Eforturile de a schimba cursul istoriei şi liniştea naturii au fost întotdeauna un motiv principal al civilizaţiei umane, timp de mai multe secole.
Fie că este vorba de intenţia de a stăpâni aerul prin inventarea avioanelor sau construcţia mega-structurilor, precum piramidele, sau oprind fluxul uneia dintre cele mai mari resurse de apă din lume – “Cascada Niagara”.
Cascada Niagara este compusă din Cascada Horseshoe şi Cascada Americană.
”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend – o reţea socială dedicată studenţilor.
Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află numeroşi ingineri talentaţi.
Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”
Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.
”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend – o reţea socială dedicată studenţilor.
Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află numeroşi ingineri talentaţi.
Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”
Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.
Acum două săptămâni Ziarul Financiar a descoperit întâmplător, într-un articol din Wall Street Journal, cel mai important ziar economic din lume, numele unui inginer român, Cristina Bălan, care a lucrat pentru Tesla, la primul model creat de Tesla de la zero şi care a fost dată afară după ce a avertizat asupra unor deficienţe ale acestor maşini electrice. Acest caz este la mediere între cele două părţi.
„Am citit în Ziarul Financiar despre dumneavoastră şi despre ce aţi făcut până acum. Nu multă lume are ocazia să lucreze pentru compania americană Tesla, cea care vrea să revoluţioneze industria auto mondială cu modelele ei electrice. Chiar şi noi încurajăm în România aceste modele .
Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.
Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.
Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.
Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.
În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.
Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.
Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.
Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.
În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.
În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).
Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.
Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.
Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.
Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.
Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.
În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.
Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.
Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.
Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.
În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.
În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).
Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.
Oamenii vor ajunge pe Marte în anii 2030 acompaniaţi de de roboţi dacă planurile ambiţioase ale NASA devin realitate, informează Wired.
Agenţia spaţială a lansat un concurs provocându-i pe ingineri să dezvolte capabilităţile roboţilor umanoizi, astfel încât să-i ajute pe astronauţi în lunga călătorie către Marte. NASA pune la bătaie un premiu de 1 milion de dolari.
Echipele vor trebui să programeze un robot virtual să realizeze o serie de sarcini virtuale care ar putea salva viaţa echipajului uman, precum repararea fisurilor. Robotul în cauză, dezvoltat de NASA, este numit Valkyrie, are aproape 1,80 cm, în jur de 130 de kg şi poate funcţiona în medii ostile. Poate “vedea”datorită senzorilor şi camerei amplasate pe cap, poate merge şi prinde obiecte cu mâinile, care au patru degete.
Marea provocare pentru ingineri este să-i dezvolte dexteritatea robotului pentru a putea face lucruri care necesită fineţe. Astfel de roboţi există pe pământ, dar aceştia nu pot fi folosiţi din cauza temperaturilor extrem de scăzute care pot atinge şi -176 de grade celsius.
Pentru a câştiga competiţia, echipele de ingineri trebuie să rezolve următorul scenariu virtual: o furtună de nisip extrem de puternică a stricat habitatul de pe Marte. Aceştia trebuie să îndeplinească trei obiective: alinierea unei antene de comunicaţii, repararea unui tablou solar şi repararea unei fisuri în habitat.
echipele se pot înscrie de azi şi vor trece printr-o rundă de calificare în septembrie-noiembrie, iar finaliştii vor fi anunţaţi în decembrie. Apoi finaliştii se vor putea antrena din ianuarie până în iunie 2017, iar finala va avea în iunie.
Omul ăst ştie de tine, de Pokemoni, de proprietăţile laserilor cu medii active solide, despre legile ce se aplică când stăm în picioare sau alergând după Pokemoni, despre proprietăţile optice ale sistemelor corelate de electroni. Cristian Presură este cercetător la compania Philips din Olanda. Este ditamai fizicianul.
Dacă veţi zbura în curând cu un Airbus A350 XWB, care zboară internaţional de pe aeroportul din Bucureşti, veţi avea o şansă să vă uitaţi pe fereastră, să vedeţi flapsul folosit spre decolare şi aterizare în acţiune şi să vă amintiţi că designul acestuia a fost făcut aici în România“, răspunde Sebastiaan van Hese, managing director al companiei de inginerie aerospaţială Fokker Engineering, întrebat dacă putem vedea în zborurile luate de pe aeroportul Henri Coandă componente de aeronavă realizate de inginerii români.
Sebastiaan van Hese este managerul companiei de trei ani, iar înaintea sa tot conaţionali de‑ai săi au ocupat poziţia; potrivit lui, compania este „un bun exemplu al amestecului de cultură româno-olandez“. El însuşi este un exponent: după absolvirea unei universităţi tehnice din Olanda, şi-a urmat pasiunea pentru călătorii, mai ales spre destinaţii îndepărtate, astfel fiind alimentat interesul pentru aviaţie. Fokker Technologies, compania mamă a Fokker Engineering, este locul în care şi-a dezvoltat întreaga carieră: a primit mai întâi o poziţie într-un program de dezvoltare internaţională ce i-a permis să fie implicat în operaţiunile companiei din mai multe părţi ale lumii – Olanda, SUA, Canada, Mexic. „Mulţi din oameni au lucrat în companie vreme de 50 de ani. Erau aici când compania producea aeronave, au cunoştinţe şi pasiune pentru brand, pentru aeronave. Când vorbeşti cu ei, automat devii pasionat“, descrie el angajaţii care îşi amintesc despre primul zbor al Fokker 100, pasiune despre care spune că l-a motivat şi pe el să îşi continuie cariera în industrie. Iar la venirea în România, spune Van Hese, a regăsit acelaşi interes, transmis de la pionieratul lui Aurel Vlaicu.
