BusinessMagazin

Tag: incurajare

  • De ce va trebui să muncim până la 85 de ani?

    Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE.

    Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.

    „Realitatea este că firmele nu vor face niciun pas în acest sens dacă cineva nu le presează şi le spune că este o decizie bună pentru businessul lor“, arată Nobushiro Maeda, analist la Nippon Life Insurance. 

  • De ce va trebui să muncim până la 85 de ani?

    Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE.

    Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.

    „Realitatea este că firmele nu vor face niciun pas în acest sens dacă cineva nu le presează şi le spune că este o decizie bună pentru businessul lor“, arată Nobushiro Maeda, analist la Nippon Life Insurance. 

  • Teheranul acuză Washingtonul de “iranofobie” şi înarmarea unor “terorişti periculoşi”

    “Din nou, prin afirmaţiile nefondate şi repetitive despre Iran, preşedintele american (…) a încercat să încurajeze ţările din regiune să cumpere mai multe arme prin răspândirea iranofobiei”, a declarat Bahram Qassemi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran.

    Trump, aflat în vizită în Arabia Saudită, a cerut liderilor arabi şi islamici să se unească pentru a înfrânge militanţii islamişti, afirmând că, timp de mai multe decenii, Iranul a sprijinit conflictele religioase şi terorismul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amsterdam demonstrează cum sharing economy este mai mult decât Uber sau AirBnB

    O aplicaţie, ParkFlyRent, închiriază doritorilor maşinile celor care şi le lasă cu săptămânile la aeroportul Schiphol. Aşadar, a apărut ideea conform căreia în loc ca maşinile să stea degeaba în parcări, să fie creat un sistem care permite închirierea lor, contra cost. O altă aplicaţie, numită Djeepo, ajută oamenii să găsească spaţii de stocare private (pivniţe, poduri sau camere libere) unde-şi pot lăsa lucrurile. We Helpen publică anunţuri de muncă voluntară în zona în care te afli, prin Camptoo utilizatorii pot închiria rulote, care în mod normal sunt folosite de patru-cinci ori pe an, Abel conectează şoferii şi pasagerii care merg în aceeaşi direcţie. Acestea sunt doar câteva exemple de platforme online care îmbrăţişează conceptul de economie colaborativă.

    ”Vrem să locuim într-un oraş unde oamenii să trăiască experienţe împreună. Vrem ca oamenii să simtă că au o legătură nu doar cu oraşul, ci şi cu ceilalţi“, a declarat pentru Huffingtonpost Harmen van Sprang, unul dintre susţinătorii iniţiativei conceptului de sharing economy din Amsterdam.

    Dacă până nu de mult serviciile din domeniul consumului colaborativ se referau doar la transport şi la cazare, acum ideea a făcut paşi în mai multe direcţii: livrare de bunuri, servicii de relaxare, de business, livrare de mâncare şi băutură. Dezvoltarea tehnologiei şi globalizarea au ucis distanţa. Acum, oricine are acces la pieţele globale în timp real, astfel că oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse.

    Prin AirDnD (Drink and Dine) utilizatorii pot lua masa preparată de bucătari amatori de peste tot din Amsterdam. Cei care nu se pricep sau nu vor să gătească, dar nu vor nici să meargă la restaurant pot intra la străini în casă şi să servească cina. ”Îmi place să gătesc şi să întâlnesc oameni noi. Cred că pentru persoanele care au pasiunea de a găti, sau nu vor să rişte să-şi deschidă un restaurant, platforma este o soluţie unică“, spune Caro Van der Meulen, un bucătar amator.

    Printr-o altă aplicaţie, numită Home Exchange, oamenii pot face schimb de case pentru o zi, o săptămână sau pentru mai mult timp. Aceştia încarcă poze cu casele lor şi dacă părţile sunt de acord, fac schimb pe o perioadă determinată. Asta implică un grad de încredere nemaiîntâlnit până acum în astfel de servicii. ”Oamenii continuă să împărtăşească din multe motive. Acum ştim şi cine este dispus să facă asta, cei cu vârste între 20 şi 45 de ani sunt mai predispuşi la astfel de comportament. Rolul nostru este de a extinde acest grup pentru a include persoane din grupuri cu venituri mici sau persoanele în vârstă. Vrem o societate deschisă care înţelege iniţiativa de împărtăşire şi că asta ajutăpe toată lumea“, spune Nanette Schippers, program manager al biroului de inovaţie al autorităţilor din Amsterdam.

