Tag: infractiuni

  • Un primar din România, aflat în puşcărie, a reuşit să câştige alegerile

    Mai multe persoane care fie sunt urmăriţi penal, fie sunt acuzaţi de DNA de acte de corupţie au reuşit să determine un număr de oameni să voteze cu ei şi astfel să câştige alegerile. Asta da performanţă.

    Cătălin Cherecheş, candidat la primăria oraşului Baia Mare din partea Coaliţiei pentru Baia Mare, este un exemplu excelent. Acesta ar fi câştigat din puşcărie scaunul de edil cu aproximativ 70% din voturi, potrivit presei locale. La Craiova, Olguta Vasilescu (PSD) ar fi castigat primaria orasului Craiova. George Scripcaru a câştigat şi el un nou mandat de primar. In Bucureşti, Gabriel Mutu si Robert Negoita au câştigat sectoare 6 şi 3, amândoi candidaţi ai PSD.

    Un alt mare oraş în care alegătorii au ales la conducere un primar penal este Râmnicu Vâlcea. Condamnat în trecut de mai multe ori pentru fapte de corpuptie şi recent eliberat din închisoare, Mircia Gutău a câştigat al treilea mandat de primar cu peste 45%. Gutău a candidat din partea Partidului Ecologist Român.

    O scurtă trecere în revistă: senatorul Gabriel Mutu este urmarit penal de DIICOT din octombrie 2014, într-un dosar care vizează activitatea unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani. Robert Negoita, actualul primar al sectorului 3, este acuzat de procurorii DNA de evaziune fiscală în formă continuată.

    DNA o acuza pe Lia Olguta Vasilescu de luare de mită (patru infracţiuni), folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (trei infracţiuni) şi spălare de bani.

    George Scripcaru a fost trimis in judecata de procurorii DNA, fiind acuzat de mai multe infracţiuni, printre care şi luare de mita.

  • Traficul de persoane rămâne o problemă pentru România. Suntem pe locul trei în Uniunea Europeană

    15,846 de persoane au fost victime a traficului de persoane din Uniunea European, în perioada 2013-2014, dintre care 15% au fost copii, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene. În Olanda s-au înregistrat cele mai multe victime (1561), apoi Marea Britanie (1358) şi România (757).

    Bărbaţii, femeile şi copiii români sunt victime ale traficului de forţă de muncă în mai multe domenii, dar sunt şi forţaţi să cerşească şi să fure în România şi în alte ţări europene. Femeile şi copiii români sunt victime ale traficului sexual în România şi în alte ţări europene. Românii forţaţi să cerşească şi să comită infracţiuni sunt adesea copii romi.
     

  • New York-ul vrea să legalizeze urinatul în public

    Politicienii de stânga care conduc “The Big Apple” vor să facă urinatul în public legal. De ce? Pentru că minorităţile fac asta, se pare, destul de des şi consiliul New York-ului preferă să legalizeze acest lucru decât să mai amendeze oamenii pentru urinatul în public, informează The Political Insider.

    “Urinatul şi consumul de băuturi alcoolice în public nu vor mai fi tratate ca infracţiuni, deoarece astfel de infracţiuni blochează instanţele şi au fost aplicate în mod disproporţionat împotriva minorităţilor. O astfel de propunere ar elimina cazierele permanente pentru infracţiuni ca urinatul în public, iar de acum înainte vor fi tratate ca infracţiuni civile alături de consumul de băuturi alcoolice pe stradă, aruncatul gunoiului sau zgomotul excesiv.” se arată într-un comunicat al consiliului New York-ului.

    O propunere de lege controversată care, dacă va fi aplicată, va creşte şi mai mult mizeria din oraşul care şi aşa este recunoscut ca fiind un oraş nu tocmai curat.
     

  • Ce mită au mai cerut românii: doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini

    Doi pui, o mămăligă, trei peşti, o sticlă de whisky, mâncare pentru câini sau 15 fripturi sunt câteva dintre produsele pretinse sau primite drept mită de poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA, în timp ce decanul de la Medicină Iaşi a favorizat un candidat pentru o tavă şi un ceainic.