Olandezul începe discuţia despre companie cu „istoria îndelungată a acesteia, aproape la fel de lungă ca şi aviaţia“. A fost fondată în 1919, de Anthony Fokker, care a construit prima sa aeronavă cam în aceeaşi perioadă în care Aurel Vlaicu a făcut acelaşi lucru în România. Compania a evoluat treptat, prin dezvoltarea de noi modele de aeronave – inclusiv unele militare folosite în Primul Război Mondial, ajungând principalul producător de aeronave pentru piaţa din SUA, unde, în 1920, a deschis şi o subsidiară. Parcursul companiei a fost presărat şi cu schimbări de nume, fuziuni şi achiziţii: în 1930 a fuzionat cu General Motors Corporation, iar numele a fost schimbat în General Aviation Manufacturing Corporation. Mai apoi fuzionează cu North American Aviation şi, în 1948, este integrată de General Motors.
Mai recent, în 1996, s-a transformat din producător de aeronave într-o companie care dezvoltă şi produce sisteme aviatice avansate şi componente pentru aeronave destinate deţinătorilor şi producătorilor acestora; furnizează servicii integrate de mentenanţă şi produse pentru deţinătorii şi operatorii aeronavelor. În acelaşi an, a fost achiziţionată de olandezii de la Stork. Cea mai recentă schimbare a fost finalizată însă chiar anul trecut şi a constat în achiziţia companiei de către multinaţionala britanică GKN, într-o tranzacţie estimată la 706 milioane de euro.
Pe piaţa locală, compania a împlinit anul trecut un deceniu de activitate. „În 2005 s-a luat decizia venirii în România. Căutam un loc în care să putem externaliza servicii de inginerie la un cost mai scăzut, iar România s-a dovedit cea mai potrivită pentru extinderea afacerii. Aici există o pasiune pentru aviaţie, care vine din istoria aviaţiei, pe care o avem în comun, pionieri din România şi Olanda au conturat această istorie. În România există mulţi studenţi la Facultatea de Inginerie Aerospaţială, iar existenţa facultăţii a fost un factor important în decizia noastră. Au contat şi disponibilitatea forţei de muncă, educaţia, că oamenii vorbesc engleza, germana, franceza, comparativ cu alte ţări din jurul României, unde nu se întâmplă la fel“, descrie el caracteristicile pieţei locale.
Printre componentele produse în România se află flapsurile aeronavei Airbus A350 XWB, una dintre cele mai mari aeronave destinate zborurilor civile ale Airbus. Producţia poate fi făcută în prezent de cei 50 de ingineri din România – de la realizarea conceptului la design, producţie, aftermarket, mentenanţă.
Compania recrutează anual circa cinci angajaţi, majoritatea absolvenţi ai Facultăţii de Inginerie Aerospaţială din cadrul Universităţii Bucureşti, astfel că vârsta medie a acestora este de circa 35 de ani. Van Hese arată şi ce apreciază cel mai mult: „Inginerii români sunt foarte dedicaţi să-şi termine munca, preocupaţi să se dezvolte profesional, vor să înveţe mai mult. Seamănă cu un burete: vin în companie foarte tineri, plini de ambiţie, pasionaţi, şi vor să înveţe cât mai mult într-o perioadă scurtă de timp; trebuie să îi opreşti câteodată şi să le spui: «Acum e cazul să aplici ce ai învăţat»“. Totodată, observă că oamenii de aici sunt dispuşi să petreacă mai mult timp la serviciu pentru a-şi vedea munca finalizată, spre deosebire de stilul de lucru al olandezilor: „Sunt şi ei dedicaţi, dar îşi petrec timpul diferit, în Olanda avem un mediu în care ne consultăm mult între noi; românii preferă să execute. Aceste caracteristici merg foarte bine împreună, luăm ce e cel mai bun din cele două lumi; oamenii de aici lucrează pentru a termina munca, iar în acelaşi timp fac un pas înapoi pentru a se întreba dacă merg în direcţia bună“.
Inginerii Porsche Engineering Cluj-Napoca lucrează la dezvoltarea unor proiecte de software care fac să crească gradul de digitalizare a automobilului, acestea având şanse să fie integrate în viitorul model de autoturism Panamera, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Malte Radmann, Managing Director Porsche Engineering Group GmbH, a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că pentru subsidiara locală se caută tineri ingineri de software şi ingineri mecanici talentaţi, care să deţină cunoştinţe tehnice în domeniu.
“Porsche Engineering Cluj-Napoca, subsidiară înfiinţată în 2015, îşi propune completarea echipei, ajungând la 20 de ingineri de software şi ingineri mecanici, până la finalul acestui an. Căutăm tineri ingineri de software şi ingineri mecanici talentaţi, care să deţină cunoştinţe tehnice în domeniu, să fie pasionaţi de ingineria auto. Să fie deschişi către provocările din domeniul mobilităţii şi al dezvoltării de autovehicule, care fac să crească gradul de digitalizare a automobilului. Suntem într-un moment de cotitură al industriei auto, în care aceasta se regândeşte, se reinventează şi vorbim de mobilitate electronic, digitalizare, conectivitate, aspecte noi care capătă o importanţă deosebită”, a spus Radmann.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro