalaţie era destinată lansării unor proiectile de gabarit mai mare decât racheta Unha-3 care a reuşit să plaseze pe orbită un satelit în decembrie.

    Institutul Hopkins emite două ipoteze: Coreea de Nord a apreciat că îi este suficientă o singură instalaţie de lansare (la Sohae) sau a “decis să încetinească sau chiar să pună capăt activităţilor sale de proiectare a unei rachete mai mari”, ceea ce ar marca o turnură în politica sa de apărare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un inginer ieşean a creat zece locuri de muncă după ce şi-a făcut firmă cu bani de la stat

    După ce a lucrat timp de aproape cinci ani într-o firmă de comercializare a echipamentelor şi accesoriilor pentru instalaţii, Paul Diac, 37 de ani, a decis să porneas­că o afacere în ace­laşi domeniu în urma unei in­ves­tiţii de circa 30.000 de euro. Pentru a pu­ne pe picioare afacerea, antre­pre­no­rul din Iaşi, de profesie inginer în in­dus­tria textilelor, a luat 10.000 de euro de la stat şi a făcut un credit la bancă, restul in­vestiţiei fiind aco­pe­rite din econo­mii per­sonale.
     
    Compania comer­cia­lizează instalaţii de în­călzire şi sanitare, mon­tează şi repară cen­­trale termice, pa­no­uri solare, pompe de căldură, centrale ter­­mice peleţi, dar re­pa­­ră şi echipamente electrice.
     
    „Decizia de a des­chide această afa­cere a venit după ce am aflat de programul derulat de Guvern şi cu foarte puţin timp înainte de a împlini vârsta maximă permi­să pentru a aplica la acest proiect (35 de ani – n.red.). Nu ne este foarte uşor, mai ales în perioada de iarnă, dar am reuşit să ieşim întotdeauna pe plus. De altfel, în­cet, încet ne extindem şi activitatea. Din 2011 am angajat până în prezent nouă per­soane, iar până la finalul anului vrem să deschidem un magazin.“
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013

    ZF Corporate este serviciul de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.

     

  • Coreea de Nord începe consolidarea arsenalului nuclear: Un reactor nuclear oprit în 2007 va fi repornit

     Coreea de Nord a precizat că “va reamenaja şi va reporni” toate instalaţiile complexului său nuclear de la Yongbyon, între care o instalaţie de îmbogăţire a uraniului şi un reactor de cinci megawaţi.

    Acest reactor este singura sursă de plutoniu pentru programul nuclear militar al Phenianului, care dispune de o cantitate suficientă pentru producerea a patru până la opt bombe.

    Această decizie este conformă cu intenţia Coreei de Nord de a-şi “consolida arsenalul nuclear atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi cantitatea” şi este necesară rezolvării penuriei “grave” de electricitate, potrivit unui purtător de cuvânt al programului de energie nucleară nord-coreean, citat de agenţia de presă oficială a regimului comunist KCNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cat s-au ieftinit constructiile din cauza crizei

    Rudolf Sommer vorbeste rar si apasat despre afacerea lui, fara
    sa se fereasca de verdicte negative: chiar daca ultimele luni au
    fost mai bune: “Este un pic cam dura perioada aceasta ca sa o numim
    o gura oxigen”, spune directorul general si proprietarul Sommering
    Install, una dintre cele mai mari companii de instalatii de pe
    piata. |mbunatatirea pe care Sommering o simte, comparativ cu
    inceputul anului cand “nu s-a intamplat mai nimic”, tine mai ales
    de doua contracte care ocupa acum aproape tot timpul companiei:
    lucrarile la proiectele de birouri Lakeview, care va fi livrat la
    inceputul anului viitor, si reinceperea lucrarilor la Global City,
    ambele din Bucuresti.

    Chiar si cu un sfarsit de an mai bun, Sommer a revizuit in minus
    estimarea privind cifra de afaceri din acest an, noua tinta fiind
    de 20 de milioane de euro, fata de 25 anul trecut. “Proiectele care
    trebuia sa fie incepute au fost amanate. Erau intr-o faza finala de
    proiectare, nu trebuia decat sa ne apucam de lucru, dar… Din ce
    vad, nu se construieste”, reflecteaza omul de afaceri, care a pus
    bazele companiei in 1995. |n primii ani, firma s-a ocupat de
    lucrari de montarea centralelor termice, “moda vremii”, iar din
    2000 au inceput sa se inmulteasca contractele incheiate cu
    companii, desi “piata imobiliara era bazata atunci pe firmele de
    stat”.


    Anii de boom ai pietei imobiliare au dublat cifra de afaceri a
    companiei, ca de altfel a majoritatii firmelor din constructii,
    insa Sommer considera ca perioada cuprinsa intre 2005 si 2008 are
    multe asemanari cu actuala perioada. “Atunci venea dezvoltatorul si
    spunea ca vrea sa ridice repede o cladire ca sa aiba cui sa o
    vanda. Majoritatea cladirilor de atunci au o calitate slaba.”
    Asemanarea cu epoca de acum despre care vorbeste proprietarul
    Sommering vine din faptul ca pretul este principalul factor de
    diferentiere a ofertelor depuse la licitatiile pentru lucrarile de
    instalatii din marile proiecte imobiliare. Sommer afirma ca exista
    cazuri cand s-a facut rabat de la calitate pentru a reduce
    costurile.

  • Romstal, cifra de afaceri de peste 500 de mil. euro

    Conform datelor preliminare, cifra de afaceri realizata in primul trimestru al acestui an este de aproximativ 112 milioane euro, cu 30% mai mult decat in primele trei luni ale anului 2007, iar pentru anul 2008, grupul Romstal are ca obiectiv o cifra de afaceri de 650 milioane euro.

    "Rezultatele excelente au fost determinate de investitiile permanente si de diversificarea gamelor de produse", a declarat directorul de dezvoltare Romstal, Enrico Perini.

    Prezenta pe pietele din Romania, Rusia, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova si Italia compania a inregistrat la nivel international o cifra de afaceri de peste 313 milioane euro, mai mare cu 48% fata de anul precedent. In Romania, cifra de afaceri a fost de aproximativ 200 milioane euro, cu peste 40% mai mult decat in aceiasi perioada a anului 2006.

    Romstal a inaugurat in perioada ianuarie-decembrie 2007, 25 filiale si 29 reprezentante, dintre care 15 filiale si 17 reprezentante pe pietele externe. De asemenea, a fost finalizata si constructia a 2 depozite care deservesc zonele Bucuresti si Deva. Programul de investitii a cuprins dezvoltarea capacitatilor de depozitare, expozitie si distributie, insumand peste 50 de milioane de euro.

    In 2007, Romstal s-a extins pe piata din Serbia, prin preluarea companiei private Doming d.o.o. specializata in comecializarea echipamentelor pentru instalatii, valoarea tranzactiei fiind de 10 milioane de euro
    In prezent, grupul Romstal cuprinde: Romstal, Valrom Industrie, Valplast Industrie, Autoklass Center, Belform Prod, Dezim Development, IOS Software Solutions, Central Service Instal, City Garden Distribution si recent achizitionata Doming d.o.o Serbia.

    Cititi aici planurile de dezvoltare ale Romstal pentru urmatorii cinci ani

  • Acasa la vecini

    Omul de afaceri Enrico Perini a inteles ca pentru a avea o firma cu adevarat puternica trebuie sa invete sa joace la nivel regional. Primele opt luni din 2007 i-au confirmat ideea: cifra de afaceri din cele trei piete de peste granita – Republica Moldova, Ucraina si Italia – a crescut cu 52%, ajungand la 178 de milioane de euro. Evolutia vanzarilor din afara granitelor s-a dovedit chiar mai rapida decat cea de pe piata interna: in Romania, afacerile grupului Romstal au inregistrat un plus de 47% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior, iar previziunile pentru tot anul se refera la o crestere de 40%.

    Cresterea vanzarilor intervine oarecum natural, in conditiile in care se mareste si numarul punctelor de vanzare intr-un ritm chiar mai rapid decat cel din 2006. In primele opt luni ale anului, reteaua s-a marit cu 15 noi puncte de vanzare si doua depozite, toate deschise intre granitele tarii, urmand ca pana la sfarsitul anului sa fie inaugurate alte 2 filiale si 6 reprezentante in sistem de franciza. Anul trecut, Romstal a deschis 13 noi centre, dintre care sapte in Romania, trei in Ucraina, doua in Republica Moldova si unul in Italia.

    Implicat mai cu seama in extinderea grupului, omul de afaceri de origine italiana spune ca pentru a acoperi o zona cat mai larga ia in considerare toate variantele: deschiderea de noi francize, constructia sau cumpararea de noi puncte de vanzare. La nivel de regiune, interesul de extindere vizeaza acum Rusia, Bulgaria si Serbia, unde „cel tarziu in primul trimestru al anului 2008, activitatile grupului vor fi complet operative“, conform lui Perini.

    Enrico Perini spune ca deja sunt batute in cuie nu numai bugetele pentru anul viitor, ci pana in 2010, asa incat „fiecare manager sa vada care sunt tintele si sa vada ce poate face pentru a le sustine“. Grupul, ce numara nu mai putin de noua firme cu arii de activitate variate – de la productia de tevi sau comercializarea instalatiilor sanitare pana la vanzarea de masini si investitii imobiliare -, ar urma sa depaseasca pragul de un miliard de euro in 2012. Cifra de afaceri din acest an va depasi 430 de milioane de euro, conform propriilor estimari, dupa ce anul trecut a fost de 320 de milioane de euro.

    In cadrul grupului, vanzarile de obiecte sanitare, gresie si faianta au crescut cu circa 60% fata de perioada similara a anului trecut. Divizia de surse de incalzire a inregistrat cresteri ce depasesc media pietei (30%): vanzarile de microcentrale pe gaz au crescut cu 58%, iar cele de microcentrale electrice cu 34%.

    Pentru dezvoltarea diviziei de produse electrice, Romstal a semnat recent si un parteneriat cu grupul olandez Philips. „Avem opt magazine dedicate iluminatului si urmeaza sa mai deschidem inca trei sau patru“, declara Perini, care apreciaza ca vanzarile de produse electrice reprezinta intre 8 si 10% din cifra de afaceri a unui showroom. Vanzarile din acest an pentru divizia de electrice le-au depasit cu 70% pe cele de anul trecut, „dar si bazele de plecare sunt mai mici“.

    Din cele noua companii ale grupului Romstal, diviziile principale de activitate sunt trei: distributie auto, productie de tevi si distributia echipamentelor termo-hidro-sanitare (care aduce si cea mai mare parte din venituri). Pe segmentul de obiecte sanitare, unul din principalii concurenti este producatorul Mondial din Lugoj, detinut de grupul german Villeroy & Boch, care a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 32 de milioane de euro. Pe piata de obiecte sanitare concureaza cu Urbis sau Romceram Roman (preluat de polonezii de la Cernasit) si distribuitori precum Delta Distribution sau SSAB Impex. In segmentul articolelor termosanitare, Romstal rivalizeaza cu distribuitorul Merloni TermoSanitari Romania, care a vandut anul trecut de circa 25 de milioane de euro. Avand insa orizonturi de manevra mai largi decat concurenta, Romstal poate schimba oricand centrul de greutate, asa cum dimensiunea afacerilor nu se mai masoara acum doar in judete, ci si in tari.