Indiciele ROBOR la 6 luni s-a depreciat de asemenea vineri, la de 3,18% faţă de valoarea înregistrată miercuri de 3,19%.
ROBOR este rata dobânzii în funcţie de care băncile oferă îşi oferă împrumuturi între ele sub formă de depozite în lei. Practic ROBOR este rata cu care o anumită bancă va credita o alta.
IRCC înlocuieşte ROBOR la stabilirea dobânzilor plătite la creditele acordate consumatorilor.
Pieţele sunt tulburi joi, după ce bursele americane au înregistrat scăderi majore pe fondul unei scăderi a randamentului pe titluri de stat americane cu scadenţa la 30 de ani care a atins nivelul de sub 2% pentru prima dată, generând temeri majore pentru investitori cu privire la o recesiune iminentă.
Potrivit Financial Times, traderii s-au îndepărtat de active mai riscante precum acţiunile bursiere şi petrolul într-o încercare de a se refugia în aşa-numitele „paradisuri”, precum titlurile de stat.
Investitorii sunt îngrijoraţi de semnalele transmise de pieţele de obligaţiuni, corelate cu tensiunile comerciale care escaladează din ce în ce mai mult între Washington şi Beijing.
„Nu există niciun dubiu că riscul unei recesiuni creşte pe fondul escaladării conflictelor comerciale”, notează strategii BNP Paribas.
Semnalele negative s-au înmulţit săptămâna aceasta pe fondul unor semnale comerciale economice slabe atât din Germania, cât şi din China, două dintre cele mai mari economii ale lumii.
Drept urmare, randamentul titlurilor de stat cu scadenţa la 10 ani, atât în SUA, cât şi în Marea Britanie, au scăzut sub nivelul celor pe termen scurt pentru prima dată de la criza financiară până în prezent – această inversiunie indică de obicei o recesiunea.
Bursele americane au scăzut masiv miercuri, cu indicele industrial Dow Jones înregistrând cea mai slabă zi din 2019, după ce piaţa titlurilor de stat a dat semnale îngrijorătoare cu privire la starea economiei americane, potrivit CNBC.
Indicele Dow Jones a scăzut cu 800 de puncte, adică 3%, înregistrând cea mai mare scădere procentuală din acest an, şi a cea mai mare pierdere de puncte din istorie.
Indicele S&P a scăzut cu 85,7 puncte, adică peste 2,9%, la 2.840 puncte, în timp ce indicele Nasdaq care urmăreşte companiile din tehnologie a scăzut cu 3% la 7.773 puncte.
Indicele Dow Jones a pierdut tot ce recuperase de la scăderile de la începutul lunii şi a scăzut la minimul ultimelor două luni.
Astfel, creşterea PIB-ului României a fost, în serie ajustată sezonier, de 4,6% în T2, 2019, faţă media europeană de 1,3%.
În Ungaria, PIB a crescut cu 5,1% în serie ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precent. După România, a treia cea mai mare creştere din UE a fost înregistrată în Polonia, unde economia a crescut cu 4,1%.
Bulgaria a înregistrat de asemenea o creştere economică peste medie europeană. Economia bulgară a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 3,3%, iar Cehia a înregistrat un avans anual de 2,7% în T2. Nicio ţară din UE pentru care există în acest moment date nu a înregistrat scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economia italiană a stagnat în al doilea trimestru din acest an, după ce în primul trimestru a înregistrat o scădere economică de 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.
AEP face precizări în urma apariţiei unor informaţii în spaţiul public potrivit cărora alegătorii din străinătate ezită să se înregistreze pe portalul www.votstrainatate.ro din cauza suspiciunii că datele lor ar putea ajunge la ANAF sau la alte instituţii:
“Potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale”, arată un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
AEP menţionează că datele românilor din străinătate care se preînregistrează pe portalul www.votstrainatate.rosunt doar la dispoziţia Autorităţii şi a Ministerului Afacerilor Externe.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Creşterea preţului aurului a început miercuri 7 august, când a fost cotat la 202,1739 lei, peste preţul înregistrat pe 5 octombrie 2012, de 202,0812 lei.
Preţul oficial al gramului de aur a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la peste 200 de lei gramul în prezent.
Preţul aurului înregistrează creşteri importante şi pe piaţa internaţională, unde se situează la maximul ultimilor şase ani. La ora transmiterii ştirii, aurul era cotat la 1.526,62 dolari uncia, 1.504,54 dolari uncia, în creştere cu 1,44% faţă de luni. Preţul este mai redus faţă de maximele atinse în 2011, când a depăşit 1.800 de dolari uncia.
Pe lângă scumpirile înregistrate în cazul cartofilor (21,71%) şi în cazul portocalelor şi lămâilor (20,01%), INS arată că există şi scăderi ale preţurilor în cazul anumitor produse principale de consum. Ouăle s-au ieftinit cu 7,71% iar fasolea are un preţ mai mic cu 2,18% faţă de finalul anului trecut, potrivit datelor INS.
În luna iulie a anului în curs (2019), fructele s-au ieftinit cu 1,31% faţă de iunie, iar preţul cartofilor a scăzut faţă de iulie, cu 11,41%.
Pe de altă parte, în iulie preţurile cărnii de porc au crescut cu 0,58%, oule au fost mai scumpe cu 0,64% iar telemeaua a înregistrat o scumpire de 0,55%, mai arată analiza INS.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.
Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.
Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”
Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.
Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.
Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”
“2019 va fi un an fundamental pentru Orbis. În urma unor analize complexe, Compania a decis să împartă afacerea în două linii separate – active de tip light şi active imobiliare, ceea ce a fost un pas natural în strategia de dezvoltare a grupurilor hoteliere internaţionale. Argumentele acestei separari au fost dezvoltarea rapidă a componentei de active de tip light (deja aproape 50% din reţea) şi diferenţele dintre modelele de afaceri ale Orbis, respective Accor (partenerul nostru strategic)”, a declarat Gilles Clavie, President & CEO al Orbis.
Suma este urmarea unor “potenţiale concesii şi altor considerente faţă de clienţi”, alături de impactul scăderii de producţie, a declarat compania, din cauza faptului că liniile aeriene care utilizează modelele 737 MAX continuă să îşi anuleze zborurile până în noiembrie.
Compania va înregistra o reducere a veniturilor de 5,6 miliarde dolari a veniturilor şi a câştigurilor brute din al doilea trimestru.
Acţiunile Boeing au înregistrat o tendinţă de creştere, situaţie care arată că investitorii se simt confortabili în raport cu costul anunţat şi cu planurile de producţie ale companiei care au fost prezentate cu o săptămână înainte ca Boeing să-şi publice rezultatele financiare, explică analistul băncii de investiţii Morgan Stanley, Rajeev Lalwani.
“Compania s-a arătat încrezătoare că va reveni pe piaţă înainte de sfârşitul anului şi că va ajunge să producă până la 57 aeronave din modelul 737 MAX pe lună, în aproximativ 12 luni, fapt în privinţa căruia investitorii erau destul de sceptici”, a mai spus Lalwani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.