    Vedeta olandeză a acestui concept este Peerby, lansat în 2012, prin intermediul căruia utilizatorii pot împrumuta contra cost obiecte casnice. De exemplu, poţi împrumuta de la o persoană din cartier o oală sau o friteuză. Acum Peerby este prezent în 20 de oraşe din Europa şi Statele Unite. ”Unele produse rămân neutilizate luni, ani de zile şi este păcat să nu fie folosite. |n plus, creează un simţ al comunităţii mult mai mare“, a declarat Daan Weddeppohl, fondatorul platformei.

    Un alt exemplu este GEEF, un restaurant pop-up ce utilizează doar mâncare care nu este stricată, dar urma să fie aruncată la gunoi. Clienţii sunt înştiinţaţi de acest fapt şi plătesc mai puţin decât ar face-o la un restaurant normal. O parte din venituri se duc către hrănirea celor nevoiaşi.

    Această iniţiativă a început în 2015, când Amsterdam a devenit primul ”sharing city“ european. De atunci, autorităţile au promovat platformele asociate cu conceptul de consum colaborativ. Alte oraşe interesate de acest tip de iniţiative sunt Barcelona, Tel Aviv, Hamburg sau Toronto.

    Amsterdam a descoperit potenţialul consumului colaborativ în 2013, când un sondaj a dezvăluit faptul că peste 84% dintre respondenţi ar fi dispuşi să participe într-un fel la acest tip de ”sharing economy“. În 2013, 10% dintre cetăţenii din Amsterdam au declarat că ar împărţi ceva cu un străin, iar acel procent a urcat la 32% în 2016.

     

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • În ce fel fotografiatul felurilor de mâncare modifică restaurantele

    Obişnuiţi deja să încarce online, pe Instagram sau altundeva, fotografii cu preparatele pe care le consumă în localuri, clienţii ştiu cam ce ar arăta bine pe internet, scrie Financial Times, iar restaurantele se străduiesc să le anticipeze gusturile pentru ca decorul, cu tot cu mese, veselă şi aranjamentul acestora, să-i îndemne să le pozeze.

    Aceasta presupune, spre exemplu, o atenţie mare acordată soluţiilor care-i ajută pe cei care văd online imaginile să recunoască localul, aşa cum procedează restaurantul londonez Bob Bob Ricard, care are suporturi de pahare cu sigla firmei şi butoane la fiecare masă pe care scrie cu litere mari „PRESS FOR CHAMPAGNE” („Apăsaţi pentru şampanie”) .

    Proprietarii de localuri au şi opţiunea de a apela la designeri specializaţi în industria ospitalităţii care să-i ajute să-şi facă restaurantele sau barurile mai prietenoase cu cei care vor să fotografieze meniul sau decorul, urmând exemplul hotelurilor care s-au întrebat primele, cu câţiva ani în urmă, cât de bine le-ar sta în poză. Designerii recomandă o mare atenţie la detalii, de la folia în care este ambalat un burrito şi cu care clienţilor le place să se joace şi să o împăturească în diverse forme înainte să o pozeze, pe care e bine ca localul să-şi pună sigla, la forma farfuriilor şi mărimea paharelor.

    Un restaurant italian din New York, Pietro Nolita, a ales să se distingă prin culoarea roz folosită din plin în interior, apărând pe Instagram chiar şi înainte de deschidere. Nu trebuie uitaţi nici cei care vor să facă fotografii în afara localului, pentru care trebuie amenajat un loc care să-i atragă şi să facă localul uşor de identificat, un restaurant grecesc din Londra, alegând, spre exemplu, să scrie o poezie pe faţadă.

  • Ţara unde poţi fura mâncare dacă îţi este foame iar poliţia nu-ţi va face nimic

    Alimentele irostite în prezent în Europa ar hrăni 200 de milioane de oameni, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.

    Guvernul italian a adoptat o lege care ar trebui să reducă numărul alimentelor irosite şi care încurajează supermarketurile şi fermierii să doneze alimentele nevândute, scrie The independent.

    De asemenea, legea încurajează oamenii să ia mâncarea la pachet atunci când mănâncă în oraş.

    Obiectivul legii este acela de a reduce numărul de alimente irosite cu cel puţin un milion de done din cele 5 milioane de tone care sunt irosite în prezent. Pentru a realiza acest lucru, procesul donării alimentelor va fi unul mai puţin anevoios şi lipsit de taxe.

    Irosirea alimentelor costă guvernul italian peste 12 miliarde de euro în fiecare an, aproape 1% din PIB. Toate acestea în contextul în care ţara are o datorii uriaşe, iar rata somajului a ajuns la 11,5% (mai 2016).

    Mai mult de atât, cea mai înaltă instanţă din Italia a decis că furtul de cantităţi mici de alimente (împins de foame) nu este o crimă.