    Ultimul caz din Poliţie ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman.

    Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, a fost arestat joi seară, de Curtea de Apel Bucureşti pentru trafic de influenţă (10 infracţiuni), luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la infracţiunea de favorizarea făptuitorului (două infracţiuni).

    Pastramă şi ţuică, dar şi mămăligă şi mâncare pentru câini, primite mită la Teleorman

    Comisarul Dănuţ Dobre este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că primea mită pentru a facilita obţinerea de permise auto şi pentru a determina poliţişti să aplice sancţiuni mai blânde unor şoferi. În referatul cu propunere de arestare preventivă, procurorii precizează că pentru intervenţiile făcute şeful Poliţiei Rutiere Teleerman a primit mită pastramă de oaie, hrană pentru câini, doi pui şi o mămăligă, ţuică, dar şi bani.

    Conform anchetatorilor, pe 10 iulie, comisarul i-a cerut unui subordonat să-i aplice o sancţiune mai blândă unui şofer care a depăşit viteza legală. În schimb, persoana pentru care a intervenit Dănuţ Dobre s-a întâlnit cu acesta, în 8 septembrie, în zona Stadionului din Alexandria şi i-a dat mită aproximativ şapte kilograme de pastramă de oaie, “evaluată de mituitor la 140 de lei”.

    Pe 21 iulie 2015, comisarul Dobre i-a promis unui bărbat că îi va ajuta fiul să fie declarat „admis” la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere. În schimb, şeful Poliţiei Rutiere judeţene a primit diverse bunuri, printre care şi aproximativ 45 de kilograme hrană pentru câini.

    Anchetatorii mai spun că ofiţerul a primit de la Ilie Ivancea, la sediul Poliţiei Rutiere, doi pui şi o mămăligă, după ce ar fi intervenit pe lângă subalternii săi ca să nu-l sancţioneze contravenţional pe un şofer, prieten cu Ivancea.

    De asemenea, în luna iulie, Dănuţ Dobre a convins doi poliţişti de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, să intervină pentru ca un alt bărbat să fie admis la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoriile ”C” şi ”E”, mai arată sursele citate. În schimbul acestei intervenţii, în 31 iulie, bărbatul respectiv i-a dat lui Dobre, chiar în biroul său, bani şi doi litri de ţuică.

    În acelaşi dosar a fost arestat preventiv şi procurorul Ovidiu Toma, care este suspectat de favorizarea unor poliţişti de la IPJ Teleorman acuzaţi de agresarea unei persoane şi a unora acuzaţi de acte de corupţie.

    Peşte şi whisky – mită pentru Poliţia de Frontieră

    În atenţia procurorilor anticorupţie au ajuns şi trei poliţişti de frontieră, între care un şef din Poliţia de Frontieră Giurgiu şi adjunctul Poliţiei de Frontieră Calafat, primii doi fiind acuzaţi că au făcut ”o cercetare administrativă formal㔠în cazul celui de-al treilea, primind în schimb trei peşti şi o sticlă cu whisky.

    Procurorii arată că, în toamna acestui an, Costel Simion, în calitate de adjunct al şefului Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, i-a solicitat lui Ionuţ Damian, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din ITPF Giurgiu (şef ierarhic al celor doi), să efectueze o cercetare administrativă formală în cazul activităţii de serviciu a agentului de poliţie Ovidiu Cotoi, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Calafat (subaltern al lui Simion Costel).

    În urma efectuării “cercetării” respective, lui Ovidiu Florinel Cotoi i-a fost dată o sancţiune simbolică, ”deşi faptele de care se făcea vinovat acesta erau de o gravitate ridicată”.

    De asemenea, în 11 noiembrie, pentru a “recompensa” activitatea desfăşurată de şeful lor, Costel Simion i-a solicitat, în mod direct, agentului de poliţie să-i remită unele bunuri pentru a le da lui Ionuţ Damian, ”cu ocazia deplasării în localitatea Giurgiu”.

    ”Din datele existente la dosarul cauzei, a rezultat că inculpatul Simion Costel i-a solicitat inculpatului Cotoi Ovidiu Florinel să-i remită produse alimentare (peşte), pentru a le transmite, la rândul său mai departe, către şeful lor, aspect cu care agentul de poliţie a fost de acord. Totodată, în acelaşi scop, acesta din urmă i-a remis inculpatului Simion Costel, odată cu cei trei peşti, şi o sticlă de whisky 0,7 litri”, mai arată DNA, într-un comunicat de presă din 12 noiembrie.

    Pe de altă parte, Costel Simion i-a promis şi oferit lui Ionuţ Damian bunuri procurate personal pentru ca acesta din urmă să intervină la inspectorul şef în favoarea sa, în sensul de a rezolva avansarea unei rude a lui în cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Calafat şi ”posibil şi alte aspecte privind propria carieră”.

    Pe 12 noiembrie, anchetatorii DNA au găsit în maşina lui Simion bunuri alimentare şi băuturi care urmau să fie predate lui Damian, în zona Sectorului de Poliţie de Frontieră Vedea, conform unei înţelegerii verbale dintre ei.

    Cei trei poliţişti de frontieră au fost reţinuţi de DNA, pe 12 noiembrie, respectiv Ionuţ Damian, comisar şef de poliţie, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu, de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă, Costel Simion, comisar şef de poliţie, adjunct al şefului Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Calafat, pentru instigare la abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită şi cumpărare de influenţă, şi Ovidiu Cotoi, agent de poliţie la Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, pentru dare de mită. Tribunalul Dolj a decis, pe 13 noiembrie, arestarea celor trei poliţişti pentru 30 de zile, decizie menţinută, pe 18 noiembrie, de Curtea de Apel Craiova, care le-a respins contestaţiile.

    15 fripturi, cu vin şi apă minerală, pentru o soluţie favorabilă

    Comisarul şef Mirel Mişu Mindinică, de la Secţia 11 Poliţie din Bucureşti, a fost reţinut de DNA, pe 12 noiembrie, după ce a fost prins luând mită 190 de lei de la un suspect de furt calificat, de la care anterior ceruse un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul.

    “Întrucât nu avea banii necesari cumpărării acelor produse, martorul denunţător i-a înmânat inculpatului suma de 200 lei, urmând ca peste câteva zile să-i mai remită 500 lei”, au scris procurorii DNA în documentul citat.

    Comisarul şef Mirel Mindinică a fost prins, pe 11 noiembrie, în timp ce primea 190 de lei de la persoana pe care trebuia să o cerceteze pentru furt calificat. Poliţistul a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti pentru luare de mită, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care, pe 19 noiembrie, i-a respins contestaţia.

    O carcasă de oaie pentru şeful Arestului de la IPJ Neamţ

    De asemenea, procurorii DNA au mai instrumentat în acest an alte dosare în care cei vizaţi de anchetă au cerut mită diverse bunuri sau sume de bani.

    Astfel, Ioan Catană, şeful Centrului de Arest Preventiv din IPJ Neamţ, la data faptelor, a ajunst în atenţia procurorilor anticorupţie, în luna martie, după ce ar fi luat mită, în două rânduri, 900 de euro, o carcasă de oaie şi produse alimentare de 300 de lei.

    În cursul lunii noiembrie 2014, susţin procurorii DNA, Ioan Catană ar fi pretins şi primit de la o femeie, cea care a şi făcut ulteriorul denunţul, suma de 500 de euro şi o carcasă de oaie pentru ca soţul acesteia, aflat în arest preventiv la Poliţia Neamţ, să beneficieze de un tratament preferenţial în cursul executării măsurii dispuse de către instanţă.

    În aceeaşi perioadă, Vasile Brînzei, şef de tură în cadrul Centrului de Arest Preventiv, ar fi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 400 de lei şi produse alimentare în valoare de 90 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să faciliteze comunicarea femeii cu soţul acesteia.

    “În zilele de 6, 18 şi 24 martie 2015, inculpatul Ioan Catană a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 400 de euro şi produse alimentare în valoare totală de 300 de lei pentru ca, atât în temeiul atribuţiilor sale de serviciu, cât şi prin încălcarea acestora, să îi asigure condiţii de deţinere mai favorabile soţului denunţătoarei şi să-i permită comunicarea de mesaje către alte persoane. În zilele de 12 şi 16 martie 2015, inculpatul Vasile Brînzei a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 150 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să-i faciliteze comunicarea cu soţul, arestat preventiv în cadrul Centrului, să-i transmită persoanei arestate alimente contrar normelor legale şi pentru a se interesa de declaraţiile date în faţa organelor judiciare de către o altă persoană”, susţineau anchetatorii DNA Bacău.

    Decan acuzat că a pirmit mită tavă din cupru, argintată, şi un ceainic

    Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, a fost trimisă în judecată, în iunie, de DNA Iaşi pentru că ar fi înscris ilegal la facultate un cetăţean marocan, primind în schimb o tavă din cupru, argintată, şi un ceainic. În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată prodecanul aceleiaşi facultăţi, Ionela Lăcrămioara Şerban, precum şi alte trei persoane – un medic ieşean şi doi cetăţeni străini.

    Doina Azoicăi şi Ionela Lăcrămioara Şerban sunt judecate pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurori, pe 22 noiembrie 2014, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi, Doina Azoicăi, a primit de la cetăţeanul marocan Haizoun El Houssine, ajutat de Agha Romeen, o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), pentru a accepta înscrierea la facultate, în mod nelegal, a fiului lui Haizoun El Houssine.

    În 20 noiembrie 2014, decanul Doina Azoicăi a aprobat înscrierea la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, direct in anul II, deşi, pe baza documentelor depuse anterior şi conform scrisorii de acceptare emise de Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice, tânărul nu putea fi înscris la studii decât în anul I. Procurorii DNA susţin că bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi a fost prejudiciat cu suma de 5.000 euro, reprezentând taxa de şcolarizare pe care instituţia de învăţământ ar fi trebuit să o încaseze pentru anul I de studii.

    Totodată, medicul ieşean Ligia Nicoleta Buhuş, trimisă în judecată în acelaşi dosar pentru fals intelectual, este acuzat că a emis o adeverinţă din care rezultă că fiul lui Haizoun El Houssine se află în evidenţele cabinetului său medical şi că este sănătos, documentul fiind necesar pentru dosarul de înscriere la UMF Iaşi. Potrivit procurorilor, tânărul originar din Maroc nu se afla în momentul respectiv în România. Haizoun El Houssine şi Agha Romeen vor fi judecaţi sub control judiciar, cei doi fiind acuzaţi de dare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

    Procesul decanului UMF Iaşi se judecă la Tribunalul Iaşi, iar următorul termen este pe 7 decembrie.

    Luarea de mită este reglementată de articolul 289 din Codul Penal, care prevede la alineatul 1, că “Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.

    De asemenea, acelaşi articol prevede că valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

    Conform articolului 7 din Legea 78/200 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: “Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:a) exercită o funcţie de demnitate publică; b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”.

  • MESAJUL transmis de Papa Francisc ţiganilor: “Lăsaţi lupta şi escrocheriile. Trimiteţi copiii la şcoală” – VIDEO

    Papa Francisc a condamnat discriminarea “de secole” împotriva ţiganilor din Europa, dar a subliniat că reprezentanţii acestei etnii trebuie să respecte legea şi îşi trimită copiii la şcoală, relatează Daily Mail.
     
    “Nu daţi mass-media şi oamenilor motiv să gândescă rău despre voi”, a declarat Papa Francisc.
     
    El a atras atenţia că ţiganii care se consideră creştini trebuie să “evite tot ceea ce nu este vrednic: minciuna, frauda, escrocheriile, lupta”.
     
    Suveranul Pontif a explicat că în timp ce statul trebuie să garanteze educaţie, este “de datoria adulţilor să se asigure că cei mici merg la şcoală”.
     
    De la instalarea sa, în 2013, Papa Francisc a vizitat multe tabere de nomazi din Italia. 
     
    Romii trăiesc în Italia de şapte secole, dar sărăcia şi rezistenţa lor la integrare i-au expus discriminării. În ultimii ani, mai multe tabere de nomazi fiind atacate şi incendiate. 
     
    De altfel, Papa Francisc a subliniat faptul că ţiganii au suferit prea mult timp din cauza xenofobiei şi le-a transmis că este timpul să “întoarcă pagina”.
     
  • Armin van Buuren, Usher şi Britney Spears, printre vedetele cu cea mai periculoasă prezenţă online

    Un nou studiu, realizat de compania Intel Security, a alcătuit o listă cu cele mai “periculoase” vedete prin prisma căutărilor online, care oferă rezultate ce sunt asociate cel mai adesea cu site-uri ce conţin viruşi informatici.

    În 2015, Topul 10 a fost dominat de muzicieni. Astfel, DJ-ul olandez Armin van Buuren a preluat “coroana” de la prezentatorul TV american Jimmy Kimmel şi ocupă primul loc în acest top insolit – 17,92% dintre rezultatele căutărilor online după numele său conţin link-uri periculoase.

    Cântăreţul country Luke Bryan se află pe locul al treilea cu un risc de 17,64%, iar cântăreţul pop şi R&B Usher ocupă poziţia a treia, cu un risc de 16,67%.

    Topul 10 al vedetelor cu cea mai periculoasă prezenţă online este completat de Britney Spears (16,39%), Jay Z (15,83%), Katy Perry (14,86%), Amy Schumer (14,72%), Betty White (14,03%), Lorde (13,61%) şi Nina Dobrev (13,19%).

     

  • Percheziţii la locuinţe şi sedii de firme ale lui Ioan Niculae vizând infracţiuni economice

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori ai Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din cadrul instituţiei, fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – comise în perioada 2008 – 2009.

    În cursul zilei de joi, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Teleorman şi Prahova, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, la reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, amplasată în apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi la reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, conform aceloraşi surse, percheziţii au loc şi la fostul domiciliu al lui Niculae, actual domiciliu al Adinei Elena Niculae, situat în sectorul 1 al Capitalei, dar şi la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervitt SRL, din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Bucureşti, sectorul 2, la punctul de lucru al societăţii Interagro din Zimnicea şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Sursele citate menţionează că în dosar sunt cercetate “inginerii financiare” în care ar fi implicat omul de afaceri Ioan Niculae, prejudiciul în acest caz fiind estimat la peste două milioane de euro.

    Potrivit surselor judiciare citate, în cursul zilei de joi au loc doar percheziţiile în acest caz, nu şi audieri.

    În această cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Răsturnare de situaţie în scandalul anului. Ce a făcut Victor Ponta cu fix o săptămână înainte de urmărirea penală

    Premierul Victor Ponta aşteaptă evaluarea procurorilor pentru a i se pune sechestru pe o parte din bunurile sale.

    Averea lui Victor Ponta oferă însă o surpriză majoră:

    Răsturnare de situaţie în scandalul anului. Ce a făcut Victor Ponta cu fix o săptămână înainte de urmărirea penală

  • FBI oferă un milion de dolari pentru capturarea unui hacker român

    Biroul Federal pentru Investigaţii din SUA a pus la dispoziţie o recompensă de un milion de dolari (890.000 euro) pentru arestarea unui hacker român despre care există informaţii că s-ar ascunde în România, suspectul fiind pe locul doi în topul persoanelor căutate de FBI pentru astfel de infracţiuni.

    Autorităţile federale americane promit recompense totale de 4,2 milioane de dolari pentru cei mai periculoşi cinci infractori cibernetici.

    Cel mai căutat hacker este Evgheni Mihailovici Bogacev, un cetăţean rus pentru care FBI ar oferi trei milioane de dolari, scrie Mediafax.

    Nicolae Popescu se află pe locul doi în topul celor mai căutaţi hackeri online, relatează blogul cotidianului The Washington Post. Românul este acuzat că a păcălit clienţi pe site-uri de vânzări auto, unde posta anunţuri cu maşini care nici măcar nu existau în realitate. Românul şi complicii săi ar fi obţinut prin această metodă infracţională venituri de trei milioane de dolari.

    FBI suspectează că Nicolae Popescu se ascunde în România, oferind pentru capturarea lui o recompensă de un milion de dolari.

  • Noi dezvăluiri despre Coreea de Nord: Care sunt infracţiunile pedepsite cu MOARTEA în ţara condusă de Kim Jong-un

    Nord-coreenii pot fi executaţi pentru mai mult de 20 de infracţiuni, multe dintre acestea fiind ambigue şi date fără un proces. ”Vina prin asociere” este aplicată nu numai pentru persoanele considerate ”inamici ai statului”, ci şi pentru până la trei generaţii din familiile acestora, scrie dailymail.co.uk.

    Hyon Yong Chol, în vârstă de 66 de ani, care a condus armata acestei ţări izolate, a fost eliminat luna trecută pentru că nu i s-a supus lui Kim Jong-un şi a adormit în timpul unei întâlniri la care era prezent şi tânărul lider nord-coreean, potrivit parlamentarilor sud-coreeni, informaţi în cadrul unei întâlniri cu uşile închise.

    Execuţia lui este ultima dintr-o serie de epurări la nivel înalt care au început după ce Kim a preluat conducerea ţării, în 2011, după moartea tatălui său, şi a fost urmărită de sute de persoane, afirmă parlamentarii citaţi.

    Conform Federaţiei Internaţionale pentru Drepturile Omului, mii de execuţii au avut loc în Coreea de Nord începând cu 1950, cel mai mare număr fiind între 1990 şi 2000.

    Sokeel Park, director de strategie şi cercetare în cadrul ONG-ului Liberty din Coreea de Nord, a declarat că există o diferenţă mare între ceea ce este scris în legi şi ceea ce se întâmplă de fapt în ţară.

    ”Se pare că legea este aplicată într-un mod mai corupt şi mai arbitrar decât în orice altă ţară din lume. Ambiguitatea este regula, mai ales când este vorba despre membri ai elitei conducătoare”, a declarat acesta.

    Infracţiunile pedepsite cu moartea sunt împărţite în două categorii. Cel puţin 9 dintre acestea, printre care răpirea, însuşirea de proprietăţi ale statului şi furtul de proprietăţi ale statului, au ca sentinţă clară execuţia. Pedepsele pentru falsificarea banilor, vânzarea ilicită a resurselor statului şi evadare din închisoare sunt discreţionare.

    INFRACŢIUNILE PEDEPSITE CU MOARTEA ÎN COREEA DE NORD:

    • complot împotriva suveranităţi statului (discreţionară)

    • terorism (discreţionară)

    • trădare (discreţionară)

    • distrugere (discreţionară)

    • crimă premeditată (discreţionară)

    • necredinţă faţă de popor (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de distrugere deliberată a resurselor rezervate pentru luptă sau facilităţi militare (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de însuşire a proprietăţii statului (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de distrugere a proprietăţii statului (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de falsificare de bani (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de furt şi introducere de bijuterii şi metal colorat pe piaţa neagră (obligatorie)

    • vânzarea ilicită a resurselor statului (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de furt şi introducere de narcotice pe piaţa neagră (obligatorie)

    • act extrem de grav de delincvenţă (discreţionară)

    • afaceri ilegale (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de provocare de răni în mod deliberat (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de răpire (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de viol (discreţionară)

    • crimă extrem de gravă de furt de proprietate privată (obligatorie)

    • crimă extrem de gravă de evadare din închisoare (discreţionară)

    • crime care se pot pedepsi cu muncă pe viaţă sau moartea în circumstanţe excepţionale (discreţionară)

    • divulgarea de informaţii clasificate prin intermediul telefonului mobil (pluton de execuţie)