  • Ţara unde poţi fura mâncare dacă îţi este foame iar poliţia nu-ţi va face nimic

    Alimentele irostite în prezent în Europa ar hrăni 200 de milioane de oameni, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU.

    Guvernul italian a adoptat o lege care ar trebui să reducă numărul alimentelor irosite şi care încurajează supermarketurile şi fermierii să doneze alimentele nevândute, scrie The independent.

    De asemenea, legea încurajează oamenii să ia mâncarea la pachet atunci când mănâncă în oraş.

    Obiectivul legii este acela de a reduce numărul de alimente irosite cu cel puţin un milion de done din cele 5 milioane de tone care sunt irosite în prezent. Pentru a realiza acest lucru, procesul donării alimentelor va fi unul mai puţin anevoios şi lipsit de taxe.

    Irosirea alimentelor costă guvernul italian peste 12 miliarde de euro în fiecare an, aproape 1% din PIB. Toate acestea în contextul în care ţara are o datorii uriaşe, iar rata somajului a ajuns la 11,5% (mai 2016).

    Mai mult de atât, cea mai înaltă instanţă din Italia a decis că furtul de cantităţi mici de alimente (împins de foame) nu este o crimă.

  • 40% creştere a cifrei de afaceri pentru Grupul de comunicare HELLO

    Grupul de comunicare HELLO şi-a crescut cu peste 40 de procente volumul afacerilor în 2016, odată cu dezvoltarea semnificativă a brandului Foodwise, şi estimează un rulaj de 3 milioane de euro pentru anul în curs. În 2017, Foodwise îşi va lansa propria platforma de implicare socială, în cadrul unui demers activ care vizează responsabilitatea faţă de resurse şi încurajarea comportamentului etic în industria food&beverages din România.

    „Anul 2016 ne-a adus performanţe pe toate direcţiile de business. Foodwise a dezvoltat şi lansat pe piaţă conceptul de retail cu cea mai mare complexitate de până acum – proiectat de echipa de consultanţi a hub-ului nostru creativ şi livrat „la cheie”; creativitatea şi implementarea campaniilor de consumer engagament au adus rezultate clienţilor şi volume de business agenţiei, iar competenţele echipei au crescut pe fiecare specializare – de la strategie şi concept, până la implementare. Anul 2016 a fost, de asemenea, un an al eficienţei şi din perspectiva recunoaşterii publice – primul Effie din portofoliul Foodwise”, spune Marilena Istrătescu, managing partner şi cofondator al grupului HELLO. 

    Pentru 2017, focusul grupului de comunicare HELLO îl reprezintă consolidarea competenţelor de food intelligence, respectiv dezvoltarea unor proiecte care să pună în evidenţă etică brandurilor şi să încurajeze comportamente responsabile pe piaţă, inclusiv în rândul consumatorilor.
     
    În cadrul acestui demers, Grupul HELLO va lansa, în 2017, o platforma de comunicare dedicată, care va funcţiona că un hub de resurse şi integrator de proiecte de responsabilitate socială.
    Fondat în 2010, de către 3 antreprenoare – Marilena Istrătescu, Cristina Diaconescu-Pîrlitu şi Andreea Celescu – Grupul de comunicare HELLO a încheiat anul 2015 cu o cifra de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, rulajul la nivel de grup s-a ridicat la 2,8 milioane euro.
    În 2016, sub brandul Foodwise, grupul HELLO a dezvoltat proiecte signature precum: “Berarul vine să te cunoască” (Timişoreana); “Caravana Ciucaş” (Ciucaş); proiectul WineWay (Halewood) – un concept store de retail de vinuri care a pus în valoare toate competenţele hub-ului creativ HELLO; campania “Fromageria” (NORDIC) – dublată de o platforma de cultivare a bunului gust culinar. 

     

  • Experimentul Milgram, făcut pe oameni în anii ’50, care a şocat lumea a fost recreat. Rezultatele sunt şi mai şocante

    Acest studiu a arătat că lumea nu s-a schimbat deloc de acum 60 de ani. Experimentul lui Stanley Milgram a constat în testarea dispoziţiei oamenilor de a transmite şocuri electrice, chiar mortale, dacă aceştia sunt încurajaţi să o facă. 

    Recent, un grup de cercetători a recreat acest studiu. Tomasz Grzyb de la Universitatea de Ştiinţe sociale şi umaniste din Polonia a fost şocate de rezultatele experimentului.

    Vezi aici cum a fost recreat experimentul Milgram, făcut pe oameni în anii ’50, care a şocat lumea. Rezultatele sunt şi mai şocante